Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 17/2009. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 17

Ședința publică de la 20 Februarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 2: Ion Dincă

GREFIER: - -

Pe rol se află pronunțarea în cauza penală având ca obiect apelurilor declarate de Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Timișoara, partea civilă S T și inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 81 din 31.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Dată fără citarea părților.

Procedura legal îndeplinită.

dezbaterilor și concluziile părților, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 februarie 2009, când, având în vedere complexitatea cauzei și timpul scurt pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la datele de 17 februarie 2009 și respectiv 20 februarie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor de față, constată următoarele:

Prin SP nr. 81 din 31.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în baza art. 25, 290.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnată inculpata, la 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 71.pen. au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

În baza art. 81, 82.pen. s- dispus suspendarea condiționată a pedepsei de mai sus, cu un termen de încercare de 4 ani.

În baza art.71 alin. 5.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83, 85.pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. d C.P.P. a fost achitată inculpata, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 257.pen. raportat la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000; art. 254 alin. 2.pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000; pentru infracțiunea prevăzută de art. 26, 215¹alin. 2.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 25, 289.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, art. 25, 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, art. 289 cu aplicarea art. 41 alin. 2 pen. raportat la art 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, art. 291.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, art. 289.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, art. 25, 288 alin. 2 raportat la art.17 lit. c din Legea nr. 78/2000 și art. 25, 29, 290.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a proc. pen. a fost achitată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunilor informatice prevăzute de art. 48 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.P.P.a fost achitată inculpata -, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 6¹din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 161/2003; art. 255.pen. raportat la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000; art. 215¹alin. 2, cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen; art. 215 alin. 1 și 2.pen. cu aplicarea art. 41 alin 2.pen; art. 11 lit. g din Legea 87/1994 modificată cu referire la art. 17 lit. g din Legea 78/2000; art. 37 din Legea 82/1991 raportat la art. 289.pen, cu referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 25, 20.pen. raportat la art. 18¹din Legea nr. 78/2000; art. 289.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 288 alin. 2.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; art. 290.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C.P.P. a fost achitată inculpata, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 288 alin. 1.pen. raportat la art. 17 lit. din Legea nr. 78/2000;

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.P.P. raportat la art. 10 lit. d C.P.P.a fost achitată aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 raportat la art. 289.pen. și art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, a infracțiunii prevăzute de art. 290.pen. cu referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, precum și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 20.pen. raportat la art. 18¹din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a C.P.P. raportat la art. 10 lit. d C.P.P. a fost achitat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 290.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, precum și infracțiunea prevăzută de art. 25, 288 alin. 2.pen. raportat la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 290.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnat inculpatul -, la 1 (un) an închisoare.

În baza art. 37 din Legea 82/1991, raportat la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. a fost condamnat același inculpat la1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea: -1 (un) an închisoare.

În perioada prevăzută de art. 71.pen.au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, b pen.

În baza art. 81, 82.pen, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de mai sus, cu un termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 71 alin. 5.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s- suspendat și executarea pedepselor accesorii.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 85.pen.

În baza art. 14, 346 alin. 2.proc.pen. raportat la art. 998-999. civ. au fost respinse pretențiile civile formulate de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice -

S-a constatat că părțile vătămate "SRL, Agenția națională pentru întreprinderile mici și mijlocii, Casa de economii și consemnațiuni B, Ministerul dezvoltării lucrărilor publice și locuințelor nu s-au constituit părți civile.

În temeiul art. 353 și art. 163.C.P.P.s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii dispusă prin ordonanța din 21.01.2005, aplicată prin procesul-verbal din 24.01.2005 al DNA-Serviciul Teritorial Timișoara și radierea din nr. 14678 notării referitoare la aplicarea sechestrului asigurător.

În baza art. 348.C.P.P. s-a dispus anularea actelor false întocmite de inculpatul -: contract prestări servicii și situație finală de lucrări.

În baza art. 191 alin. 1.proc.pen. au fost obligați inculpații și - la câte 500 lei cheltuieli judiciare față de stat.

În baza art. 30 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus publicarea hotărârii definitive într-un ziar local.

Pentru a pronunța această sentință penală, Tribunalul Timiș, a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul PNA - Serviciul Teritorial Timișoara, au fost trimise în judecată, în stare de arest preventiv:

Inculpata, în sarcina căreia s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, luare de mită, complicitate la delapidare în formă continuată, două infracțiuni de instigare la fals intelectual dintre care una în formă continuată, două infracțiuni de fals intelectual dintre care una în formă continuată, uz de fals, instigare la fals material în înscrisuri oficiale, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată neurmată de executare, infracțiunea informatică prevăzută de art. 48 din Legea 161/2003, fapte aflate în concurs real,

Inculpata, în sarcina căreia a fost reținută săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, dare de mită, delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, înșelăciune săvârșită prin mijloace frauduloase în formă continuată, evaziune fiscală, fals intelectual la legea contabilității, instigare la săvârșirea infracțiunii împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene prevăzută la art. 18¹din Legea 78/2000 rămasă în forma tentativei, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte aflate în concurs real, și

Inculpata, în sarcina căreia a fost reținută săvârșirea unei tentative la infracțiunea împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene prevăzută la art.18¹din Legea 78/2000, ca și săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, complicitate la fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată, fapte aflate în concurs real.

Prin același rechizitoriu, au mai fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații, în sarcina căruia a fost reținută săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și fals intelectual la legea contabilității în formă continuată, fapte aflate în concurs real, ca și inculpatul, în sarcina căruia a fost reținută săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și instigare la fals material în înscrisuri oficiale, fapte aflate în concurs real.

Din starea de fapt s-a reținut că inculpata, în perioada anilor 2001 -2004, îndeplinit funcția de director al Administrației Finanțelor Publice a municipiului T, funcție de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunilor care fac obiectul dosarului, deoarece, ontrar îndatoririlor sale de serviciu și în schimbul primirii unor foloase materiale necuvenite, a desfășurat mai multe activități infracționale în favoarea SC SRL, al cărei administrator era inculpata, atât prin intervenții la funcționarii din conducerea DGFP T - de influența cărora s-a prevalat pentru ca SC să fie favorizată cu ocazia controalelor fiscale vizând rambursarea de TVA, pentru a se asigura că aceste controale vor fi efectuate de persoane apropiate ei și vor avea un caracter formal iar cererile vor fi soluționate favorabil și societatea va beneficia cu operativitate de rambursările de TVA în valoare totală de 6.953.971.293 lei Rol, sau pentru a i se aproba instituirea popririi terțului A sau efectuarea unor plăți - și prin intervenții pe lângă funcționari din alte instituții - pentru aprobarea unor credite, sau pentru ridicarea unei ipoteci, cât și prin exercitarea în mod ilegal a atribuțiilor sale de serviciu, prin rezolvarea în mod direct a unor cereri formulate de inculpata în legătură cu diferite activități ale T, precum și prin executarea silită sau eliberarea in fals a unor certificate de atestare fiscală necesare acestei societăți pentru participarea la licitații.

Pentru ajutorul acordat inculpatei și SC SRL și în schimbul favorizării acestei societăți comerciale în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu, inc. a acceptat primirea unor foloase materiale necuvenite în valoare totală de 3.378.838.555 lei Rol de la administratorul acestei societăți, inc., foloase materializate în construirea și amenajarea sale situată în localitatea și în dotarea acestei vile cu diferite instalații sanitare și cu centrală termică, lucrările și materialele de construcție înglobate în acest imobil fiind făcute din fondurile SRL, prin însușirea lor de către inc., administrator și director al acestei societăți comerciale, în interesul și cu complicitatea inc..

În acest sens, în sarcina inculpatei s-a reținut faptul că în cursul lunii februarie 2004 intervenit în favoarea SC SRL la directorul executiv al DGFP T, pentru a se aproba cererile formulate de inc. privind acordarea sprijinului conducerii pentru aprobarea înființării popririi asupra terțului SC SA A, pe de o parte, precum și pentru a i se aproba, ca pentru viitor, pentru lucrările pe care le efectuau la sediul DGFP T, în calitate de subantreprenor, plata să-i fie făcută direct de către DGFP T prin eliminarea A care era antreprenorul general al lucrării.

S-a mai reținut că inc., în același scop și prin încălcarea atribuțiunilor sale de serviciu, a dispus funcționarilor din subordinea sa să întocmească în mod nelegal documentația pentru instituirea popririi terțului SC SA A și executarea silită a acestuia, cu nerespectarea dispozițiilor legale, scopul urmărit fiind acela de a acorda ajutor societății administrate de inc. în recuperarea, prin această procedură de executare silită, a unei restanțe în valoare de 2,4 miliarde lei Rol, pe care SC SA o acumulase față de SC SRL urmare a contractului încheiat între cele două societăți privind lucrările efectuate la noul sediu al DGFP

În acest scop, din probele administrate a rezultat că inc. l-a determinat pe inspectorul să întocmească titlurile executorii care să ateste în mod nereal că SC SRL avea o datorie reală și scadentă față de bugetul de stat, titluri pe care le-a semnat în locul directorului adjunct al T, documente false ce au fost folosite și la instanța de judecată pentru a se obține poprirea conturilor SC. Ulterior, după ce SC și-a recuperat restanțele, inc. l-a determinat pe inspectorul să introducă în evidența T și să antedateze declarațiile și deconturile de TVA ale SC SRL aferente lunii februarie 2004, prin care se atesta situația reală conform căreia SC nu avea datorii la bugetul de stat în momentul în care s-a făcut executarea silită a SC SA, astfel încât datele informatice din baza de date a T au fost modificate fără drept, rezultând date necorespunzătoare adevărului în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.

DNA arată că din probele administrate a mai rezultat că, pentru a justifica necesitatea pornirii acestei proceduri de executare silită, între inc. și inc. a intervenit o înțelegere prin care prima inculpată a determinat-o pe a doua inculpată să întocmească documente false( decontul de TVA aferent lunii februarie 2004 și a declarației de impozit pe profit aferentă anului fiscal 2003) prin care să ateste în mod nereal că SC SRL avea datorii restante la bugetul de stat în valoare de 2,4 miliarde lei Rol și astfel să justifice interesul T pentru înființarea popririi asupra terțului SC, scopul real urmărit fiind de fapt recuperarea acestei sume în favoarea.

De asemenea, s-a stabilit că inc., urmare a unei cereri adresate T de inc. în numele SRL și înregistrată sub nr. -- din 12.12.2003 la T, a eliberat Certificatul de atestare fiscala nr. - din 12.12.2003, prin care se atesta în mod nereal faptul că societatea nu avea datorii la bugetul de stat, pentru ca SC să poată participa la licitația organizată de Spitalul Universitar T în vederea efectuării unor lucrări de construcții.

Din probele administrate a mai rezultat că inculpata, în considerarea aceluiași folos material necuvenit și la solicitarea inculpatului, s-a folosit de funcția sa pentru a interveni în favoarea SC SRL atât la conducerea CEC- Sucursala T( respectiv la, directorul CEC și la șefa Serviciului Credite) pentru ca SC să i se acorde un credit PHARE în valoare de 130.000 euro, cât și la conducerea Băncii - Sucursala T, respectiv la directorul acestei bănci, pentru ca acesta să intervină pe lângă conducerea de la Banca Românească unde inc. contractase anterior un credit de 50.000 euro, astfel încât directorul de la Banca Românească să aprobe ridicarea ipotecii de pe imobilul cu care inc. garantase creditul respectiv.

În legătură cu intervenția sa la conducerea CEC - Sucursala T, în cursul lunii octombrie 2003, s-a reținut in rechizitoriu că inculpata a instigat- pe inculpata să întocmească în fals un contract de creditare a societății sale sau să-l antedateze, pentru a-i servi (în eventualitatea unui control al funcționarilor ) la justificarea datelor din contul "462" din bilanțul contabil pe anul 2002 al SC SRL, instigare care nu a fost pusă în executare de inc..

S-a mai reținut că pentru a-și acoperi activitatea infracțională reprezentând primirea folosului material necuvenit de la SC SRL, inc. l-a determinat pe inc. să întocmească în fals un contract de prestări servicii între SC & SRL și soțul ei, inc., precum și o situație finală de lucrări, facturi fiscale și chitanțe, prin care să ateste în mod nereal că lucrările de construcții și materialele folosite la construirea sale au fost executate și provin de la SC & SRL și de la SC Cement SRL, societăți la care inc. era angajat ca și contabil.

În ceea ce o privește pe inculpata, din starea de fapt s-a reținut în rechizitoriu că la instigarea inculpateu, împreună cu inculpata, a falsificat decontul de TVA aferent lunii februarie 2004 și a declarației de impozit pe profit aferent anului fiscal 2003, înscrisuri depuse la organul fiscal, că la instigarea inculpatei a falsificat, tot cu ajutorul inc., datele din bilanțul contabil pe anul 2001, care fusese depus la organul fiscal, și a modificat datele contabile din balanța sintetică pe luna septembrie 2003, după care a instigat-o pe inc. să prezinte la CEC Sucursala T aceste documente contabile falsificate în vederea obținerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, faptă rămasă în forma tentativei, care se pedepsește conform dispozițiilor art. 18⁴din L 78/2000.

Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că, în cursul lunii octombrie 2003, inc., în calitatea sa de director economic și administrator al SC SRL T, a determinat- pe inc., inspector în cadrul DGFP T -Serviciul Audit, care ținea in mod nelegal evidența contabilă a SC SRL( contrar dispozițiilor Legii nr. 161/2003 privind incompatibilitățile în exercitarea funcțiilor publice), să falsifice bilanțul contabil pe anul 2001 și balanța sintetica de verificare pe luna septembrie 2003 societății și să prezinte aceste documente la CEC- Sucursala T, în scopul obținerii pe nedrept a unui credit PHARE în valoare de 130.000 euro, credit care provenea din Fondul bugetului general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, faptă care însă nu s-a consumat și n-a produs rezultatul scontat, instituția bancară refuzând să acorde acest credit deoarece, în pofida datelor false comunicate SC SRL, aceasta nu întrunea condițiile de bonitate impuse pentru obținerea unui astfel de credit.

În sarcina inculpatei a fost reținută și săvârșirea infracțiunilor de cumpărare a influenței, dare de mită și delapidare în legătură cu însușirea din patrimoniul SC SRL al cărei administrator era, a materialelor de construcții, a forței de muncă și a altor bunuri, care au fost folosite la construirea și amenajarea casei familiei și care reprezintă foloase necuvenite în valoare totală de 3.378.838.555 lei rol, pe care inc. le-a primit de la inc. în schimbul activităților infracționale pe care le-a desfășurat pentru favorizarea SC.

În sarcina inculpatei s-a mai reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, constând în neînregistrarea în evidențele contabile ale SC unor venituri în sumă de 2.490.410.131 lei rol, cu consecința sustragerii de la plata impozitelor și taxelor cu suma de 891.267.822 lei rol reprezentând impozit pe profit și TVA, ca și faptul că nu a înregistrat operațiunile comerciale în legătură cu efectuarea lucrărilor de construcții la casa familiei, ceea ce a dus la denaturarea elementelor patrimoniale ale SC SRL

Tot în sarcina inculpatei s-a reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune săvârșită prin folosire de mijloace frauduloase în legătură modalitatea în care SC a beneficiat în mod nelegal de rambursări de TVA în sumă totală de 1.009.485.460 lei rol.

Astfel, din probele administrate pe parcursul procesului penal rechizitoriul reține că în perioada 01.10.2002 - 31.10.2003, SC SRL, prin inc., care conducea și coordona activitatea economică și contabilă a societății având pe lângă funcția de acționar și cea de director economic și fiind persoana care ținea evidența contabilă primară a firmei, a beneficiat pe nedrept de rambursări TVA în sumă totală de 1.009.485.460 lei rol, astfel că potrivit dispozițiilor art. 11 pct. 1 din Legea nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității, implicit pentru deducerea nelegală a TVA-ului în sumă totală de 1.009.485.460 lei rol, revine acesteia.

De asemenea, din probele administrate rezultă că inculpata, în perioada octombrie 2002 - octombrie 2003, prin înregistrarea în contabilitatea SC SRL a facturilor emise de SC Auto SRL, SC SRL, SC SRL și Cash &, prin întocmirea cererilor de rambursare a TVA-ului aferent acestor facturi, prin faptul că a prezentat organelor fiscale ca fiind adevărate aceste documente în scopul inducerii în eroare cu privire la cuantumul TVA-ului la care SC era îndreptățită, în scopul de a beneficia pe nedrept de rambursarea TVA-ului aferent acestor facturi, a produs bugetului de stat o pagubă în valoare de 1.009.485.460 lei rol rol, sumă cu care Direcția Generală a Finanțelor Publice T s-a constituit parte civilă în cauză, conform Adresei nr. 3611/21.01.2005 ( vol IV filele 411-412 dos. ). De altfel, scopul urmărit de inc. prin cumpărarea influenței pe care inc. o avea pe lângă funcționarii dun cadrul DGFP T nu era doar celeritatea soluționării cererii și a virării sumelor de bani, ci și acela ca verificările vizând rambursările de TVA ale SC să aibă un caracter formal pentru a induce mai ușor în eroare autoritățile fiscale cu privire la realitatea operațiunilor comerciale înfățișate prin facturile emise de societățile pe care le conducea direct sau indirect.

