Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 150/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 150
Ședința publică de la 10 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 205/A/ 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Av. pentru inculpatul recurent arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat de inculpatul recurent.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată, soluția pronunțată este legală și temeinică sens în care formulează concluzii de respingere a recursului ca nefodat.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 940/19.06.2008 a Judecătoriei Vasluis -au decis următoarele:
În baza art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. "a, b" Cod penal, în condițiile art. 76 lit. "c" Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice, în baza art. 334 Cod procedură penală, din infracțiunea prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 13.10.1951 în comuna C, județul V, domiciliat în municipiul V, str. -,. 351,. A,. 3, județul V, cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, administrator la SC SRL V, căsătorit, fără antecedente penale, -, la o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a" teza II, lit. "b" Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 (doi) ani și 3 (trei) luni, socotit de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii s-a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată "", cu sediul în oraș,-, județul I, nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul este administrator al "" și la data de 23.11.2004, împreună cu numita -, contabila societății, s-a deplasat la sediu "" V pentru a achiziționa mijloace fixe de la "", societate care achiziționase "" de la lichidatorul judiciar.
Astfel, inculpatul a negociat cu numita, cetățean italian, soția patronului italian al societății, traducerea discuției fiind efectuată de martorul. Inculpatul a fost de acord să cumpere două mașini de cusut, în valoare de 13.000.000 ROL fiecare, în starea în care se aflau, plata urmând să fie făcută imediat, cu ordin de plată, la ridicarea mașinilor de cusut.
După ce au stabilit termenii înțelegerii, la solicitarea martorei Licia, martora, angajată a "" a întocmit factura fiscală seria - - nr. -, în valoare de 26.000.000 ROL, iar inculpatul a luat cele două mașini de cusut și a plecat. În schimbul acestora, numita - a înmânat martorei un bilet la ordin care, conform declarațiilor acesteia, era scadent în termen de 30 de zile. Martora a refuzat să-l primească deoarece înțelegerea fusese ca mașinile de cusut să fie plătite imediat, astfel încât numita - a revenit după 30 minute cu alt bilet la ordin, completat și semnat, scadent la data de 24.11.2004.
Fiind introdus la plată, respectivul bilet la ordin a fost refuzat la plată de către Bank Agenția V pe considerentul lipsei de mandat a semnatarului deoarece, după cum a declarat inculpatul pe parcursul urmăririi penale, biletul la ordin a fost completat și semnat la solicitarea sa de numita -, persoană care nu era, la data respectivă, titulara unui specimen de semnătură autorizat de bancă.
Prejudiciul cauzat prin comiterea faptei este în valoare de 2600 RON, integral recuperat, astfel încât partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Instanța a apreciat că situația de fapt astfel cum a fost reținută este dovedită cu următoarele mijloace de probă: declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, adresa nr. 1439/29.05.2008 Bank Agenția V, raport de constatare tehnico-științifică nr. -/08.01.2007.
Inculpatul, fiind interogat în cursul cercetării judecătorești, nu a recunoscut săvârșirea faptei, a revenit asupra declarațiilor date pe parcursul urmăririi penale, susținând că nu ar fi spus numitei - să semneze biletul la ordin în locul ci doar i-a cerut acesteia să i-a din dulap un bilet la ordin semnat și ștampilat de el în prealabil.
Susținerile sale în acest sens nu au fost reținute, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/08.01.2007 stabilindu-se că semnătura de pe biletul la ordin emis la data de 23. 11 2004 nu aparține inculpatului iar responsabilitatea efectuării unei plăți și implicit a introducerii la plată a unui bilet la ordin semnat de altă persoană decât titularul acestui drept aparține exclusiv inculpatului.
Nici susținerile inculpatului conform cărora, la data respectivă, credea că - era titulara unui specimen de semnătură autorizat de bancă nu au putut fi reținute în condițiile în care din adresa nr. nr. 1439/29.05.2008 Bank Agenția V rezultă că aceasta a avut drept de semnătură începând cu data de 04.05.2005, mult timp după comiterea faptei.
De asemenea, s-a constatat că susținerile inculpatului referitoare la faptul că biletul a fost completat la data scadenței de către angajații "" sunt contrazise de concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. -/08.01.2007 care a stabilit că respectivul bilet a fost completat de numita -.
Reținând că fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal, prima instanță, în baza art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu.