În ceea ce privește imobilul familiei, din expertiza contabilă întocmită în cauză, la urmărirea penală coroborată cu datele expertizei tehnice, s-a stabilit că din valoarea totală a lucrărilor de construcție efectuate de SC SRL în favoarea inc., respectiv de 2.839.360.131 lei rol, SC SRL nu a înregistrat, ca venituri decât suma de 348.950.000 lei rol aferentă facturii fiscale din 31.12.2003 minus TVA aferent acesteia, rămânând nefacturată și neînregistrată în contabilitate suma de 2.490.410.131 lei rol. Astfel, până la data finalizării construcției, inclusiv a anexei, curții și împrejmuirii (luna aprilie 2004), SC SRL a realizat în fapt venituri din prestarea de servicii aferente lucrărilor de construcții executate la imobilul inc. din -, în sumă de 2.839.360.131 lei rol, pe care inc., în calitatea sa de director economic și de administrator care în fapt ținea și contabilitatea societății, după cum chiar aceasta recunoaște în declarațiile sale, trebuia să le înregistreze în evidența contabilă pe măsura realizării acestora, iar prin neînregistrarea acestor venituri s-a produs un prejudiciu de 891.267.822 lei rol, Direcției Generale a Finanțelor Publice T care s-a constituit parte civilă în cauză (vol. IV fila 396-400).

În ceea ce o privește pe inculpata, din starea de fapt s-a reținut că a ajutat-o pe inc. să falsifice mai multe documente contabile( decontul de TVA aferent lunii februarie 2003, declarația de impozit pe profit aferentă anului fiscal 2004, document ce au fost depuse la organul fiscal, bilanțul contabil pe anul 2001 ce fusese înregistrat la organul fiscal, balanța sintetică de verificare pe luna septembrie 2003), ca și faptul că a prezentat la CEC Sucursala T documente contabile false ale SC în vederea obținerii pe nedrept a unor fonduri din bugetul general al Comunităților Europene, respectiv a unui credit aferent programului PHARE pentru -uri RO 9711, derulat prin trei instituții bancare dintre care una era CEC-ul.

Așa cum rezultă din probele existente la dosarul cauzei, conform Acordului de împrumut încheiat între Ministerul Finanțelor și CEC, creditele acordate în cadrul acestui program provin din fondurile Comunităților Europene și sunt administrate în numele acestor Comunități de CEC și celelalte instituții bancare nominalizate, motiv pentru care beneficiază de protecția instituită de legiuitor prin incriminarea infracțiunilor de la art. 18 din L 78/2000 chiar dacă creditele respective erau rambursabile deoarece esențială este proveniența sumelor de bani aferente acestui program, ca și faptul că urmare a derulării acestui program societățile cărora le era adresat programul beneficiau de anumite facilități( dobândă mai mică, termen de rambursare mai mare, perioada de grație de un an). În sarcina inc. s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 18 ind. 1 alin. 1 din /2000 în forma tentativei, deoarece solicitarea creditului însoțită de depunerea actelor contabile falsificate nu avut ca urmare acordarea acelui credit din cauze independente de voința inculpatei, dar ne aflăm în prezența unei tentative deoarece elementul material al acestei infracțiuni constă tocmai în folosirea și în prezentarea de documente ori declarații false, inexacte ori incomplete, iar conform dispozițiilor art. 18 ind. 4 din L 78/2000 tentativa la această infracțiune se pedepsește.

În ceea ce-i privește pe inculpații și, din starea de fapt s-a reținut că în primăvara anului 2004 inc. i-a cerut inc. să-i procure documente false prin care să ateste în mod nereal că lucrările de construire a imobilului său din - ( fundație, zidărie, amenajări interioare, finisaje, zugrăveli) au fost efectuate de alte societăți iar materialele de construcții precum ciment, var, beton, cărămidă etc. provin de la alte societăți, scop în care inc. i-a determinat pe ceilalți doi inculpați să încheie în fals, în numele SC & SRL ( societate la care evidența contabilă era ținută de inc., dos. vol. I, filele 138-142), un contract de prestări servicii, pe care l-au și semnat, obiectul contractului constând în "execuții fundații 250 ml", " execuție zidărie 50 mc" și "diverse amenajări interioare finisaje, zugrăveli" toate în valoare de 200 milioane lei rol plus TVA, termenul de efectuare a lucrărilor fiind de " 60 zile calendaristice de la data de începere transmisă prin ordin".

De asemenea, s-a mai reținut că inculpații și au mai întocmit în fals și au semnat, cu data de 20.12.2003, în baza contractului antemenționat, situația de lucrări executate la șantierul "Casa particulară-", prin care lucrările executate au fost defalcate pe cantitate, preț materiale și valoarea manoperei, iar inc. i-a emis în fals inculpatului, atât o factura fiscală aferentă acestui contract, în valoare de 238.000.000 lei rol și chitanțele aferente din care rezulta efectuarea plății ei, cât și o factură fiscală în valoare de 299.289.760 lei rol care reprezenta contravaloarea mai multor materiale de construcții care ar fi fost livrate de SC Cement SRL ( la care contabilitatea era ținută de inc. ), sens în care l-a determinat pe colegul său - care nu cunoștea caracterul lor nereal- să completeze factura cu datele respective, și a întocmit chitanțele aferente din care rezulta efectuarea plății ( dos. vol I, fila 143 și vol. III, fila 132).

Toate aceste operațiuni au fost înregistrate, în mod nelegal, de inc. în contabilitatea celor două societăți, prin aceasta fiind denaturate rezultatele patrimoniale ale celor două societăți, așa cum se reflectă ele în bilanțurile contabile.

Din probele administrate a mai rezultat că ulterior arestării inculpatei, la data de 05.10.2004, soțul său, inc. l-a determinat pe martorul - șeful Biroului Urbanism din cadrul Primăriei, să înregistreze și să postdateze, în mod fals, procesul verbal de recepție a imobilului familiei ( proces verbal întocmit în luna august 2004 dar neînregistrat în evidențele primăriei ) pentru a se putea justifica plata ulterioară a lucrărilor de construcții către SC.

S-a reținut că starea de fapt descrisă în rechizitoriu corespunde cu declarațiile date de martori pe parcursul întregului proces penal și se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate pe parcursul acestuia.

Referitor la declarațiile inculpaților, s-a considerat că acestea nu pot fi avute în vedere întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cursul procesului penal, aceștia având o atitudine procesuală nesinceră, negând comiterea faptelor în ciuda probelor elocvente din care rezultă activitatea infracțională pe care au desfășurat-

Astfel, spre exemplu, inculpata a negat că ar fi falsificat vreun document contabil, deși din actele existente la dosarul cauzei, care au fost ridicat de la organele fiscale și de la CEC, ca și din verificările efectuate rezultă în mod indubitabil că actele respective au suferit modificări de esență și nici nu a recunoscut că a dorit să angajeze un credit din fondurile Phare, deși și acest aspect rezultă în mod indubitabil din mijloacele de probă administrate pe parcursul procesului penal( inclusiv declarațiile martorilor angajați la CEC, convorbirile telefonice purtate între inculpate și existența documentelor contabile depuse de inc. în numele SC la CEC).

Inculpata a mai susținut că nu a înregistrat în contabilitate veniturile realizate prin prestarea acestor servicii de construire a imobilului inc. pe motiv că lucrarea nu ar fi fost recepționată la data de 30.06.2004 (așa cum era prevăzut într-un așa zis contract de construire) deoarece au existat mici defecțiuni la diverse instalații și la sistemul de încălzire, delcarație care contravine celorlalte probe din dosar din care rezultă că imobilul a fost finalizat încă din luna decembrie 2003, iar împrejmuirea și curtea interioară a fost finalizată în luna aprilie 2004, iar inculpata încă din faza de proiect i-a dat de înțeles martorului, că valoarea de construire a acestei vile o va include pe cheltuielile societății și o va deconta pe alte lucrări aflate în derulare.

Parchetul susține că în ceea ce privește contractul invocat de inculpatele și în apărarea( în condițiile în care în prima declarație inc. a susținut că lucrările nu au fost făcute în baza unui contract), contract conform căruia prețul lucrărilor de construirea a imobilului familiei ar fi de 60.000 USD plus TVA, nu poate fi luat în considerare întrucât acest înscris nu este înregistrat în evidențele SC, nu este datat, iar din examinarea formei sale ( raportat la celelalte contracte de construire încheiate de SC SRL cu alți beneficiari) reiese caracterul său nereal având în vedere cuprinsul său sumar (din care nici nu reiese cu exactitate lucrările la efectuarea cărora s-a angajat societatea, cu atât mai puțin fiind întemeiate apărările inculpatelor raportat la dotarea casei inc. cu centrala termică și cu celelate bunuri achiziționate de de la și care au fost montate la casa inc., bunuri care exced dotarea standard a unei case predate "la cheie" deoarece este vorba printre altele și de o cadă cu jacuzzi) și discrepanța vădită dintre valoarea consemnată în cuprinsul său și valoarea reală a lucrărilor de construcții efectuate( care depășesc echivalentul a 100.000 USD). În plus, în evidențele SC nu figurează nicio înregistrare care să privească materialele înglobate, utilajele sau forța de muncă folosite la construirea casei inc. și nici nu a fost încasată contravaloarea acestora la termenele stipulate în așa zisul contract( plata în întregime a lucrărilor trebuia să se facă la data de 30.06.2004 după recepția imobilului, deși imobilul a fost finalizat în totalitate încă din luna aprilie 2004, iar beneficiarul s-a mutat efectiv încă de la sfârșitul anului 2003, când inc. a achiziționat de la mobilierul care a fost plătit de SC și a fost livrat la casa din com. în cursul aceleiași luni).

De asemenea, nu corespund realității nici susținerile inculpatei că a fost de mai multe ori la martorul iar cererea aflată în litigiu ar fi depus-o cu ocazia unei audiențe, în condițiile în care din evidențele DGFP T rezultă că inc. nu a fost niciodată în audiență la directorul DGFP T( conform adresei nr. 2403/23.05.2006 a DGFP T) și nu pot fi reținute nici apărările pe care și le-a făcut referitor la deducerea TVA-ului, în condițiile în care chiar inspectorii care au făcut controalele respective au declarat că au făcut controalele prin sondaj, fără a verifica firmele care emiseseră facturile care conțineau toate datele necesare, control care s-ar fi impus datorită sumelor mari solicitate și dacă ar fi cunoscut că firmele respective aparțin sau sunt sub influența familiei și singura lor activitate era cea legată de facturile emise către pentru efectuarea de diferite lucrări, în condițiile în care unele nu aveau nici un angajat( așa cum a rezultat din verificările făcute de comisarii Gărzii Financiare la firmele respective). De altfel, și din Raportul ANAF rezultă că la efectuarea controalelor vizând restituirea de TVA s-au identificat mai multe neregularități și încălcări ale metodologiei, ceea ce a dus la restituirea unor sume la care SC nu era îndreptățit, inclusiv pentru lucrările efectuate la Spitalul de copii, în condițiile în care SC nu a depus documentația aferentă acestei lucrări necesară pentru a fi scutită de la plata TVA-ului.

În ceea ce privește declarațiile inculpatei, DNA consideră că acestea nu pot fi reținute deoarece vin în contradicție vădită cu celelalte probe administrate pe parcursul procesului penal în condițiile în care inculpata susține că, raportat la SC SRL, și-a desfășurat atribuțiunile de serviciu în mod corect și legal, că executarea silită a SC SA s-a făcut în mod legal și în interesul statului pentru recuperarea unor datorii ale SC SRL, deși prin probe certe s-a stabilit că efectuarea acestei executri nu s-a făcut în mod legal pentru datorii reale și exigibile, iar sumele de bani au fost folosite în interesul exclusiv al SC SRL ( pentru plata unor datorii care nu existau la momentul respectiv și penrtru garanția de bună execuție). În ceea ce privește modul abuziv în care, în favoarea SC SRL, și-a desfășurat inc. atribuțiunile de serviciu, acesta rezultă în mod indubitabil din actele întocmite la T în favoarea acestei societăți comerciale, din declarațiile funcționarilor publici din cadrul acestei instituții și din verificările efectuate, inclusiv din concluziile Raportului ANAF și din conținutul convorbirilor purtate de inculpată cu inculpata.

De asemenea, inculpata nu a recunoscut nici intervențiile făcute în favoarea SC SRL pe lângă diverși funcționar, deși acestea rezultă în mod indubitabil din conținutul convorbirilor purtate de inculpată cu inc. și cu persoanele pe lângă care a intervenit, din declarațiile acestor persoane și din constatările care vizează materializarea acestor intervenții, spre exemplu în efectuarea unor controale fiscale formale și cu celeritate șa SC sau în aprobarea cererilor adresată de această societate conducerii DGFP

În ceea ce privește folosul necuvenit pe care inc. l-a primit de la inc. în considerarea activității infracționale desfășurate în favoarea SC SRL, parchetul apreciază că declarațiile inculpatei nu pot fi reținute deoarece contravin probelor existente la dosarul cauzei( privitor la încheierea contractului, la conținutul acestuia, la valoarea stabilită a contractului, la sumele achitate, la materilalele folosite etc), da absența din evidențele SC SRL a oricărei referiri la casa fam. și cu conținutul convorbirilor telefonice purtate între cele două inculpate în care discuțiile despre intervențiile și modul de desfășurare al activității inc. sunt strâns legate de discuțiile legate de construcția casei, de asigurările inc. că totul se va rezolva cum dorește și că vor suporta ei costurile( inclusiv pentru gard, curte) și de mulțumirile pe care inc. i le adresează inc. pentru serviciile făcute.

DNA arată că în declarațiile sale inculpata nu a recunoscut comiterea faptelor și a declarat chiar că nu se afla într-o situație de incompatibilitate, deși, având în vedere calitatea sa de inspector auditoriu în cadrul DGFP T, această incompatibilitate rezultă în mod cert din textele legale care privesc activitatea statutul funcționarului public și ale Legii 161/2003 privind incompatibilitățile în exercitarea funcțiilor publice, în condițiile în care inculpata în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu semnase ca reprezentantă a DGFP T contractul nr. 2/1999 încheiat cu constructorii noului sediu al DGFP T( și ). De asemenea, nu pot fi reținute nici apărările sale conform cărora a fost doar un "" în condițiile în care infracțiunea pedepsită la art. 18 ind. 1 din L 78/2000 pedepsește tocmai fapta de depunere a unor documente false în vederea obținerii de credite din fondurile Comunităților Europene și inculpata a participat direct la falsificarea datelor de pe documentele contabile pe care le-a depus în numele SC ( aspect care rezultă inclusiv din conținutul convorbirilor purtate între inculpatele și ).

DNA arată că inculpatul deși nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, a explicat în fața instanței de judecată că au avut nevoie de documentele contabile falsificate de inc. pentru a justifica proveniența unor materiale folosite la construirea casei și care nu proveneau de la SC SRL, însă nu a lămurit față de cine sau pentru ce aveau nevoie de aceste justificări. Nu pot fi reținute nici apărările pe care și le face inculpatul față de împrejurările în care l-a determinat pe martorul să înregistreze în fals procesul verbal de recepție și nici susținerile sale privind modul în carer s-au facturat și s-au plătit către lucrările efectuate la imobilul său în condițiile în care din probele administrate pe parcursul acestui proces penal rezultă în mod indubitabil că documentele la care face referire nu corespund realității, că lucrările la imobil au fost finalizate în decembrie 2003 când s-au și mutat acolo, iar procesul verbal datat octombrie 2004 și factura emisă în 2004 sunt acte prin care inculpații au încercat să ascundă activitatea infracțională desfășurată și au încercat, după reținerea inculpatelor și, să dea o aparență de legalitate construcției imobilului familiei. Celelalte susțineri ale inculpatului privind materialele pe care le-a pus la dispoziția nu sunt susținute de nici un mijloc de probă.

Inculpatul, a recunoscut că a întocmit în fals contractul de prestări servicii, situația de lucrări, facturile și chitanțele expuse mai sus, fiind determinat în acest sens de inc., care i-a solicitat aceste documente pentru a-și justifica construirea imobilului din, iar primele două înscrisuri au fost semnate la rubrica "beneficiar" de, soțul acesteia, că i-a semnat în fals pe administratorii celor două societăți, în numele cărora a întocmit înscrisurile fără ca aceștia să aibă cunoștință de așa zisele operațiuni comerciale, iar formularele cu numele societăților și ștampilele le-a folosit întrucât avea acces documentele și ștampilele acestor societăți la care le ținea evidențele contabile, iar aceste declarații sunt confirmate de declarațiile martorilor, cu concluziile constatării tehnico-științifice grafice și cu rezultatul verificărilor efectuate de comisarii Gărzii Financiare.

DNA arată că în ceea ce privește faptele reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu, din convorbirile telefonice purtate între inc. și inc., convorbiri înregistrate în baza unei autorizații emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, certificate și ulterior transformat în probă de Tribunalul Timiș, probă care se coroborează cu celelalte probe administrate pe parcursul procesului penal și din care rezultă în mod indubitabil activitatea infracțională desfășurată de inculpați și reținută prin actul de sesizare al instanței de judecată.

Astfel, în ceea ce privește intervențiile făcute de inc. în favoarea SC, din proba convorbirilor purtate între cele două inculpate rezultă în mod indubitabil faptul că inc. i-a adus la cunoștință inc. că a vorbit cu directorul adjunct care i-a recomandat să se adreseze pentru soluționarea acestei cereri directorului executiv și ca în cererea prin care solicită sprijinul T pentru recuperarea datoriei SC SA și aprobarea ca plățile pe viitor să se facă în mod direct la SC SRL, să nu indice numele directorului căruia îi va adresa cererea - aspecte care sunt confirmate de declarațiile celor doi martori, de cererile redactate în numele SC SRL înregistrate la.T și de acțiunile celor două inculpate, întrucât la data de 09.02.2004 inc. i-a prezentat-o pe inc. directorului executiv și a intervenit la acesta pentru a se aproba cererile inc. spunându-i că SC SRL are datorii la bugetul de stat și este in interesul T să aprobe instituirea popririi asupra terțului SA A pentru a se recupera aceste datorii, care în realitate nu existau, determinându-l astfel pe martorul să aprobe atât instituie popririi asupra terțului SC SA, cât și întocmirea de către martora a documentației necesare pentru ca pe viitor, cu acordul SC SA, plata lucrărilor de construcții efectuate de SC SRL să se achite direct acesteia.

Tot din aceste probe rezultă că după aprobarea cererilor, în cursul aceleiași zile, inculpatele și s-au pus de acord cu privire la modalitatea prin care urmau să fie puse în aplicare executarea silită prin poprirea veniturilor terțului SC SA și cu privire la încasarea pe viitor a contravalorii lucrărilor de construcții direct de la DGFP T, din discuții rezultând în mod cert că cele două inculpate au știut că sumele poprite vor fi folosite pentru plata unor datorii viitoare ale SC, că aprobarea cererilor s-a datorat intervenției inc. pe lângă directorul executiv și că inc. i-a indicat inc. ce trebuie să facă pentru a justifica instituirea poprii asupra conturilor SC, discuții confirmate de acțiunile ulterioare ale celor două inculpate în condițiile în care inculpatele și au întocmit și au semnat în fals un decont de TVA aferent lunii februarie 2004 și o declarație privind impozitul pe profit aferentă anului fiscal 2003, în care au consemnat date nereale din care să rezulte că SC SRL are datorii la bugetul de stat de peste 2 miliarde lei Rol reprezentând TVA și peste 400 milioane lei Rol reprezentând impozit pe profit.

Datele inserate în decontul de TVA aferent lunii februarie 2004 și în declarația pe profit aferentă anului fiscal 2003 sunt necorespunzătoare adevărului deoarece, în acel moment, în evidența contabilă a SC și în datele trecute în fișa de evidență a plătitorului SC nu apare nici o datorie a acestei societăți comerciale către bugetul de stat, aspect care rezultă și din Raportul de expertiză contabilă și din Raportul de constatare întocmit de specialiștii PNA conform cărora în realitate SC SRL avea dreptul de a-i se rambursa TVA în sumă de 110.413.104 lei Rol, iar în ceea ce privește impozitul pe profit aferent anului fiscal 2003, societatea avea de plată o sumă mult mai mică.

DNA arată că în ceea ce privește modul abuziv în care inculpata și-a desfășurat activitatea de serviciu pentru a favoriza SC SRL, din probe a rezultat în mod indubitabil că documentele falsificate u fost depuse, la data de 12.03.2004 la Administrația Finanțelor Publice a municipiului T prin inc., așa cum rezultă din declarațiile martorilor și și, în cursul aceleiași zile, pe baza acestor acte false pe care i le-a dat, inc. i-a dispus martorului să emită titluri executorii și adresa de înființare a popririi către SC SA, iar martorul, urmare a dispozițiilor inc. a întocmit și a semnat, alături de inc., titlurile executorii pentru sumele trecute în cele două, menționând în mod nelegal și că 12.03.2004 este termenul scadent de plată, deși, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, obligațiile devin scadente la data de 25 ale fiecărei luni.

În realizarea aceluiași scop, la data de 15.03.2004, urmare a dispoziției incilpatei, martorul a întocmit și Adresa de înființare a popririi către SC SA A (prin care se aducea la cunoștința reprezentanților acestei societăți, măsura instituită de T pentru sumele de bani datorate debitorului SC SRL) iar Somația emisă în fals a fost adresată debitorului SC SRL (prin care societatea era înștiințată că figura în evidența fiscală cu debitele de 2.040.033.213 lei Rol pentru TVA și 420.246.752 lei Rol pentru impozitul pe profit).

În rechizitoriu se mai arată că tot din dispoziția inculpatei, la data de 16.03.2004, martorul s-a deplasat la A cu un autoturism pus la dispoziție de SC SRL pentru a preda SC SA A adresa de înființare a popririi emisă, așa cum rezultă din declarația martorilor și, iar ulterior, în 20.04.2004, T, prin inc., a chemat în judecată debitoarea SC SRL și pe terțul poprit SC SA solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună atât menținerea popririi asupra terțului poprit și începerea executării silite asupra terțului poprit pentru suma de 2.415.425.965 lei Rol, depunând la dosar adresa de înființare a popririi și somația de plată în care era consemnat în mod nereal ca datorie a SC SRL la bugetul de stat o creanță certă, lichidă și exigibilă de peste 2,4 miliarde lei Rol și că SC SRL ar avea de încasat de la SC SA A aceeași sumă.

Urmare a hotărârii instanței de menținere a popririi asupra terțului SC SA, au fost blocate în mod nelegal conturile acestei societăți, iar suma de aproximativ 2,4 miliarde lei Rol obținută astfel în perioada 12.03.2004 - 14.07.2004 a fost folosită pentru plata unor datorii viitoare la bugetul de stat ale SC SRL. Astfel, a data de 14.06.2004, din dispoziția inc., pentru a distribui pe datorii ale SC sumele încasate de la SC SA, martorul a emis față de SC SRL alte 9 titluri executorii și somația de plată - acte care au fost semnate de inc. ( care a semnat în locul directorului adjunct al T, martorul, căruia îi revenea această atribuțiune și care a refuzat să le semneze) și a menționat în mod nelegal ca termen scadent data de 11.06.2004 în loc de 25.06.2004( data la care în realitate obligațiile respective deveneau scadente prin efectul legii).

Sumele obținute prin poprirea terțului SC SA au fost utilizate de către SC SRL( pe baza unor note și referate întocmite de angajații T și aprobate de inc. ) fie pentru stingerea diferitor obligații către bugetul de stat născute ulterior momentului declanșării procedurii executării silite a SC, fie pentru constituirea garanției de bună execuție.

Din probele administrate DNA apreciază că, la data de 21.05.2004, upă instituirea popririi și a celorlalte forme de executare silită, inculpatele și au convenit ca SC SRL să depună la T decontul real de TVA aferent lunii februarie 2004 precum și declarația de impozit pe profit aferentă anului fiscal 2003 cu datele reale, conforme cu cele din evidența contabilă a acestei societăți, pentru a nu figura cu datoriile restante la bugetul de stat ce fuseseră create în mod artificial prin documentele depuse și înregistrate la data de 12.03.2004, deoarece acestea atrăgeau plata de majorări și penalități.

În acest scop, la data de 21.05.2004, inculpata a primit aceste noi documente de la inc. după care i-a dat dispoziție inspectorului din cadrul compartimentului TVA, să le introducă în baza de date a T să le antedateze cu 12.03.2004 și să le atribuie anumite numere de înregistrare, sens în care i-a înmânat documentele respective, o dischetă care conținea datele reale ale societății, un bilet pe care erau înscrise numerele de înregistrare pe care trebuia să le atribuie noilor documente (aceleași numere sub care au fost înregistrate la data de 12.03.2004 decontul de TVA și declarația de impozit pe profit conținând datele nereale), iar martorul, deși dispoziția era nelegală, s-a conformat acestor dispoziții(a antedatat documentele primite și le-a introdus în baza de date a Ts ub numerele date de inc., decontul de TVA aferent lunii februarie 2004 apărând ca și când ar fi fost depus la data de 12.03.2004, iar declarația de impozit pe profit pe anul 2003 apare ca fiind făcută la data de 26.04.2004) astfel încât datele din documentele cu conținut nereal introduse în evidență la data de 12.03.2004 au fost înlocuite cu cele reale, martorul făcând pe declarația de impozit pe profit menținea "rectificativă"( pentru a crea aparența că declarația inițială depusă și înregistrată la data de 12.03.2004 ar fi conținut date eronate.

Se reține că aceste aspecte rezultă atât din declarațiile martorului, din verificările efectuate cu privire la modalitatea de înregistrarea la Tad ocumentelor provenind de la societățile comerciale (conform cărora deconturile de TVA și declarațiile impozit pe profit se preluau de către Biroul preluare Documente și nu direct de către inspectorii din cadrul Biroului TVA) și a elementelor de individualizare a inspectorilor din cadrul (ștampila individualizată aparținându-i martorului ), ca și din Procesul verbal de constatarea IT efectuat la data de 18.10.2004 de specialiștii PNA (prin care s-a stabilit că introducerea datelor s-a realizat de către utilizatorul parolei 04, corespunzătoare calculatorului situat în biroul TVA în care își desfășoară activitatea martorul, că în baza de date a T au fost identificate datele noi, reale, din documentele depuse de SC SRL la data de 21.05.2004, însă într-un câmp reprezentând TVA de plată pentru perioada de raportare, apare și suma de 2.077.851.098 lei rol ca TVA de plată, invalidată, însă pentru luna februarie 2004, fost evidențiată în aceiași bază de date, sub același număr de înregistrare, suma de 110.413.104 lei rol ca TVA de rambursat).

Modul ilegal în care, sub coordonarea inculpata, pentru favorizarea SC SRL, s-au desfășurat toate aceste operațiuni legate de executarea silită a și de rectificarea ulterioară a situației fiscale a SC confirmat de concluziile din Raportul privind rezultatele verificărilor efectuate la DGFP T întocmit de ANAF- Direcția de audit Public, unde se arată foarte clar încălcările dispozițiilor legale, faptul că executarea silită a început în baza unor titluri de creanță, care nu erau executorii la data emiterii lor, pentru recuperarea unor obligații de plată la buget ce nu figurau ca și creanțe fiscale în fișele de plătitor emise de organele fiscale. De asemenea, s-a constatat că factorii de conducere din cadrul DGFP T și T au luat decizii și au aprobat documente pe baza unor documente și acte false și cu nerespectarea procedurilor prevăzute în actele normative, ca și faptul că nu a fost respectată procedura prevăzută de OG 92/2003 și nici obiectivele și atribuțiile specifice structurilor din cadrul unității fiscale.

Așadar parchetul consideră că din probele administrate pe parcursul procesului penal a rezultat în mod indubitabil că prin intervenția inc. la conducerea DGFP T pentru aprobarea pornirii formelor și prin executarea silită nelegală SC SA, de către T prin inculpata, această inculpată, prin exercitarea în mod abuziv a îndatoririlor sale de serviciu decurgând din calitatea sa de director al T și în considerația folosului material necuvenit primit de la inc. materializat în construirea din fondurile SC SRL a unei case în comuna, nu a urmărit stingerea unor datorii reale ale SC SRL către bugetul de stat, ci a urmărit să o ajute pe inc. ( respectiv societatea SC SRL) să recupereze prin această procedură urgentă și fără plata taxelor de timbru judiciar datoria restantă de 2,4 miliarde lei Rol pe care SC SA o avea către această societate, creând un avantaj nelegal SC SRL în raporturile sale contractuale cu SC SA prin implicarea instituției pe care o conducea.

Se mai reține că referitor la aceste fapte, inculpatele și, deși inițial au susținut că formele de executare silită a terțului SC SA, s-au bazat pe date reale, ulterior au recunoscut parțial modalitatea în care au procedat, motivând că au folosit această procedură întrucât SC SA era "rău platnic" iar sumele recuperate au fost folosite la plata unor datorii la bugetul de stat, chiar dacă aceste datorii nu existau la acea dată, însă aceste explicații nu justifică activitatea infracțională desfășurată de inculpate și nu le exonerează de răspunderea penală, întrucât procedura de executare silită a fost instituită în mod nelegal, pe baza unor înscrisuri conținând date nereale, SC SRL avea mijloace legale de recuperare a sumelor datorate de SC SA pe calea unor acțiuni civile, iar inc., în perioada august 2003 - februarie 2004, prin exercitarea în mod ilegal a îndatoririlor sale de serviciu a favorizat în mod repetat și prin mijloace diverse( fie intervenții la funcționari din conducerea unor instituții, de influența cărora s-a prevalat, pentru a-i aproba diverse solicitări sau pentru a fi favorizată cu ocazia controalelor vizând rambursarea TVA, fie prin rezolvarea în mod direct a solicitărilor care țineau de competența sau prin exercitarea în mod abuziv a îndatoririlor sale de serviciu) societatea al cărei administrator era de inc., tocmai în considerarea foloaselor materiale necuvenite pe care le-a primit de la aceasta.

În rechizitoriu se mai arată că din probele administrate a rezultat în mod indubitabil și faptul că inc. și-a folosit influența pentru aoa juta pe inc. să obțină aprobarea conducerii CEC pentru a beneficia de un credit în baza programului PHARE (program derulat de Ministerul Finanțelor Publice și CEC SA în baza unui Acord de Credit aflat în vol II filele 88-131 din dosarul de urmărire penală, acord prin care CEC a fost abilitat să acorde -urilor credite PHARE pentru dezvoltarea acestora, potrivit programului PHARE, cu finanțare din Fondurile Comunităților Europene) scop în care, pe de o parte inc. a intervenit la conducerea CEC - Sucursala T în favoarea SC SRL pentru a i se acorda creditul de 130.000 euro, iar pe de altă parte- întrucât printre condițiile de acordare a creditului era și îndeplinirea anumitor criterii de eligibilitate ce trebuiau să reiasă din actele contabile ale firmei solicitante, ce trebuiau depuse la CEC Sucursala T, iar nu se încadra la anumite cerințe-,inc. a determinat-o pe inc. să falsifice, cu ajutorul inc. ( care în mod ilegak ținea contabilitatea firmei Sc ) documentele contabile pe care SC le-a depus la CEC - Sucursala T pentru ca SC SRL să întrunească condițiile economice necesare obținerii acestui credit(bilanțurile contabile pe anii 2001, 2002 și la 30.06.2003 și balanțele de verificare sintetică pe lunile august și septembrie 2003 pentru a se diminua gradul de îndatorare al societății, pentru a se obține un grad mare de solvabilitate, o rentabilitate superioară a cifrei de afaceri și o rentabilitate generală superioară) aspecte stabilite prin Raportul de constatare întocmit în cauză de specialiștii PNA pe baza analizei comparative a documentelor depuse la CEC cu cele existente la DGFP T și sunt confirmate de declarația martorei, care a mai arătat că la începutul lunii octombrie 2003 inc. a fost cea care a contactat-o telefonic și i-a cerut să se întâlnească pentru a i-o prezenta pe administratoarea SC SRL, pentru a le facilita intrarea la directorul CEC - Sucursala T, întâlnire în cursul căreia inc. a afirmat că este interesată de obținerea unui credit PHARE în valoare de 130.000 euro în numele SC SRL pentru achiziționarea unor utilaje de construcții, documentele contabile solicitate fiindu-i prezentate în numele inc. de către inc., dar societatea nu îndeplinea criteriile de eligibilitate motiv pentru care, conform uzanțelor folosite de CEC, cererea sa nu a mai fost înregistrată. În același sens sunt și declarațiile martorilor, și, este cererea depusă de SC la CEC Sucursala T și sunt notele de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatele și inc..