Astfel, s-a apreciat că în sarcina inculpatului nu poate fi reținută instigarea la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune; inculpatul a determinat emiterea biletului la ordin de către - și prin aceasta a creat reprezentanților legali ai părții vătămate reprezentarea faptului că va achita imediat prețul mașinilor de cusut, conform înțelegerii avute, inducându-i în eroare cu privire la intenția sa de a plăti și determinând astfel încheierea contractului și remiterea bunurilor, deși la momentul respectiv cunoștea că plata nu va putea fi efectuată datorită lipsei unei condiții esențiale, anume semnătura valabilă a emitentului.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul scăzut de pericol social al faptei săvârșite, valoarea prejudiciului cauzat, persoana inculpatului, care este în vârstă de 57 de ani, cu studii medii, căsătorit, fără antecedente penale și care nu a recunoscut săvârșirea faptei.
De asemenea, s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a, b Cod penal: conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii și stăruința depusă de acesta pentru a repara paguba pricinuită.
Pe cale de consecință, prima instanță a coborât sub minimul special prevăzut de norma incriminatoare pedeapsa stabilită, în limitele permise de art. 76 lit. c Cod penal.
Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal.
În raport de elementele ce caracterizează persoana inculpatului, ținând cont și de mărimea prejudiciului, integral recuperat, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a acestuia. Fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal, care socotit de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii iar în baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 83 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată "" nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, inculpatul arată, în primul rând, că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune iar instanța de fond a reținut elemente care nu se regăsesc în probatoriul de la dosar.
În al doilea rând, inculpatul apreciază că raportat la prejudiciul existent, care a fost achitat integral, sancțiunea aplicată este mult prea aspră, întrucât se află la prima interacțiune cu legea penală.
Mai mult, inculpatul apreciază că s-ar fi impus achitarea sa întrucât fapta pe care a săvârșit-o nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, deoarece nu s-a adus o atingere importantă a vreuneia dintre valorile apărate de lege, fiind lipsită în mod vădit de importanță.
De asemenea, inculpatul contestă și încadrarea juridică dată faptei, deoarece apreciază că nu există elementul material al infracțiunii de înșelăciune și nu există nici un indiciu concret că sunt întrunite condițiile esențiale ale acestei infracțiuni.
Prin urmare, inculpatul solicită admiterea apelului și achitarea sa sau aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Prin decizia penală nr. 205/A din 12 noiembrie 2008 Tribunalului Vasluis -au decis următoarele:
Respinge apelul declarat de inculpatul, împotriva Sentinței penale nr. 940/19.06.2008 a Judecătoriei Vaslui, pe care o menține.
Obligă inculpatul apelant să achite statului la suma 40 lei cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență următoarele:
Instanța de fond a analizat în mod detaliat elementele situației de fapt și a interpretat în mod judicios probele administrate, inclusiv apărările inculpatului pe care le-a înlăturat, motivat, cu referire la probe.
În cauză s-a administrat un amplu probatoriu testimonial și cu înscrisuri, atât din oficiu cât și la solicitarea inculpatului.
Inculpatul a susținut că s-a înțeles cu reprezentanții societății vânzătoare ca plata celor două mașini de cusut cumpărate să se facă după repararea bunurilor, cu un instrument de plată a cărui dată va fi completată de vânzător ulterior.
În apărare, inculpatul a propus proba cu cinci martori, dintre care au fost audiați patru la fond (, 98-101), martora fiind plecată în străinătate.
Martorii, dintre care și au fost prezenți la încheierea contractului nu confirmă varianta de derulare a evenimentelor expusă de inculpat, în sensul unor discuții prealabile legate de existența unor defecțiuni și de plata bunurilor după remedierea acestor defecțiuni.
Modalitatea în care inculpatul a înțeles să asigure plata bunurilor cumpărate,acceptând înmânarea către vânzător a unui bilet la ordin semnat de contabilă, reprezintă elementul material al infracțiunii de înșelăciune și reflectă intenția sa de a înșela partea vătămată, în condițiile în care era foarte clar faptul că decontarea biletului la ordin nu putea avea loc din lipsa semnăturii autorizate a emitentului biletului la ordin. Intenția frauduloasă a inculpatului este reflectată și de conduita sa ulterior vânzării.
În condițiile în care ar fi fost de bună credință și ar fi realizat că instrumentul de plată nu era valabil, era posibilă emiterea unui alt instrument de plată sau achitarea în numerar a bunurilor, ceea ce nu s-a întâmplat decât în anul 2007, după ce reprezentanții părții vătămate au încercat de mai multe ori să ia legătura cu inculpatul pentru rezolvarea situației create.