Așadar, susține parchetul, din probele administrate în cauză rezultă că la începutul lunii octombrie 2003, după ce în prealabil inculpatele și au falsificat, modificând datele inițiale, bilanțul contabil al SC SRL pe anul 2001 și balanța sintetică pe luna septembrie 2003, inc., la cererea inc., a prezentat aceste documente false la CEC - Sucursala T în scopul de a obține pe nedrept un credit PHARE în valoare de 130.000 euro din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea, credit care nu a fost acordat întrucât SC SRL nu s-a încadra în indicatorii de performanță impuși de normele de creditare PHARE.

Din probele administrate pe parcursul procesului penal a rezultat de asemenea, că inc., în calitatea sa de director al în considerarea folosului material necuvenit primit de la inc., s-a implicat personal în rezolvarea directă a unor cereri adresate de inc. în numele SC SRL instituției pe care o conducea, sens în care la data de 12.12.2003, pentru ca SC SRL să poată participa la licitația organizată de Spitalul Universitar CFR T pentru efectuarea unor lucrări de construcții, a emis în mod nelegal și prin nerespectarea mecanismelor de emitere, Certificatul de atestare fiscală nr. - prin care se atesta în mod nereal că SC SRL nu avea datorii la bugetul de stat, deși din fișa de evidență a plătitorului SC existentă la T, așa cum rezultă din fișa de evidență pe plătitor a accesoriilor aferente debitelor listată la data de 12.12.2003( dos. vol. IV fila 302), rezultă că la data de 12.12.2003, la situația analitică a TVA-ului această societate apărea cu o obligație de plată neachitată în sumă de 1.913.918 lei rol( ca obligație de plată neachitată aferentă înregistrării din 25.09.2003 la care pe lângă această sumă apare și suma de 89571 lei rol la rubrica dobânzi și cea de 28709 lei rol la cea de penalități și majorări) astfel că nu era îndreptățită la eliberarea certificatului de atestare fiscală și nu putea participa la licitația respectivă, pe care cu acest ajutor al inc. a câștigat-o, aspecte care rezultă din confruntarea datelor menționate în fișa de evidență pe plătitor a debitelor SC SRL și din fișa pe plătitor a accesoriilor aferente acestor debite, din procesul verbal de licitație (de unde rezultă că una dintre condițiile participării și câștigării licitației era tocmai existența acestui certificat fiscal zero), din Raportul de constatare l specialiștilor DNA, din aportul de expertiză contabilă întocmit în cauză pe parcursul urmăririi penale.

Parchetul apreciază că din probele administrate pe parcursul procesului penal rezultă în mod indubitabil legătura dintre nerespectarea sau îndeplinirea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu de către inc., favorizarea SC SRL în relațiile cu T și foloasele necuvenite primite de inc. de la inc., aspect confirmat de notele de redare a convorbirilor telefonice din care reiese în mod evident că în discuțiile dintre cele două inculpate inculpata îi furniza inculpatei diferite informații utile pentru administarea firmei sale iar inculpata îi comunica ce demersuri a mai întreprins în legătură cu construcția și amenajarea casei din din fondurile firmei sale.

De asemenea, se mai arată că în perioada august 2003 - februarie 2004, inc., în calitatea sa de director al T- urmare a înțelegerii prealabile avute cu inc. și în considerarea folosului material necuvenit, a intervenit pe lângă funcționarii din cadrul DGFP T - Serviciul de control fiscal, care se ocupau de efectuarea verificărilor pentru rambursările de TVA, scopul urmărit de inc. fiind acela ca, în ceea ce privea controalele ce urmau să fie făcute la SC SRL, să fie efectuate de persoane apropiate ei (respectiv de inspectorii și ), să fie făcute cu celeritate, preferențial și să aibă un caracter formal, astfel încât societatea să fie favorizată în aprobarea acestor cereri și să beneficieze rapid de rambursarea sumelor respective, care au avut o valoare totală de peste 6 miliarde lei rol.

Aceste fapte rezultă din notele de redare a convorbirilor telefonice (înregistrate în baza unei autorizații emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și transformate în probe prin Procesul Verbal din data de 01.11.2004 al Tribunalului Timiș ) întrucât din conținutul discuțiilor purtate între cele două inculpate și din discuțiile purtate de inc. cu martorii, rezultă în mod indubitabil faptul că, în baza înțelegerii anterioare existente între cele două inculpate privind ajutorul pe care urma să-l primească inc., inc. a intervenit la conducerea Serviciului Control Fiscal ( respectiv la martorii sau, car l-a înlocuit o perioadă) solicitând expres rezolvarea cu celeritate și repartizarea cererilor de rambursare a TVA-ului formulate de SC inspectorilor, după cum urmează:

Cererea SC SRL de efectuare a controlului anticipat pentru rambursarea TVA-lui în suma de 3.756.403.170 lei rol aferentă activității pe lunile mai- iulie 2003 înregistrată sub nr. 660/25.08.2003 al T și sub nr. 6310 din data de 28.08.2003 al Direcției Control Financiar Fiscal din cadrul DGFP T, finalizată prin procesul verbal nr. 6648/12.09.2003 întocmit de inspectorul cu aprobarea restituirii TVA-ului inclusiv cu deducerea nelegală a sumei de 277.393.389 lei rol pentru care SC nu era îndreptățită să beneficieze de restituirea TVA-ului, așa cum rezultă din conținutul convorbirilor purtate de inc. și din declarațiile martorilor a fost însoțită de intervenția pe care chiar în 28.08.2003 a făcut-o inc. pe lângă martorul, căruia îi solicită expres să o repartizeze pe "Mari"( ) să facă controlul la și să "ă meargă să facă repede" iar martorul este de acord să procedeze așa cum i-a solicitat inc., pe care în cursul convorbirii o numește "doamna șefă", care îi confirmă că a făcut repartizarea cum i-a cerut, că "Mari" este lângă el și că în ceea ce privește solicitarea ei "s-a rezolvat". Intervenția inc. s-a materializat în efectuarea controlului anticipat de către persoana indicată de ea, respectiv doar de inspectoarea ( deși în mod obișnuit astfel de controale se efectuau în echipă formată din doi inspectori) deși valoarea TVA -lui solicitat de rambursare era mare iar nu avea experiența necesară unui astfel de control. Aceleași aspecte rezultă din conținutul convorbirilor purtate de inc. cu șeful Serviciului Control Fiscal, și cu inspectoarea, pe care a rugat-o să intervină și ea pe lângă șeful serviciului în același scop, pentru a împiedica repartizarea controlului inspectorului Casap, deoarece considera că acesta "nu vrea s-o lase în " pe "d-na "( inc. ) și aflase că el dorea să efectueze controlul la SC deoarece suma cerută la rambursare era mare iar nu avea experiența necesara pentru efectuarea unui astfel de control, iar martora a asigurat-o pe inc. că a discutat și ea cu și că, în pofida discuțiilor ce au avut loc în cadrul serviciului cu privire la acest control, cererea de rambursare a fost repartizată totuși inspectoarei care va începe controlul a doua zi dimineața, în același context inc. i-a cerut martorei să îi spună martorei că în cazul în care va constata că există probleme la SC SRL să o anunțe pe ea, și să o țină la curent cu desfășurarea controlului, spunându-i " Na, acum dacă m-am băgat în asta, trebuie să rezolv până la capăt." De asemenea, n dimineața de 09.09.2003, inc. a purtat o convorbire cu martorul, convorbire în cadrul căreia rezultă clar intervenția pe care o face în favoarea SC SRL în legătură cu controlul care se derula martorul confirmând că "" a fost trimisă în control acolo urmare a cererii sale și că "o rezolvăm", inc. spunându-i " Na, asta ai auzit tu și cu mine".

De altfel, urmare a intervențiilor inc., așa cum rezultă din probele administrate pe parcursul procesului penal, martora a sugerat retragerea cererii inițiale formulate de SC SRL și formularea unei cereri noi care să cuprindă și luna august 2003, astfel încât la data de 10.09.2003 SC a solicitat atât anularea cererii de rambursare TVA înregistrată la T sub nr. 660/25.08.2003 aferentă perioadei mai 2003- iulie 2003, cât și o nouă cerere de rambursare TVA, înregistrată la T sub nr. 670/10.09.2003, prin care suma solicitată la rambursare a fost de 3.297.017.309 lei rol aferentă perioadei mai - august 2003.

Se reține în rechizitoriu că din examinarea procesului verbal încheiat la data de 12.09.2003 de martora cu privire la controlul anticipat având ca obiect cererea de rambursare depusă de SC SRL(înregistrat la DGFP T sub nr. 6648/12.09.2003) se constată că acesta a fost efectuat pur formal, fără verificarea corespunzătoare a documentelor contabile ale societății, fiind aprobată rambursarea aproape integral a sumelor solicitate, inclusiv pentru mai multe facturi fiscale care nu îndeplineau condițiile legale pentru a putea fi luate în considerare la deducerea TVA-ului, deoarece, așa cum rezultă din Raportul de constatare întocmit de specialiștii PNA ( vol III, filele 293-298 dos.) facturile emise de SC SRL, SC auto SRL, SC SRL reprezintă operațiuni de tipul prestărilor de servicii care nu au anexate nici un fel de documente justificative (contract de prestări servicii, deviz, situații de plată etc) din care să rezulte natura și valoarea serviciilor prestate în acest sens (obligatorii conform art. 29 lit. b din Legea 345/2002) și nu conțin toate elementele prevăzute de Legea nr. 345/2002 pentru a putea fi luate în considerare la deducerea TVA-ului aferent(potrivit art. 29 din Legea 345/2002 și nr. 29/14.01.2003 privind aplicarea HG 831/1997 " pe facturile fiscale care se utilizează pentru prestări de servicii se vor menționa, în mod expres, numărul și data contractului(respectiv ale comenzii, în cazul prestărilor de servicii ocazionale care nu au la bază un contract), deoarece nu sunt denumite sau menționate serviciile la care se referă, nu cuprind cantitățile, prețul unitar și numărul contractului de prestări servicii la care se referă, iar pentru aceste servicii nu au fost întocmite devize ori situații de lucrări care să le justifice deoarece nu existau contracte de prestări servicii încheiate de SC SRL cu aceste societăți, iar facturile de la SC Cash & România SRL sunt pentru achiziționarea de băuturi alcoolice (potrivit art. 24 alin. 2 lit. d din Legea 345/2002 "Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la băuturile alcoolice și produse din tutun destinate acțiunilor de protocol"), concluzionând că pentru perioada 01.05.2003 - 31.08.2003, prin Procesul verbal din data de 12.09.2003 înregistrat la DGFP T sub nr. 6648/12.09.2003 întocmit de inspectorul de specialitate, s-a aprobat deducerea nelegală a sumei de 279.586.691 lei rol ca TVA ce trebuia rambursat SC SRL.

Se reține de către DNA că prin Raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale s-a confirmat faptul că SC SRL nu avea drept de deducere a TVA-ului pentru facturile fiscale emise de SC SRL, SC Auto SRL și SC SRL, deoarece cele 3 societăți nu au condus contabilitatea de gestiune referitoare la calculul costurilor serviciilor prestate în favoarea SC SRL și nu există o fundamentare a costului serviciilor prestate, iar persoanele responsabile cu conducerea contabilității și întocmirea declarațiilor fiscale la SC SRL (respectiv inc. ) nu a respectat dispozițiile legale privind exercitarea dreptului de deducere a TVA ( vol IV fila 389-392 dos.)

Din verificările efectuate s-a mai stabilit că SC SRL a mai beneficiat de restituirea ilegală a sumei de 179.071.915 lei rol reprezentând TVA-ul aferent unei facturi emise de SC SA, factură înregistrată în registrul jurnal de cumpărări al SC SRL aferent lunii august 2003 dar care nu s-a regăsit fizic în documentele financiar contabile de aprovizionare ale societății, documente care stau la baza întocmirii registrului jurnal de cumpărări, iar din verificările efectuate la SC SRL T s-a constatat că factura respectivă a fost anulată și toate cele trei exemplare ale facturii se află la furnizorul SA care nu a expediat SC nici un exemplar al facturii respective.

De altfel, caracterul formal al controlului și faptul că s-a încălcat metodologia de lucru rezultă și din concluziile Raportului privind rezultatele verificărilor efectuate la DGFP T, în care se constată faptul că: "Deoarece, conform procesului verbal data începerii controlului la sediul societății este anterioară datei de înregistrare a cererii de rambursare TVA în urma căreia a fost declanșată verificarea și acest control s-a efectuat într-o perioadă de doar trei zile, ne exprimăm îndoiala cu privire la realitatea celor consemnate în procesul verbal. În anexele la procesul verbal nr. 6648/12.09.2003 existente la dosarul fiscal al societății aflat la T nu se afla nici un document sau act care să ateste realitatea lucrărilor efectuate de SC SRL la spitaul de copii și nici copii ale facturilor emise de societate în regim de scutire a TVA pentru lucrările efectuate la obiectivul menționat mai sus. De asemenea, nu se regăsesc în anexele la procesul verbal copii după facturile în care sunt înscrise intrările destinate realizării de către SC SRL a lucrărilor la spitalul de copii Deoarece din procesul verbal nr. 6648/12.09.2003 și anexele acestuia nu rezultă realitatea lucrărilor efectuate de SC SRL la spitalul de copii și nici TVA aferent lucrărilor efectuate pentru care societatea a beneficiat de scutire cu drept de deducere, propun reverificarea acestor aspecte. În perioada verificată, respectiv 01.05.2003-31.08.2003, societatea a beneficiat de scutirea cu drept de deducere a TVA pentru lucrările de construcții de locuințe pentru tineret prin ANL. În anexele la procesul verbal nr. 6648/12.09.2003 la dosarul fiscal al societății aflat la T nu se află nici un act sau document care să ateste realitatea lucrărilor efectuate de SC SRL pentru construirea de locuințe pentru tineret prin ANL și nici copii ale facturilor emise către ANL pentru lucrările de construcții efectuate la locuințele pentru tineret. Deoarece din procesul verbal nr. 6648/12.09.2003 și anexele acestuia nu rezultă realitatea lucrărilor efectuate de SC SRL pentru construirea de locuințe pentru tineret prin ANL și nici TVA aferenta lucrărilor efectuate la obiectivul mai sus menționat pentru care societatea a beneficiat de scutire cu drept de deducere, propun reverificarea acestor aspecte." De asemenea, s-a concluzionat că "la soluționarea cererii de rambursare TVA cu control anticipat nr.670/10.09.2003 nu a fost respectată procedura prevăzută de art. 7 alin.5,6,7 din nr.621/13.05.2003".

Cererea SC SRL de rambursarea cu control anticipat a sumei de 1.354.635.237 lei rol reprezentând TVA aferent perioadei 01.04.2003 - 31.04.2003 înregistrată sub nr. 362/14.05.2003 al T și sub nr. 3521/14.05.2003 al Direcției de Control Fiscal din cadrul DGFP T, finalizată prin procesul verbal nr. 3766 din data de 23.05.2003 întocmit de inspectorii și, prin care s-a aprobat rambursarea nelegală a sumei de 292.369.776 lei rol, așa cum rezultă atât din conținutul convorbirilor telefonice purtate de inc., cât și din declarațiile martorilor, a fost însoțită de intervenția în favoarea SC SRL pe care inc. a făcut-o pe lângă martorul, căruia i-a cerut să repartizeze cererea de rambursare a TVA-ului depusă de această societate inspectoarei cu care inculpata era în relații apropiate( fiind foste colege de serviciu la SC Alimenta SA, înainte de a fi angajate la finanțele publice, iar apoi au fost colege la Biroul rambursări TVA din cadrul DGFP T). De altfel, din conținutul discuțiilor telefonice purtate între inc. și martora rezultă că martora îi comunica inc. tot ceea ce constata cu ocazia controalelor fiscale la societățile comerciale aflate în sfera de protecție a inc., iar apoi, de comun acord, stabileau modalitatea de rezolvare a eventualelor probleme( prin neîntocmirea actului de constatare, nedispunerea măsurilor legale, prin determinarea reprezentantului societății să-și retragă cererea de rambursare și să o depună la o dată ulterioară, după ce rezolvarea neregulilor contabile) astfel încât, urmare a intervenției inc. controlul a avut un caracter formal, societatea beneficiind în mod nelegal de deducerea de TVA pentru mai multe facturi fiscale emise de SC SRL, SC Auto SRL și SC SRL, facturi care nu îndeplineau condițiile legale (întrucât lipseau aceleași elemente ca la facturile analizate cu referire la controlul efectuat în septembrie 2003 la SC ) și pentru facturile emise de SC Cash & România SRL aferent unor achiziții de băuturi alcoolice, aspecte care rezultă atât din raportul de constatare întocmit de specialiștii PNA ( vol III, fila 289-293 dos.), cât și din raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale ( vol IV, filele 389-392 dos.).

De altfel, caracterul formal al controlului și faptul că s-a încălcat metodologia de lucru rezultă, ca și în cazul controlului la care am făcut referire mai sus, și din concluziile Raportului privind rezultatele verificărilor efectuate la DGFP T, în care se constată faptul că "la soluționarea cererii de rambursare TVA cu control anticipat nr. 362/14.05.2003 nu a fost respectată procedura prev. de art. 7 alin. 5,6,7 din nr. 621/13.05.2003. În ceea ce privește condițiile în care a fost acordată rambursarea TVA acuzarea consideră că este necesară reverificarea aspectelor constatate în procesul verbal nr. 3766/26.05.2003 în legătură cu scutirea cu drept de deducere a TVA pentru lucrările de construcții de locuințe efectuate de SC SRL prin ANL și pentru lucrările de consolidare și modernizare efectuate de societate la spitalul clinic de copii în vederea stabilirii cu claritate a realității lucrărilor efectuate". Organele de control din cadrul ANAF- Direcția de audit public intern au mai constatat că nu s-au respectat dispozițiile privind metodologia de compensare și de rambursare a TVA, deoarece inspectorii au menționat că au verificat modul de constituire și virare al mai multor impozite și fonduri, metodologia de lucru fiind încălcată și prin modul în care funcționarii din cadrul T au realizat compensarea creanțelor bugetare neachitate și modul în care au dispus restituirea TVA.

Cererea SC SRL de rambursare cu control anticipat a sumei de 1.842.932.886 lei rol înregistrată sub nr. 842/11.11.2003 la T, finalizată prin procesul verbal nr. 8786/25.11.2003 al Direcției de Control Fiscal T prin care s-a aprobat rambursarea în mod nelegal a sumei de 367.079.430 lei rol, așa cum rezultă atât din conținutul convorbirilor telefonice purtate de inc., cât și din declarațiile martorilor, a fost însoțită de intervenția în favoarea SC SRL pe care inc. a făcut-o pe lângă funcționarii din cadrul Direcției de control fiscal pentru rezolvarea cu celeritate a cererii și pentru efectuarea unui control formal, aspecte care rezultă și din raportul de constatare întocmit de specialiștii PNA ( vol III, fila 289-293 dos.), din raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale ( vol IV, filele 389-392 dos.) și din concluziile Raportului privind rezultatele verificărilor efectuate la DGFP T de Direcția de audit public din cadrul ANAF, în care se constată faptul că la efectuarea controlului s-a încălcat metodologia de lucru.

Astfel, din conținutul convorbirilor telefonice purtate de inc. și inc. rezultă că cele două au stabilit modul în care vor acționa în cazul acestei noi cereri ce urma să fie depusă de SC, sens în care urmau să intervină la funcționarii din cadrul Direcției de control fiscal și totodată inc. o informează pe inc. despre demersurile pe care le-a făcut în legătură cu construcția casei din ( despre faianța care urmează să vină din Italia, despre marmura și parchetul care urmează să fie montate, despre finisarea pereților, despre gardul care urmează să fie construit de SC din dispoziția expresă a inc., despre amenajarea curții, amenajare făcută tot de SC din dispoziția expresă a inc..

Intervenția inculpatei s-a materializat nu doar în rezolvarea cu celeritate a cererilor și în virarea banilor( în condițiile în care așa cum rezultă din conținutul convorbirilor purtate de inc. cu martorul Direcția de control fiscal avea multe cereri mai vechi ale altor societăți comerciale), ci și în caracterul formal al controlului și în aprobarea spre rambursare a întregii sume solicitate de SC inclusiv pentru mai multe facturi emise de SC Auto SRL, SC SRL, SC SRL, care, ca și facturile la care s-a făcut referire mai sus, nu îndeplineau cerințele legale, nefiind completate cu toate elementele obligatorii și nu erau însoțite de documentele justificative obligatorii conform dispozițiilor legale, situație în care nu putea fi acceptată rambursarea TVA-ului aferent acestor facturi, aspecte care rezultă atât din raportul de constatare întocmit în cauză de specialiștii PNA ( vol V fila 299-301 dos.), din raportul de expertiză contabilă întocmit în cursul urmăririi penale și din concluziile Raportului privind rezultatele verificărilor efectuate la DGFP T efectuat de ANAF- Direcția de audit public intern.

Din probele administrate pe parcursul uirmăririi penale a rezultat și faptul că inc., în calitatea sa de director al T, a desfășurat activitățile infracționale descrise mai sus în scopul favorizării SC SRL, primind în schimb de la inc., administratorul acestei societăți, foloase materiale necuvenite constând în construirea și amenajarea unei vile cu 9 camere și a unor anexe în com., foloase necunenite care însumează 3.378.838.555 lei rol rol, deoarece la mijlocul anului 2002 inc. și soțul său au angajat la BANK Sucursala T un credit care avea un termen de rambursare în 120 luni pentru a cumpăra imobilul situat în cu prețul de 20.000 USD( 14.000 USD provenind din credit, conform contractului de vânzare-cumpărare autentic și din contractul de facilitate de credit nr. 99/29.05.2002 aflate în volumul dos. vol. IV filele 55-57 și 59-64).

La scurt timp după cumpărarea acestui imobil, inc. a acceptat primirea de la inc. (administrator al SC SRL) a lucrărilor de construire și amenajare a imobilului constituit din 9 încăperi (inclusiv gardul, anexele constând în garaj, bucătărie de vară, magazie, baie de serviciu, precum și lucrările privind dotarea acesteia cu instalații sanitare și centrală termică și amenajarea curții) din com. pe terenul achiziționat anterior, lucrări care au fost efectuate de SC SRL cu materiale de construcții scoase din fondurile acestei societăți și însușite de către inc. în favoare sa, aspecte care rezultă atât din conținutul convorbirilor telefonice purtate de cele două inculpate( din care rezultă în mod cert că bunurile încorporate în locuința inc., respectiv instalațiile sanitare, au fost achitate din fondurile SC SRL), din rezultatele verificărilor efectuate de organele de urmărire penală la SC Imex SRL T(factura fiscală și certificatul de garanție au fost emise pe numele SC SRL iar la rubrica utilizator este consemnat numele inc. și adresa imobilului din str. - - dos. vol. filele 90-95) și la locuința inc. (unde au fost identificate ca fiind montate în cele două băi din imobilul său obiectele sanitare inclusiv cada cu hidromasaj și centrala termică și centrala termică, despre care se face referire în conținutul convorbirilor telefonice purtate de cele două), din rezultatul verificărilor efectuate de comisarii Gărzii Financiare T în evidența contabilă a SC SRL(care au stabilit că factura a fost înregistrată în registrul jurnal de cumpărări aferent lunii septembrie 2003 iar suma de 205.684.022 lei rol a fost achitată de către SC și nu a fost întocmit deviz de lucrări ori comandă dos. vol. I filele 98, 99), din raportul de constatare întocmit în cauză de specialiștii PNA, din raportul de expertiză contabilă efectuat pe parcursul urmăririi penale( din care rezultă că bunurile respective au fost incluse în mod nelegal pe cheltuielile generale ale SC prin întocmirea mai multor bonuri de consum deși bunurile nu se regăsească în patrimoniul societății ori în lucrările de construcții realizate în mod legal de societate, iar prin înregistrarea acestei facturi fiscale în contabilitate societății s-a diminuat baza impozabilă privind impozitul pe profit al SC SRL cu valoarea acestor bunuri, cheltuielile respective nefiind deductibile fiscal, nefiind aferente veniturilor realizate la acea dată și nefiind efectuate în interesul societății dos. vol. IV filele 393-394), ca și din declarațiile martorilor ( care a arătat că în toamna anului 2002 inc. a fost cea care i-a cerut să facă proiectul de arhitectură pt. casa familiei ce urma să fie realizată de SC, l-a pus în legătură cu fam. dar l-a atenționat de la început să nu discute problemele financiare ale acestui proiect cu membrii familiei deoarece contravaloarea acestui proiect îi va fi decontată de SC SRL odată cu alte lucrări aflate la acea dată în derulare între SC SRL și SC SRL, dos. vol. I filele 303-305), ( care a arătat că în data de 22.09.2004 sau în dimineața zilei de 23.09.2004 inc., care fusese citată pentru audiere la PNA, i-a cerut să întocmească devize ofertă pentru lucrările efectuate la locuința inc. în baza planurilor de construcție pe care le avea la dispoziție, inculpata încercând astfel să-și acopere activitatea infracțională efectuată în legătură cu construirea, amenajarea și dotarea imobilului inculpatei, deși aceste devize s-a stabilit în mod cert că sunt false ca și moment al întocmirii lor și ca și conținut deoarece nu reflectă toate lucrările efectuate respectiv nu se regăsește ca fiind montată la locuința inculpatei centrala termică cu funcționare pe bază de gaze, ci în aceste devize este menționat în mod eronat că la locuința inculpatei s-ar fi montat un alt tip de centrală cu funcționare pe bază de combustibil ușo- motorină- aspect care rezultă din raportul de constatare al specialiștilor PNA dos. vol. III filele 322-324) și din faptul că proiectele pentru instalații și lucrări de construcții au fost efectuate de SC SRL T( aparținând familiei ). De asemenea, din verificările efectuate a rezultat că operațiile privind lucrările efectuate de SC SRL la imobilul inc. ( valoarea lor, materialele de construcții înglobate) au fost înregistrate doar într-o foarte mică măsură în evidența contabilă a SC SRL, ca venituri realizate sau ca și cheltuieli individualizate pe lucrare.

Din probele administrate s-a mai stabilit că în cursul lunii decembrie a fost finalizată construcția casei inc. (când a fost achiziționat și montat mobilierul de la SC SRL), iar finalizarea tuturor lucrărilor(inclusiv curtea interioară și gardul împrejmuitor) a fost realizată, cu materialele de construcție utilizate din fondurile societății, de SC SRL în cursul lunii aprilie 2004, aspect care rezultă inclusiv din lămuririle date expertului tehnic de ( consemnate în procesul verbal încheiat la data de 03.11.2004 aflat în dos. de vol. III fila 169).

În ceea ce privește valoarea materialelor și a celorlalte cheltuieli suportate de SC SRL pentru construirea acestei vile, prin expertiză tehnică de evaluare a lucrărilor de construcții s-a stabilit că valoarea de construcție a imobilului, raportat la perioada de efectuare aal ucrărilor, este în sumă totală de 3.411.708.155 lei rol, din care 3.378.838.555 lei rol reprezintă cheltuielile suportate de SC SRL(din care 2.839.360.131 lei rol reprezintă costul lucrărilor și 539.478.424 lei rol reprezintă TVA) iar suma de 32.869.600 lei reprezintă cheltuieli privind taxe,racorduri și branșamente suportate de beneficiar( dos. vol. III filele 182-184), iar din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză în cursul urmăririi penale rezultă că în evidența contabilă a SC SRL au fost înregistrate două facturi fiscale emise de această societate pentru, prima la data de 02.05.2003 pentru suma totală de 370.000.000 lei rol reprezentând "avans lucrări de construcții conf. contract"( fără a se specifica numărul contractului sau obiectivul pentru care s-a facturat avansul respectiv, iar în absența specificării lucrării pentru care s-a emis această factură expertul a opinat că avansul achitat în perioada 02.05.2003-20.05.2003 nu poate fi considerat ca și contravaloare a lucrărilor de construcții aferente imobilului din ) și a doua la data de 31.12.2003 pentru suma totală de 415.250.500 lei rol, reprezentând "lucrări construcții conform contract"(înregistrată în jurnalul de vânzări aferent lunii decembrie 2003 dar plata acestei facturi a fost efectuată doar la data de 28.09.2004, după data dispunerii măsurilor preventive față de cele două inculpate).

Parchetul arată că din probele administrate pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că aceste facturi nu conțin date reale deoarece la data de 31.12.2003 lucrările de construcții ale imobilului familiei erau finalizate iar SC SRL ar fi trebuit să factureze întreaga valoare a lucrărilor de construcții efectuate, în evidența contabilă a SC SRL nu a fost identificat nici un deviz ori situație de lucrări, și nici alt document de evidență contabilă care să justifice modul în care a fost determinată suma de 415.250.500 lei rol, iar din declarația inc. ( care a întocmit a doua factură) rezultă că în data de 15.12.2003 inc. a plecat în concediu și i-a lăsat scris pe un bilet datele cu care să completeze factura respectivă pentru a putea colecta TVA deoarece era sfârșit de lună și de închidere a situațiilor contabile pe anul fiscal 2003 ( dos. vol. II filele 43-44).

Astfel din nota de redare a convorbirii telefonice din 23-10.2003, orele 12,22 dintre inc. și numita, administrator al SC România SRL, rezultă că diversele materiale de construcții procurate de această societate pentru inc. au fost facturate la cerea acestei inculpate pe firma SC SRL, relevant fiind următorul dialog:

Din verificările efectuate de Garda Financiară la SC România SRL, materializate în Nota de constatare nr.1585/19.10.2004, vol.IV, fila 185-211, rezultă că această societate a emis către SC SRL un număr de 20 facturi fiscale în perioada 27.10.2003-17.01.2004, în valoare de 50.267.955 lei reprezentând diverse materiale de construcții( plăci ghips carton, profile, etc.) cât și materiale consumabile pentru construcții(șuruburi, burghie, bandă ghips carton, etc.), materiale care urmărirea penală reține că sunt incluse în valoarea totală a imobilului din -, oferit ca folos material necuvenit inculpatei de către inc..

De asemenea, aceeași concluzie, că lucrările de construire a imobilului înglobând și materialele de construcții constituie în realitate un folos material necuvenit inc. pentru serviciile pe care aceasta le-a făcut în favoarea SC, rezultă și din activitățile infracționale săvârșite de inc., după ce imobilul său a fost finalizat de SC SRL, activități prin care a încercat să acopere faptul că imobilul a fost construit de această societate( determinarea inculpaților, și la întocmirea unor acte false și la postdatarea lor) deși lucrările la imobil erau terminate la data efectuării recepției în luna august 2004, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, și, din Procesul verbal de recepție care a fost folosit la întabularea imobilului în cartea funciară, din cererea adresată la data de 18.08.2004 de inc. Primăriei, privind eliberarea unei adeverințe care să ateste existența faptică a construcției conform autorizației de construire emise de primărie, adeverință care i-a fost emisă după ce martorul a verificat realitatea existenței construcției pentru a fi folosită la înscrierea în CF a imobilului ( dos. de vol. IV filele 38, 224, 225, vol I, filele 297-298, 309-310).

În cauză s-au administrat probe cu inscrisuri, s-a acvirat dosarul parchetului cu nr. 52/P/2004, s-au audiat martorii:, -, -, Cinah, G, au fost audiați inculpații în condițiile art. 323.C.P.P. fiind efectuate expertizele judiciare contabile, respectiv de construcții de către experții și, și obiecțiunile la expertiză.

Cu privire la cele două expertize judiciare întocmite in faza de urmărire penală instanța constată că în momentul întocmirii acestora s-au încălcat dispozițiile art. 6 din Convenție, cu privire la dreptul la un proces echitabil.

În speță, la data efectuării expertizei tehnice contabile de către expertul și a expertizei în construcții efectuate de expertul G, inculpatele, față de care se luase măsura arestării preventive, nu au avut posibilitatea să propună obiective de expertiză ori de a prezenta înscrisuri sau alte acte contabile și nu au fost citate de către experți.

De asemenea, experții au fost desemnați de către Biroul local de expertize A, cu încălcarea dispozițiilor art 33 lit. b cu referire la art. 11 alin. 3 din OG nr. 2/2000, in care se arată că in vederea emiterii recomandării expertilor, cererea se adresează Biroului local care funcționează pe lângă fiecare tribunal. În aceasta situatie cererea trebuia adresata Biroului local de expertize al Tribunalului Timiș și nu Biroului de expertize al Tribunalului Arad.

Scopul principal al art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, este de a arăta care sunt garanțiile procedurale care trebuie să însoteasca judecarea acuzațiilor în materie penală.

Aceste garanții se referă, pe de o parte la instanța care trebuie sa fie independentă și imparțială, iar pe de altă parte, la procedură, ce trebuie sa fie caracterizată prin a fi publică, echitabilă și desfășurată într-un termen rezonabil.

În penal, dreptul la un proces echitabil nu se limitează la aspectele prevăzute de paragrafele 2 și 3 ale art. 6 ce enumeră în mod nelimitativ anumite drepturi care constituie elementele esențiale ale noțiunii mai generale de proces echitabil conținute in primul paragraf, noțiunea de proces echitabil presupunând printre altele si egalitatea armelor, precum și principiul contradictorialității.