În considerarea celor expuse se reține că în mod corect instanța de fond a apreciat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 Cod penal, nefiind fondat apelul sub acest aspect.
Nici critica adusă sentinței în ceea ce privește pericolul social concret al faptei deduse judecății nu este întemeiată. Raportat la data săvârșirii faptei,respectiv 23 noiembrie 2004, cuantumul prejudiciului, respectiv suma de 2600 lei, nu este neglijabil, așa cum se susține de către inculpat.
Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale și are un profil social și profesional corespunzător însă fapta, în materialitatea ei, prezintă, pentru motivele expuse, gradul de pericol social al unei infracțiuni, inclusiv prin raportare la conduita ulterioară.Plata prejudiciului reprezintă o circumstanță atenuantă, care a fost reținută în favoarea inculpatului dar condițiile în care s-a efectuat nu sunt de natură să conducă la achitarea inculpatului cu trimitere la dispozițiile art. 18 ind. 1 Cod penal.
Aspectele pozitive ce caracterizează pe inculpat au fost avute în vedere de instanța de fond prin reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa și reducerea corespunzătoare a pedepsei, într-un cuantum coborât mult sub minimul special prevăzut de textul incriminator, stabilit cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, de natură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
În termenul prev. de art. 3853Cod procedură penală hotărârea a fost recurată de inculpatul și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a se preciza motivele.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului din oficiu, în limite procedurale, constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
În speță, instanța de fond a administrat un probatoriu complet, a fost just apreciat, conform art. 63 Cod procedură penală.
Coroborând declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate, declarațiile martorilor, raportul de constatare tehnico-științifică nr. -/08.01.2007, adresa nr. 1439/29.05.2008 a Bank Agenția V, rezultă fără dubiu că inculpatul a indus în eroare reprezentanții părții vătămate în scopul obținerii unui folos material injust și pricinuindu-i părții vătămate o pagubă.
Din probele dosarului rezultă că inculpatul a înțeles să asigure plata bunurilor cumpărate printr-un bilet la ordin semnat de o persoană neautorizată - contabila societății - cunoscând faptul că, în condițiile date, biletul la ordin nu va fi decontat.
Dacă inculpatul nu ar fi cunoscut acest aspect, este evident că avea posibilitatea de a achita contravaloarea bunurilor cumpărate de la partea vătămată fie în numerar, fie fără emiterea unui alt instrument de plată, la scurt timp după ce ar fi constatat eroarea invocată și anume lipsa semnăturii valabile de pe biletul emis la ridicarea bunurilor.
Așa fiind, în mod just au fost respinse apărările inculpatului ce vizau lipsa intenției sale de a induce în eroare părțile vătămate.
În ce privește încadrarea juridică a faptei se constată că în mod legal instanța de fond a reținut că elementul material al infracțiunii de înșelăciune - inducerea în eroare a unei persoane - s-a realizat la momentul când s-a încheiat tranzacția, atunci când inculpatul a susținut că este de acord să plătească bunurile la remiterea lor, biletul la ordin fiind mijlocul fraudulos pe care inculpatul l-a folosit pentru a induce în eroare partea vătămată, creindu-i acesteia convingerea că plata se va face imediat.
Inculpatul a determinat-o pe contabile societății - martora - - să semneze acel bilet la ordin, deși cunoștea că nu are mandat de a semna acest instrument de plată, care emis în condițiile lipsei valabile a semnăturii emitentului va fi refuzat la plată de către bancă.
În acest context faptic, ar subzista infracțiunea prev. de art. 25 raportat la art. 84 alin. 1 pct. 2,3 din Legea nr. 59/1934, pentru care însă instanța nu a fost investită, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal.
Fapta comisă de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal.
La stabilirea tratamentului sancționator, instanța de fond a respectat criteriile prev. de art. 72 Cod penal, ținând cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală cât și cele care o atenuează.
S-a făcut o apreciere justă și a criteriilor prev. de art. 181alin. 2 Cod penal, în considerarea cărora, s-a reținut în mod judicios că fapta comisă prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, disp. art. 181alin. 1 Cod penal nefiind incidente în cauză.
Constatând că nu sunt motive de casare a hotărârii recurate, în baza disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală ce reglementează cheltuielile judiciare către stat,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefundat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 205/A din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care 200 RON onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 Martie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:,
-
31.03.2009
2 ex.-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă, Aurel Dublea