Conform jurisprudentei CEDO, principiul egalității armelor, cere ca fiecare parte să beneficieze de posibilitatea rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței sau la urmărire penală, în condiții care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ față de partea adversă.

În materie penală acest principiu presupune egalitatea armelor nu doar față de Ministerul Public, care susține acuzarea, dar și față de partea civilă. Acest principiu cere ca fiecare parte să aibă posibilitatea să se familiarizeze cu probele de la dosarul cauzei, să își exprime punctul de vedere cu privire la existența, conținutul și autenticitatea acestor probe, într-o formă și intr-un interval de timp adecvate.

În temeiul acestui principiu trebuie acordat ambelor părți un drept comparabil de acces la dosarul cauzei, lipsa accesului la o parte din probele pe care se bazează acuzarea fiind de natură să ducă la constatarea încălcării acestui principiu. egalitatea armelor mai cere și acordarea posibilității pentru acuzat de a combate argumentele invocate de partea adversă sau de Ministerul Public.

Neacordarea posibilității inculpatelor, și aflate in stare de arest preventiv să propună obiective la rapoartele de expertiză întocmite la urmărirea penală, să ia legătura cu acesti experți, să propună un expert care să controleze concluziile prezentate de expertul propus de procuror, reprezintă o încălcare a prevederilor art. 6 din Convenție. În acest sens, în cauza Bonsch, hotărârea din 6 mai 1985, precum și prin hotărârea din 18 martie 1997, cauza Mantovanelli v/s Franța s-a considerat că întrucât reclamanții nu au avut posibilitatea de a propune un expert care să combată concluziile prezentate de expertul propus de procuror, dispozițiile art. 6 au fost încălcate.

În același sens, încălcarea prevederilor art. 6 din Convenție o reprezintă și lipsa accesului inculpatelor la o parte din probele pe care se bazează acuzarea, aceasta fiind de natură să ducă la constatarea încălcării principiului egalității armelor.

În concluzie, constatând încălcarea art. 6 din Convenție în momentul intocmirii rapoartelor de expertiză din faza de urmărire penală, instanța va înlătura concluziile acestor expertize si va avea un vedere numai rapoartele de expertiză întocmite in faza de cercetare judecătorească.

Prin rechizitoriul DNA, inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 257.Cod Penal rap. la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000; luare de mită, prev. de art. 254 alin. 2 din rap.Cod Penal la art. 7 alin. 1 din legea nr. 78/2000; complicitate la delapidare, prev. de art. 26, 215¹alin. 2 din Cod Penal, în condițiile art. 41 alin. 2; instigare la fals intelectual, prev. de art. 25, 289.Cod Penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu determinarea inc. să întocmească în fals decontul TVA aferent lunii februarie 2004 și declarația de impozit pe profit aferentă anului 2003, pe care aceasta le-a depus la organul fiscal, prin care, în mod artificial a creat datorii la bugetul de stat pentru a justifica astfel înființarea nelegală a popririi terțului SC SA; instigare la fals intelectual, prev. de art. 25,289 în condițiile art. 41 alin. 2, rap. la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000, în legătură cu determinarea înv. de a întocmi în fals la date diferite dar în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, documentația (titlurile executorii) pentru înființarea popririi asupra terțului S SA și pentru punerea în executare a acestei măsuri de executare silită; fals intelectual, prev. de art. 289.Cod Penal în cond. art. 41 alin. 2, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu semnarea actelor de executare, prin care a atestat în mod nereal date necorespunzătoare adevărului; uz de fals, prev de art. 291.Cod Penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu depunerea formelor de executare întocmite în fals la instanța de judecată pentru menținerea popririi și cu folosirea acestor documente pentru recuperarea sumei de bani de la SC SA; fals intelectual prev. de art. 289.Cod Penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu emiterea unui certificat de atestare fiscală în favoarea SC SRL conținând date necorespunzătoare adevărului; instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 25, 288 alin. 2 din cu Cod Penal referire la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000, în legătură cu determinarea înv. să antedateze la data de 21.05.2004 decontul de TVA aferent lunii februarie 2004 și declarația privind impozitul pe profit aferentă anului fiscal 2003, cu data de 12.03.2004, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 25, 290.Cod Penal în condițiile art. 41 alin. 2, cu referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu determinarea inculpaților și să întocmească în fals și să semneze contractul de prestări servicii, situația de lucrări, facturile și chitanțele emise în numele SC & SRL și SC Cement SRL; instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, neurmată de executare, prev de art. 25,29,290 cu Cod Penal referire la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000, în legătură cu determinarea inc. să întocmească în fals sau să antedateze un contract pentru a justifica suma înregistrată în contul 462 al bilanțului contabil pe anul 2002, în eventualitatea efectuării unui control de către CEC- Sucursala T; infracțiuni informatice prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a din p, iar inculpata pentru săvârșirea infracțiunilor de: cumpărare de influență, prev. de art. 6¹din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2003; dare de mită, prev. de art. 255.Cod Penal rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000; delapidare, prev. de art. 215¹alin. 2, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Cod Penal; înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 din Cod Penal, în condițiile art. 41 alin. 2 din Cod Penal; evaziune fiscală, prev. de art. 11 lit. g din Legea nr. 87/1994 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2003, cu referire la art. 17 lit. g din Legea nr. 78/2000; fals intelectual la legea contabilității, prev. de art. 37 din Legea nr. 82/1991, rap. la art. 289 din Cod Penal, cu referire la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000; instigare la săvârșirea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, rămasă în forma tentativei, prev. de art. 25,20.Cod Penal rap la art. 18¹din legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 161/2003; fals intelectual, prev. de art. 289.Cod Penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu întocmirea decontului TVA aferent lunii februarie 2004, declarației de impozit pe profit aferentă anului 2003, cu date nereale, înscris care a fost depus la organul fiscal,prin care s-au atestat datorii nereale către bugetul de stat pentru justificarea înființării popririi asupra terțului de către T; fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 2 din Cod Penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu modificarea datelor reale din bilanțul contabil pe anul 2001 în scopul obținerii creditului solicitat de la CEC; fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290.Cod Penal cu referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu falsificarea datelor reale din balanța de verificare sintetică de pe luna septembrie 2003, ce a fost depusă la CEC - Sucursala T, toate cu aplicarea art. 33 lit. a din

Cod Penal

Analizând infracțiunile reținute in sarcina inculpatelor și s-au constatat următoarele:

La 10.02.1999 DGFP T, in calitate de beneficiar, a incheiat cu antreprenorul general SC SA un contract de construire pentru sediul comun al DGFP La 10.03.1999 intre SS SA si SC SRL din T s-a incheiat un contract de subantrepriza, SC SRL urmand a executa o parte din lucrarile de constructie la sediul DGFP Datorita imprejurarii ca, potrivit contractului incheiat cu SC SA, se prevedea plata doar catre antreprenorul general a lucrarilor de constructie, beneficiarul achita antreprenorului costul lucrarilor, insa antreprenorul general achita cu foarte mare intarziere subantreprenorului contravaloarea lucrarilor executate de acesta si receptionate de beneficiar. Astfel, s-a ajuns ca la inceputul lunii februarie 2004 SC SA, in calitatea sa de antreprenor general, sa aiba datorii catre subantreprenorul sau SC SRL de 2.415.496.986 lei vechi.

Situatia platilor SC SA cu intarziere catre subantreprenorul SC SRL din partea antreprenorului general a fost adusa la cunostinta beneficiarului de repetate ori, incercand-se gasirea unei modalitati de schimbare a modului de plata, acreditandu-se chiar ideea unor plati directe din partea beneficiarului catre subantreprenor pentru lucrarile executate de acesta. In acest sens, exista chiar si un acord exprimat in scris de catre Ministerul Finantelor, directia generala Monitorizare, prin adresa -/19.12.2000, in care se precizeaza ca "persoana juridica achizitoare poate face decontarea directa a situatiilor de lucrari catre subantreprenorii de specialitate la data la care s-a facut alocatia bugetara in baza unui acord scris intre investitor, antreprenorul general, subantreprenorul de specialitate".

Prin adresa 472/11.01.2001, DGFP T comunica SC SRL ca pentru a se putea realiza pe viitor decontarea directa a contravalorii lucrarilor de contructie executate trebuie obtinut acordul antreprenorului general, SC SA

Existand acest debit al antreprenorului general SC SA A catre subantreprenorul SC SRL, situatia fiind adusa la cunostinta beneficiarului DGFP T, in baza declaratiilor depuse de SC privind decontul de TVA, respectiv impozitul pe profit, T constata existenta unei creante a SC SRL catre bugetul de stat. Astfel, se emit doua titluri executorii asupra debitoarei fata de bugetul de stat SC SRL, cu nr. -/12.03.2004 pentru suma de 2.040.033.213 lei vechi, reprezentand TVA de plata, respectiv cu nr. 4972/12.03.2007 pentru suma de 420.246.752 lei vechi, impozit pe profit de plata catre bugetul de stat.

Pentru recuperarea acestor creante la bugetul de stat, T, cunoscand ca SC SRL are de incasat de la SC SA A sume de bani, a demarat, potrivit Codului fiscal, executarea silita prin poprirea sumelor de bani ce erau datorate de SC SA. Aceasta poprire a fost infiintata prin adresa 12/15.03.2003. Continuand aceasta procedura de executare silita asupra tertului, debitor al persoanei urmarite, T depune la instanta competenta, Judecatoria Arad, o cerere prin care solicita instantei mentinerea popririi instituite asupra tertului SC SA A prin adresa de infiintare a popririi 2148/16.03.2004 si sa se dispuna inceperea executarii silite.

Judecatoria Arad, prin sentinta civila 3907/08.06.2004, pronuntata in dosar 5142/2004, ramasa irevocabila prin neapelare, admite in parte cererea reclamantei creditoare T si dispune mentinerea popririi asupra tertului poprit SC SA A, poprire ce a fost insitutita prin adresa 2148/16.03.2004, respingand capatul de cerere avand ca obiect dispunerea inceperii executarii silite. In esenta, motivarea hotararii s-a intemeiat pe recunoasterea datoriei de catre tertul poprit SC SA A, pe care o avea fata de debitorul SC SRL.

Relevant in aprecierea starii de fapt cu privire la aceasta poprire instituita fata de tertul SC SA este si declaratia martorului Cinah, presedinte al SC SA care, in mod constant, atat in faza urmaririi penale și in faza de cercetare judecatoreasca a explicat mecanismul si modalitatea in care s-a instituit poprirea asupra conturilor societatii sale. Esentiale sunt sustinerile acestui martor cu privire la recunoasterea datoriei catre SC SRL, precum si la imprejurarea că prin instituirea popririi SC SA nu a fost afectata in vreun fel, apreciind in cele din urma chiar firesc ca datoriile acumulate de societatea sa sa fie achitate.

Prin urmare, relativ la operatiunea de infiintare a popririi tertului SC SA, se poate retine legalitatea acesteia. In sprijinul acestor concluzii se înscriu si concluziile raportului de expertiza contabila judiciara efectuată in faza de cercetare judecatoreasca, ce sustine de asemenea aceste aspecte, existand o analiza ampla in cadrul acestei probe stiintifice a premiselor si conditiilor concrete in care s-au derulat operatiunile de executare silita, toate fiind expuse in cadrul pct. A II, filele 22-30 din raportul de expertiza, respectiv filele 12-16 din raspunsul la obiectiuni al acelorasi experti, proba stiintifică admisă de instanță.

În această situație, nu sunt întrunite elementele constitutive privind săvârșirea infracțiunilor de instigare la fals intelectual, prev. de art. 25,289 în condițiile art. 41 alin. 2, rap. la art. 17 lit. c din legea nr. 78/2000, în legătură cu determinarea înv. de a întocmi în fals la date diferite dar în baza aceleiași rezoluții infracționale unice, documentația (titlurile executorii) pentru înființarea popririi asupra terțului S SA și pentru punerea în executare a acestei măsuri de executare silită; fals intelectual, prev. de art. 289.Cod Penal în condițiile art. 41 alin. 2, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu semnarea actelor de executare, prin care a atestat în mod nereal date necorespunzătoare adevărului; uz de fals, prev de art. 291.Cod Penal rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, în legătură cu depunerea formelor de executare întocmite în fals la instanța de judecată pentru menținerea popririi și cu folosirea acestor documente pentru recuperarea sumei de bani de la SC SA, reținute în sarcina inculpatei.

Acelasi raport de expertiza explică modalitatea in care au fost stabilite debitele fata de bugetul de stat pentru SC SRL, natura acestor debite, respectiv TVA de plata sau impozite, precizând posibilitatea ca anumite declaratii fiscale ale agentului economic sa poata suferi modificari, respectiv aduceri la zi, in functie de situatia economico-financiara a subiectului fiscal.

Având in vedere cele arătate mai sus cu privire la expertizele efectuate in faza de urmarire penala, au fost înlăturate concluziile acestor expertize care, la filele 19-23 s-a apreciat ca SC SRL nu ar fi avut datoriile fata de bugetul de stat in cuantumul declarat, apreciind ca infiintarea popririi este nelegala deoarece nu se datorau aceste sume. Aceasta expertiza nu face nici o referire la posibilitatile agentului economic de a face declaratii rectificative, sau de a actualiza periodic, in functie de situatia economico-financiara debitele sale fata de bugetul de stat.

Expertiza din faza de urmarire penala a exclus in mod arbitrar orice posibilitate a agentului economic subiect fiscal de a modifica fie rectificativ, fie prin reveniri ulterioare situatia debitelor fata de bugetul de stat. Desi la momentul in care s-a efectuat expertiza nu era stipulata o norma expresa in acest sens, ulterior, evolutia legislatiei a venit in reglementarea acestei necesitati de ordin obiectiv, prin nr. 179/14.05.2007, instituindu-se posibilitatea rectificarii deconturilor de TVA printr-o adresa, fara a se mai astepta termenul de depunere a declaratiilor aferente lunilor urmatoare.

Un aspect de necontestat ce se regaseste atat in expertiza de la urmarire penala, cat si cea din faza de cercetare judecatoreasca este acela ca SC SRL, din banii popriti la tertul SC SA a achitat exclusiv din contul de Trezorerie obligatii fata de bugetul de stat.

Aceste probe stiintifice, fundamentate pe inscrisuri, inlatura sustinerea acuzarii, relativ la influența inculpatei asupra functionarilor din cadrul DGFP T pentru instituirea popririi si executarea silita a tertului SC SA A ca si cele cu privire la caracterul fals al celor doua inscrisuri, respectiv decontul TVA si declaratia de impozit pe profit.

Relativ la maniera de a inregistra aceste declaratii fiscale, martorii (fila 483 vol. II instanta) si (fila 484 vol. II dos. instanta) au arătat cu prilejul audierii lor in sedinta publica prezentand situatia existenta la sediul la acea vreme, si explicand de ce apare un singur numar de sigiliu pe aceste declaratii.

Tot din declaratiile acestor martori nu se confirma sustinerea acuzarii ca, datorita atitudinii autoritare a inculpatei, au procedat astfel, ei intelegand că trebuie sa inregistreze anumite declaratii pe care agentul economic le-a prezentat organului fiscal.

Cu privire la eliberarea certificatului de atestare fiscala -/12.12.2003 in vederea participarii SC SRL la o licitatie pentru efectuarea de lucrari de constructie la Spitalul CFR T, raspunsul este dat de expertiza contabilă efectuate in faza cercetarii judecatoresti, ce conchide la pct. A III filele 30-32 si la B III filele 54-56, ca eliberarea acestui certificat de atestare fiscala de catre T s-a efectuat cu respectarea dispozitiilor legale pentru emiterea lui, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 25, 288 alin.2 pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000, în legătură cu determinarea martorului Bergia să antedateze la data de 21.05.2004 decontul de TVA aferent lunii februarie 2004 și declarația privind impozitul pe profit areferntă anului fiscal 2003, cu data de 12.03.2004.

Expertii mai evidentiaza aspectul existentei in mai multe exemplare ale aceleeasi fise de evidenta pe platitor a debitelor in care se regasesc inserate valori diferite, iar Tap recizat că programul pe evidenta de platitor era in faza experimentala in perioada analizata, fisele pe platitor pot reflecta situatii diferite, daca sunt listate la date diferite.

Cu privire la acest punct al rechizitoriului, concluzia expertului desemnat in faza de urmarire penala a fost înlăturată deoarece acesta a examinat exclusiv un singur exemplar al fisei de evidenta din care ar rezulta un debit de 1.913.918 lei vechi, opinand ca eliberarea acestui certificat s-a efectuat in conditii nelegale. Ori, asa cum s-a aratat, existenta unui debit intr-una din fise este rezultatul unei erori materiale datorata programului informatic al Administratiei Financiare T aflat in faza experimentala la acea perioadă.

Referitor la furnizarea de catre inculpata de date cu privire la situatia financiara a Bibliotecii Centrale Universitare inculpatei, acuzarea retine ca in considerarea primirii unui folos material necuvenit, inculpata a informat-o pe inculpata cu privire la sumele de bani aflate in contul Bibliotecii Centrale Universitare cu care SC SRL era in relatii contractuale, avand de incasat 1,7 miliarde lei vechi. Pretul platit pentru aceste informatii, era reprezentat de instalatiile sanitare si centrala termica pentru imobilul inculpatei din comuna.

Starea de fapt descrisa la capitolul I al rechizitoriului, filele 7-26, este incadrata în drept ca fiind săvârșită de către inculpata a infracțiunilor de: fals intelectual, prev. de art. 289 Cp rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 - in legatura cu falsificarea decontului TVA aferent lunii februarie 2004 si a declaratiei de impozit pe profit aferent anului fiscal 2003, care au fost depuse la organul fiscal, cumpararea de influenta prev. de art. 6 indice 1 din Legea 78/2000 corelativa infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 257 Cp rap. la art. 7 alin. 3 Cp comise de inculpata, dare de, prev de art. 255 Cp, rap. la art. 7 alin. 2 din Legea 78/2000 corelat. infractiunii de luare de prev. de art. 254 alin. 2 Cp rap. la art. 7 alin. 1 din Legea 78/2000 comise de inculpata si delapidare prev. de art. 215 indice 1 alin. 2 Cpp in conditiile art. 41 alin. 2 din Cp, in legatura cu insusirea din patrimoniul Sc Srl pe care il administra in calitatea sa de director al acestei societati a materialelor de constructie si a altor bunuri in valoare de 3.378.838.555 lei vechi in imobilul construit inculpatei.

Potrivit art. 289 Cod penal, constituie infractiunea de fals intelectual falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari.

Din starea de fapt retinuta, potrivit celor expuse mai sus, rezulta ca intocmirea celor doua inscrisuri - declaratia de impozit pe profit aferenta anului fiscal 2003 si decontul TVA aferent lunii februarie 2004, nu intruneste elementele constitutive ale acestei infractiuni, cu atat mai mult cu cat inscrisurile, la momentul intocmirii lor, fiind emanate de la o societate comerciala, respectiv SC SRL, nu pot avea calitatea de inscrisuri oficiale, in sensul prevederilor art. 289 Cp. Mai mult, nici conditia de a fi atestate fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului nu subzista, astfel ca lipsește elementul material, respectiv latura obiectiva a infractiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 Cp rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000.

În ceea ce privește susținerea acuzării că inculpata a săvârșit infracțiuni informatice prevăzute de art. 48 din legea 161/2003, instanța din analiza materialului probator a constatat că nu s-a făcut dovada existenței acestor fapte.

Art. 6 indice 1 din Legea 78/2000 incrimineaza cumpararea de influenta ca fiind promisiune, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase direct sau indirect unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca, ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Din starea de fapt retinuta nu rezulta ca inculpata ar fi oferit foloase necuvenite inculpatei pentru ca aceasta din urma sa isi traficheze influenta la alte persoane, pentru a obtine facilitati in favoarea SC SRL si a inculpatei personal.

Probatoriul administrat releva ca edificarea locuintei familiei din comuna s-a facut pe baza contractuala oneroasa, existand documente ce atesta plata pretului la valoarea contractata, astfel ca nu se poate retine obtinerea de catre inculpata a unui folos necuvenit.

Din alternativele incriminate in textul citat al art. 6 indice 1, parchetul s-a marginit in a retine ca modalitate de savarsire din punctul de vedere al laturii obiective, darea folosului material necuvenit, care este constituit din casa din comuna. Ori, atata vreme cat pentru aceasta, asa cum se va arata si ulterior, pe larg, exista dovada platii, conditia ceruta de lege de creare a unui folos lipseste.

Mai mult, nici conditia esentiala pentru retinerea acestei infractiuni, nu s-a dovedit, respectiv determinarea unui functionar de a face sau a nu face un act ce intra in atributiile sale de serviciu. Directorul DGFP T, martorul si-a executat atributiile de serviciu apreciind asupra actelor intocmite, fara a fi influentat sau determinat de inculpata, iar functionarii T insarcinati cu inregistrarea documentelor de asemenea si-au exercitat atributiile de serviciu fara a fi determinati de vreo alta persoana, de către aceeași inculpată.

In consecinta faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectivă, pentru săvârșirea infractiunii de cumparare de influenta prev. de art 6 indice 1 din Legea 78/2000 de către inculpata corelative infractiunii de trafic de influenta prevăzut de art. 257 Cp rap. la art. 7 alin. 3 Cp, reținută în sarcina inculpatei.

Potrivit art. 255 din Cp constituie infractiunea de dare de promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254 Cp.

Din punct de vedere al laturii obiective in sarcina inculpatei se retine prin actul de inculpare modalitatea de savarsire a acestei fapte prin aceea ca a dat foloase inculpatei pentru serviciile sale, folosul constand in construirea casei acesteia din urma, din comuna.

În ceea ce priveste aceasta infractiune nu a putut fi retinuta existenta conditiei esentiale de a crea functionarului un folos atata vreme cat SC SRL a încheiat contract cu familia incheiat in mai 2003, pentru care s-a platit in 02.05.2003 un avans, mai apoi pe parcursul derularii lucrarilor de constructii s-au achitat parte din pret, iar dupa receptia finala valoarea integrala.

Faptei imputate îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura obiectiva, a infractiunii de dare de, prev de art. 255 Cp, rap. la art. 7 alin. 2 din Legea 78/2000 de către inculpata, corelative infractiunii de luare de prev. de art. 254 alin. 2 Cp rap. la art. 7 alin. 1 din Legea 78/2000 reținute în sarcina inculpatei.

Potrivit prev. art. 215 indice 1 Cp, constituie infractiunea de delapidare insusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar in interesul sau sau pentru altul de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza.

Cu privire la infracțiunea de complicitate la delapidare sub forma tăinuirii repetate, prev. de art. 26 rap. la art. 215¹alin.2 pen. în legătură cu însușirea de către coinculpata, din fondurile SC SRL în interesul inculpatei, a materialelor de construcții și a altor cheltuieli ocazionate de construirea imobilului din, actele de complicitate constând în promisiunea că va tăinui aceste bunuri sau o va favoriza pe inculpata, tribunalul a constatat următoarele:

S-a reținut în rechizitoriu că inculpata și-a însușit din patrimoniul SC SRL, materiale de construcții în valoare de 3.378.838.555 lei Rol.

Analizând conținutul constitutiv al infracțiunii de delapidare s-a observat că elementul material constă dintr-o acțiune de sustragere definitivă sau temporară a uni din patrimoniul unei persoane juridice în posesia sau detenția căreia se afla, de către o persoană care îl gestionează sau îl administrează.

. folosirea sau traficarea reprezintă modalități ale sustragerii. În caz de delapidare, prin folosire sau traficare, dacă obiectul material este o sumă de bani, paguba este reprezentată prin echivalentul dobânzii legale.

Urmarea imediată la infracțiunea de delapidare constă în speță în paguba produsă prin echivalentul dobânzii legale pe durata folosirii sumei.

Pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii de delapidare, este necesar să existe o legătură de cauzalitate între modalitățile sustragerii și urmarea imediată.

În speță, pe de o parte, prin raportul de expertiză judiciară contabilă, s-a făcut dovada că prețul stabilit pentru construirea casei familiei, a fost achitat, așa cum am arătat mai sus, nefiind stabilită existența pagubei produse SC SRL, care nu s-a constituit parte civilă.

În consecință, din moment ce nu s-a dovedit săvârșirea infracțiunii de delapidare în sarcina autorului, nu s-a poatut reține complicitate la această infracțiune în sarcina inculpatei.

De altfel, din starea de fapt expusa în capitolul I al rechizitoriului, rezulta ca obiectul material al acestei infractiuni il constituie aceeasi casa de locuit construita de SC SRL familiei inculpatei, iar pe cale de consecinta, un eventual prejudiciu ar putea fi localizat doar in patrimoniul acestei societati comerciale.

Din examinarea probelor, potrivit celor mai sus aratate, rezulta că SC SRL a incasat contravaloarea lucrarilor de constructii ale imobilului, ele se regasesc in contabilitatea, acestei societăți, ceea ce exclude existența vreunie pagube.

De altfel, insasi societatea comerciala SC SRL, prin înscrisul depus la dosar precizeaza ca nu a suferit nici o paguba si nu are pretentii civile, aceste sustineri fiind confirmate si de concluziile expertizelor tehnice efectuate in cauza.

Un argument comun ce vine in sprijinul solutiilor de achitare pentru infractiunile de rezultat retinute in sarcina inculpatei este acela ca cele trei infractiuni de cumparare de influenta, dare de si delapidare, in cazul in care ar fi retinute, ar avea acelasi obiect material, anume casa din comuna, construita de SC SRL inculpatei.

Este evident insa ca din punct de vedere al principiului legalitatii incriminarii astfel cum este consacrat in art. 2 Cod penal, aceeasi activitate materiala, in speta activitatea de a da un folos necuvenit inculpatei, nu poate fi incadrata in acelasi timp in prevederile a trei infractiuni distincte.

Pentru a se documenta cu privire la posibilitatile de a contracta noi credite pentru SC SRL, inculpata, insotita de inculpata, s-a deplasat la inceputul lunii octombrie 2003 la sucursala din Ta C EC pentru a obtine informatii cu privire la conditiile de creditare. Desi in rechizitoriu se sustine cu certitudine ca demersul viza informatii cu privire la acordare credit Phare, in urma analizei ansamblului probator nu rezulta aceasta imprejurare. La sucursala CEC din T nu exista depusa sau inregistrata vreo solicitare in scris privind acordarea unui credit Phare. Mai mult, martorul, director la acea vreme a sucursalei CEC din T, cu prilejul audierii sale in fața instantei, declaratie aflata la fila 286 vol III dosar-instanta, afirma ca CEC-ul nu gestiona astfel de credite, ceea ce faceau imposibila o solicitare adresata acestei institutii bancare privind acordarea de credite Phare. Nici cu privire la valoarea sumei solicitate cu titlu de imprumut nu exista vreo proba certa, afirmatia ca solicitarea ar fi vizat suma de 130.000 euro nu are suport probator.

Cercetarile derulate de organele de urmarire penala sub acest aspect, asa cum se poate desprinde si din materialul de urmarire penala, au demarat in urma gasirii unor inscrisuri la sediul sucursalei CEC T, care provin de la SC SRL. De mentionat, inca o data, ca aceste inscrisuri nu erau inregistrate in nici un fel la aceasta sucursala, ele aflandu-se la persoana cu care inculpatele au discutat in vederea obtinerii informatiilor necesare referitoare la o eventuala creditare viitoare.

In opinia acuzarii, prezentarea acestor acte contabile fara vreo cerere, reprezinta o incercare de a obtine in mod nelegal un credit Phare și se bazeaza pe raportul de constatare al specialistilor DNA care au apreciat ca documentele depuse de SC SRL la sucursala CEC T sunt alterate tocmai pentru a crea aparenta intrunirii conditiilor de eligibilitate pentru acordarea creditului. Se retine ca bilantul aferent anului 2001 depus la CEC contine date diferite fata de bilantul depus la DGFP T, iar balanta contabila aferenta lunii septembrie 2003 gasita la CEC contine date diferite fata de balanta ridicata de la SC SRL.

În raspunsul comun dat de expertii contabili ce au efectuat raportul de expertiza in faza de cercetare judecatoreasca, la punctul B IV fila 56 raport expertiza, se afirmă ca nu a existat nici o cerere inregistrata pentru obtinerea de credite, balanta de verificare aferenta lunii septembrie 2003 si bilantul din anul 2001 nu au fost inregistrate la CEC, - T, iar modalitatile in care au fost efectuate modificarile nu au produs consecinte juridice, concluzia expertilor fiind aceea că demersul SC SRL nu putea duce la obtinerea unui credit de orice fel.

Această concluzie a expertilor este confirmata si prin declaratia martorilor, și, care au afirmat in fata instantei că in urma analizei datelor notificate nu ii confereau SC SRL posibilitatea de a fi incadrata in vreun grad de eligibilitate, finalitatea fiind excluderea de la orice forma de creditare a acestei societati.

Relevanta este si adresa CEC nr. 1385/19.04.2005 aflata la fila 154 vol I dosar-fond, din cuprinsul careia rezulta in mod indubitabil ca CEC-ul nu are in obiectul lui de activitate administrarea de credite Phare.

Este eronata sustinerea din rechizitoriu că inculpatele au recunoscut savarsirea faptelor, deoarece din depozitiile acestora rezulta clar ca recunoasterea comporta doar asupra deplasarii la unitatea CEC in vederea informarii asupra conditiilor de creditare.

Aceasta stare de fapt este incadrata de acuzare in ceea ce o priveste pe inculpata in infractiunile de cumparare de influenta prev. de art. 6 indice 1 din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea 161/2003, corelativa infractiunii de trafic de influenta savarsita de inculpata prin interventia sa la conducerea CEC T, in scopul mai sus indicat in consideratia aceluiasi folos material; fals material in inscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 2 Cp rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 in legatura cu modificarea prin fals a datelor din bilantul contabil pe anul 2001, inscris care prin depunerea lui la organul fiscal devine inscris oficial in sensul prev. de art. 150 alin. 2 Cp; fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cp rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000 in legatura cu modificarea datelor contabile din balanta sintetica pe luna septembrie 2003 ce a fost depusa la CEC T; instigare la savarsirea unor infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene, in forma tentativei, prev. de art. 25, 20 Cp rap. la art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000 in legatura cu instigarea inculpatei de a prezenta la CEC T documentele contabile falsificate in vederea obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatii Europene ori din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

Potrivit art. 6 indice 1 din Legea 78/2000 constituie infractiune de cumpararea de influenta promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase direct sau indirect unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca, ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu.

Inculpata este acuzată că in schimbul oferirii folosului - casa din comuna - inculpatei, i-a cerut acesteia sa intervina la conducerea CEC pentru a beneficia de un credit Phare, fără a exista probe in acest sens, iar faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive, mai exact latura obiectiva.

Potrivit art. 288 alin. 1 Cp falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii, sau prin alterarea lui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice constituie infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, iar potrivit alin. 2 falsul din aliniatul precedent savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu este mai grav.

In ceea ce priveste bilantul contabil pe anul 2001 nu sunt intrunite elementele constitutive ale infracțiunii care atrage incidența acestui text de lege, deoarece nu s-a propdus nioci o consecință juridică.

Potrivit art. 290 Cp constituie fals in inscrisuri sub semnatura privata falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288, daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire, in vederea producerii unei consecinte juridice.

În ceea ce priveste aceasta fapta imputata inculpatei urmeaza a se aprecia ca nu intruneste elementele constitutive pentru a fi infractiune. Asa-zisa alterare a datelor in balanta sintetica pe luna septembrie 2003 gasita la sucursala T CEC nu poate produce in nici un fel consecinte juridice, aspect confirmat de probele mai sus aratate. In plus e de mentionat ca raportat la data cand se retine in rechizitoriu ca a fost depusa la CEC aceasta balanta, inceputul lui octombrie 2003, datele din curpinsul balantei erau susceptibile de a fi modificate oricand, in functie de activitatea economico-financiara a Sc Srl.

Potrivit art. 18 indice 1 din Legea 78/2000 constituie infractiune folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.

Potrivit art. 20 Cp tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care a fost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.

Potrivit art. 25 din Cp instigator este persoana care cu intentie determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Ca stare de fapt inculpatei i s-a reținut ca a determinat-o pe inculpata de a prezenta la CEC documente false. Asa cum s-a aratat, documentele nu intrunesc conditiile de a fi retinute ca false in sensul legii penale, insa in ceea ce priveste retinerea acestei infractiuni se impune a fi precizate urmatoarele:

CEC-ul nu are ca obiect de activitate gestionarea de credite Phare, iar SC SRL nu a inregistrat nici o solicitare scrisa in sensul de a beneficia de vreun credit, documentele gasite de organele de urmarire penala la CEC nu erau apte de a produce nici un fel de consecinte juridice si financiare, fiind imposibil ca pe baza lor sa se obtina vreun credit de orice fel, starea de fapt redata imbraca forma unei tentative absolut improprii care potrivit art. 20 alin. 3 Cod penal nu este incriminata. Potrivit textului de lege nu exista tentativa cand imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorita modului cum a fost conceputa executarea. Starea de fapt expusa se incadreaza pe deplin in acest text de lege, atat martorii audiati in cauza cat si expertii contabili sustinand imposibilitatea ca prin demersul imputat, SC SRL sa beneficieze de vreun credit.

In urma desfasurarii activitatilor economice in cadrul SC SRL, potrivit drepturilor conferite de legislatia in vigoare in materia restituirii si deducerii TVA, societatea a formulat, in perioada august 2003-februarie 2004, un numar de trei solicitari, avand ca obiect rambursarea TVA colectata si varsata la bugetul de stat.

Cu privire la modalitatea de solutionare a cererii de restituire TVA din 25.08.2003 prin care agentul economic SC SRL solicita T ca in urma unui control anticipat sa dispuna asupra rambursarii sumei de 3.756.403.170 lei vechi aferenta lunii iulie 2003 s-a apreciat ca aceasta a fost solutionata cu respectarea tuturor conditiilor de fond si de forma impuse de legislatia aplicabila la acea vreme, iar procesul verbal de control intocmit de inspectoarea, audiată ca martor corespunde realitatii.

Nu s-a poatut retine imprejurarea ca desemnarea acestei inspectoare pentru a efectua controlul fiscal anticipat in solutionarea cererii s-a facut exclusiv la inteventia inculpatei, deoarece nu exista probe in acest sens.

Martorii audiati in cauza, fila 38 dosar UP si 256 vol II instanta, filele 109-111 dosar UP, fila 481 vol II instanta, nu confirma aceste aspecte. Martorul afirma ca nu avea cunostinta de vreo relatie apropiata a inculpatei cu SC SRL iar martora relateaza doar aspecte tehnice cu privire la modalitatea in care a efectuat controlul fiscal anticipat.

Analizand legislatia aplicabila in materia controalelor anticipate de rambursare a TVA rezulta ca acest control trebuie realizat cu operativitate, in termenul de 30 zile prevazut de lege. Cererea a fost depusa la organul competent in 25.08.2003, iar persoana insarcinata cu efectuarea controlului anticipat s-a deplasat la sediul societatii in data de 09.09.2003. Cum in timpul derularii controlului s-a ajuns la constatarea imprejurarii ca intre timp, datorita activitatii economico-financiare a SC SRL au aparut modificari referitoare la TVA, respectiv ca la data controlului suma ce putea fi aprobata la rambursare era cu 400.000.000 lei vechi mai, acestea reprezentand TVA de plata din partea SC SRL, inculpata a formulat o noua cerere pentru rambursarea de TVA la data de 10.09.2003.

Prin aceasta noua cerere din 10.09.2003, inregistrata la T sub nr. 670, SC SRL prin reprezentantul ei, inculpata a solicitat sa se dispuna rambursarea sumei de 3.297.017.309 lei vechi, suma in care era inclusa si perioada aferentă lunii august 2003.

In aceste noi conditii, in urma controlului efectuat, s-a aprobat rambursarea sumei de 3.193.448.991 lei vechi, 101.454.447 lei vechi urmand a fi reportata in decontul lunii septembrie 2003, iar prin acelasi act de control s-a respins cererea de rambursare a sumei de 2.113.871 lei vechi.

Sustinerea din actul de inculpare cu privire la caracterul formal efectuat de martora, fara verificarea temeinica a documentelor de evidenta contabila, cu explicatia ca metoda de control a fost prin sondaj, nu este reala. In fundamentarea acestei concluzii vin si concluziile expertilor contabili ce au efectuat expertiza tehnica in faza de cercetare judecatoreasca, care se regasesc la pct. B V 2 fila 59 si care consemneaza ca martorul, cu privire la TVA deductibila si TVA colectata a efectuat un control total si nu prin sondaj, deoarece au fost verificate toate facturile fiscale inscrise in jurnalul pentru cumparari si jurnalul pentru vanzari, aceeasi idee fiind reluata si in raspunsul la obiectiunile formulate la expertiza contabila, aflat la fila 31 din raspunsul expertilor.

In urma cererii inregistrate la T sub nr. 362/14.05.2003, SC SRL, prin inculpata ca administrator, a solicitat rambursarea sumei de 1.354.635.237 lei vechi, reprezentand TVA aferent perioadei 1.04.2003-31.04.2003, cererea fiind inaintata DGFP T, unde a fost repartizata spre solutionare inspectoarei audiată ca martor.

La 23.05.2003 martorii si, inspectori de specialitate in cadrul DGFP T au efectuat controlul anticipat in vederea solutionarii cererii depusa la 14.05.2003, iar la finalizarea acestui control, prin procesul verbal intocmit s-a aprobat pentru rambursare suma de 1.354.635.237 lei vechi, suma de 196.275.932 lei vechi fiind reportata in decontul lunii urmatoare.

Sustinerea cu privire la acest control, ca a fost unul formal, deoarece nu au fost identificate facturile care nu indeplineau conditiile legale pentru a fi dedus TVA-ul nu este fondată, în acest sens, sunt relevante concluziile expertizei judiciare contabile din faza de cercetare judecatoreasca pct. BV2, fila 59 unde se afirmă ca inspectorii si au efectuat un control total si nu prin sondaj, deoarece au fost verificate toate facturile fiscale inscrise in jurnalul pentru cumparari si jurnalul pentru vanzari.

La 11.11.2003 SC SRL prin administrator a solicitat rambursarea TVA in suma de 1.842.932.886 lei vechi, cerere ce a fost inaintata DGFP T spre competenta solutionare. La 20.11.2003 martorii si intocmesc procesul verbal 8767/25.11.2003, prin care au aprobat rambursarea intregii sume solicitate potrivit cererii depuse de agentul economic la 11.11.2003.

Nici acest control nu s-a putut retine ca ar fi avut un caracter formal, atata vreme cat, din cuprinsul raportului de expertiza contabila din faza de cercetare judecatoreasca rezulta că SC SRL avea dreptul la rambursari TVA aferent facturilor controlate.

Mai mult, chiar inspectorii care au efectuat controale anticipate in vederea solutionarii cererilor de rambursare TVA, cu prilejul audierii lor ca martori, afirma ca au respectat legislatia in vigoare pentru activitatea lor de control, procesele verbale fiind intocmite fara a interveni inculpata in favoarea agentului economic controlat.

Nu s-a putut reține o activitate de influentă a inculpatei asupra inspectorilor de specialitate insarcinati cu efectuarea controalelor anticipate in vederea rambursarii TVA catre SC SRL, fiind unanim recunoscut principiul in materia penala ca prezumtiile nu pot sta la baza stabilirii unei vinovatii, pentru rasturnarea prezumtiei de nevinovatie instituita de art. 66 Cpp, fiind necesare probe.

In opinia acuzarii, atitudinea inculpatei, este determinata de intentia ei de a obtine acelasi folos material injust, respectiv casa pe care SC SRL o construia acesteia la, dar aceasta susținere nu a fost probata prin nici un mijloc de proba.

Aceleasi sustineri din rechizitoriu pleaca de la o premisa ca bugetul de stat a fost prejudiciat prin rambursarea in mod nelegal catre SC SRL a sumei de 1.009.485.460 lei vechi a TVA.

Dacă initial urmarirea penala a inceput impotriva inculpatei pentru savarsirea sub acest aspect al rambursarii TVA, pentru infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave prev. de art. 215 alin. 2 si 5 Cod penal, pe masura ce probele au fost administrate in cauza, respectiv, expertiza contabila in faza de urmarire penala ulterior prejudiciul a suferit modificari consistente.

Coroborand concluziile raportului de expertiza contabila judiciara cu raspunsul la obiectiunile formulate si cu precizarile expertilor se desprinde concluzia ca SC SRL a avut dreptul la rambursarea TVA-ului in cuantumul in care s-a dispus prin fiecare act de control incriminat in rechizitoriu ca fiind nelegal.

Un singur aspect difera fata de unul din actele de control, respectiv cel intocmit de martora si care vizeaza suma de 2.265.355 lei vechi, despre care expertii afirma ca SC SRL nu avea dreptul la rambursarea acestei sume de TVA si care reprezinta contravaloarea unor bunuri de consum casnic.

Potrivit art. 215 alin. 1 si 2 Cod penal constituie infractiunea de inselaciune inducerea in eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, iar potrivit aliniatului 2 inselaciunea este mai daca s-a savarsit prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.

Activitatea materiala retinuta ca stare de fapt potrivit celor de mai sus nu se incadreaza in prevederile acestui text de lege. Nu poate fi vorba de savarsirea unei infractiuni de inselaciune prin depunerea si inregistrarea la organul competent a unor cereri care au fost solutionate in urma unor controale efective de catre inspectorii de specialitate.

Dupa cum s-a aratat, persoanelor desemnate cu efectuarea controlului anticipat le-a fost prezentate intreaga documentatie necesara pentru a putea hotari cu privire la cuantumul sumei ce se cuvenea cu titlu de rambursare TVA SC SRL. Aceste persoane, prin declaratiile lor, nu au facut referire la nici o activitate de inducere in eroare, fie prin acte comisive fie prin omisiune, de natura a altera constatarile materializate prin procesele verbale intocmite.

Nici conditia esentiala ceruta de lege pentru a putea fi retinuta infractiunea de inselaciune cu privire la existenta unei pagube nu este indeplinita, deoarece, potrivit concluziilor expertizei contabile, sumele ce au fost platite SC SRL cu titlu de rambursare TVA se cuveneau acestei societati.

Se impune a fi examinata si pozitia partii civile DGFP T care a precizat prin adresa aflata la fila 30 vol I dosar-fond ca s-a constituit parte civila la solicitarea DNA, ceea ce duce la concluzia ca in evidentele organului fiscal, SC SRL nu figureaza inregistrata cu datorii. Astfel, faptelor imputate inculpatei le lipseste unul din elementele constitutive pentru a fi infractiune, respectiv latura obiectiva si paguba.

In ceea ce priveste savarsirea de catre aceasta inculpată, cu privire la rambursarea de TVA, a infractiunii de cumparare de influenta prev. de art. 6 indice 1 din Legea 78/2000, asa cum s-a facut referire cu prilejul celor arătate mai sus, nu pot fi intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni.

Potrivit art. 6 indice 1 din Legea 78/2000 constituie infractiunea de cumparare de influenta promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase direct sau indirect unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, pentru a-l determina sa faca, ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu."

Se face referire în rechizitoriu la intelegerea prealabila dintre inculpatele si, in scopul obtinerii aceluiasi folos material prin construirea si amenajarea imobilului inculpatei din comuna.

Intre SC SRL in calitate de constructor si inculpatul s-a incheiat un contract de construire prin care partile au convenit ca SC SRL sa construiasca beneficiarului o locuinta unifamiliala cu garaj, in comuna,- (- -), pe terenul beneficiarului, in baza proiectului nr. 105/2002, a certificatului de urbanism 194 si a autorizatiei de construire nr. 80/2002. Potrivit clauzelor acestui contract pretul locuintei a fost stabilit la 60.000 $ SUA + TVA, achitabil in lei la cursul oficial al BNR din ziua facturarii.

Ca modalitate de plata s-a stabilit ca 20% din valoarea locuintei se va achita la inceperea lucrarilor, 80 % la data receptiei. La punctul 4 din contract s-a prevazut ca si durata de executie termenul din autorizatia de constructie, constructorul avand obligatia de a asigura forta de munca, materialele, instalatiile, echipamentele si toate celelalte obiecte.

La data incheierii acestui contract, proiectul, certificatul de urbanism si autorizatia de constructie despre care se face vorbire in cuprinsul contractului, erau eliberate de autoritatile competente, ca situare in timp, ultimul, autorizatia de construire, fiind eliberat la 14.10.2002. Un alt element ce contrazice teza acuzarii cu privire la valabilitatea acestui contract il reprezinta factura fiscala - emisa de SC SRL la 02.05.2003 pentru suma totala de 370.000.000 lei vechi beneficiarului. Aceasta factura, la rubrica "localitate", are specificarea localitatea, str. - -. Mai mult, la rubrica "denumirea produselor sau a serviciilor" este stipulat in mod expres "avans lucrari de constructii conform contract". Nu este lipsit de importanta faptul ca aceasta suma a fost achitata de catre beneficiar, inculpatul, in numerar, in zilele de 2.05.2003 -20.05.2003, cu un an inainte de a se pune vreo cerere de restituire a TVA-ului, vreo cerere pentru eliberarea certificatului fiscal sau alte cererei de a se efectua plati.

Asa cum constata expertiza contabila din faza de cercetare judecatoreasca la pct. AIf ila 9 raport, pct. B I 3 fila 37 raport, precum si la concluziile de la pct. AIf ila 67 si BIf ila 80 ale aceluiasi raport, factura nr. - emisa la 02.05.2003 este inregistrata in jurnalul contabil de vanzari la pozitia nr. 9 lunii mai 2003, iar sumele de bani incasate in numerar au fost evidentiate in contabilitatea societatii ca si incasare avans.

Prin urmare, viciile imputate acestui contract ce a fost succedat in timp de documente contabile, nu exista. Nu se poate ajunge la concluzia ca acest contract intre parti este nereal deoarece nu poarta data si nici numar de inregistrare, si ca ar avea o forma sumara.

Este de principiu ca in materia raporturilor de drept privat si in special in materia dreptului comercial forma scrisa cu data certa sau cu alte mentiuni nu este prevazuta in mod imperativ, fiind reglementată, doar in anumite situatii, forma scrisa a tranzactiei, ca si conditie ad probationem. Dovada raportului comercial, al continutului acestuia, a intinderii drepturilor si obligatiilor partilor poate fi facuta in orice mod si cu orice mijloc de proba.

In situatia din speta exista inscrisul ce contine vointa partilor, sub denumirea de contract de construire, iar existenta lui este confirmata de celelalte documente, ce, o data inregistrate in registrul comerciantului, insusirea de acte cu data certa.

O alta dovada a existentei contractului o reflecta insasi inceperea executarii obligatiei stabilite in sarcina beneficiarului, respectiv aceea de a achita, cu titlu de avans, 20 % din valoarea lucrarii, sume ce au fost achitate, asa cum s-a aratat, in numerar, in limita plafonului de plata admisa la acea vreme in perioada 02.05.2003- 20.05.2003.

Opinia acuzarii, prezentata ca atare, ca acest contract nu a putut fi luat in considerare ca document legal, intrucat nu este inregistrat in evidentele societatii, nu are o data certa, fiind intocmit sumar, tocmai pentru a justifica in eventualitatea unor controale lucrarile efectuate la locuinta inculpatei, reprezinta o apreciere pur subiectiva a organului de ancheta, fara a fi intemeiata pe un suport probator.

In continuarea executarii obligatiilor asumate prin acest contract de construire, SC SRL a început executarea lucrarilor de construire a locuintei familiei, consumul de materiale cuprinse in situatiile de lucrari fiind inregistrat in evidentele contabile ale SC SRL pe baza bonurilor de consum, in registrul jurnal la conturile corespunzatoare de cheltuieli din clasa 6 conturi si cheltuieli, grupa 60 "cheltuieli materiale". Cheltuielile relative la manopera au fost inregistrate in conturile de cheltuieli din grupa 42 personal si conturi asimilate, ce rezulta din raspunsul expertilor la pct. A 1.4 aflat la fila 15 din raportul de expertiza contabila din faza de cercetare judecatoreasca.

Pentru plata contravalorii lucrarilor executate de constructorul SC SRL, la 31.12.2003 se emite pe numele inculpatului, mentionandu-se aceeasi adresa din, str. - -, factura - pentru suma totala de 415.250.500 lei vechi, in rubrica "denumirea produselor sau serviciilor" fiind specificata "lucrari constructii conform contract casa ".

Aceasta factura, asa cum se arata si in cuprinsul raportului de expertiza contabila intocmit in faza de cercetare judecatoreasca, fila 11 din cadrul raspunsului la pct. A I 1, avut ca temei al emiterii situatie de lucrari deviz-oferta. Aceasta factura a fost incasata de constructor la 28.09.2004, la 9 luni dupa emiterea ei, suma fiind inregistrata in contabilitate si in fila registrului de casa al societatii, la pozitia a doua din ziua de 28.09.2004.

Mai apoi, pentru plata integrala a costurilor lucrarilor de constructii executate de SC SRL la casa inculpatei a fost emisa la 25.09.2004 factura - pentru suma de 1.520.112.608 lei vechi, la rubrica denumirea produselor sau serviciilor fiind prevazute "lucrari constructii instalatii casa conform contract", precum si mentiunile "se scade factura avans -/02.05.2003 si factura -/31.12.2003."

Aceasta suma a fost incasata de la beneficiarul constructiei potrivit documentelor contabile in 19.05.2005, 21.05.2005, 26.05.2005. Si aceasta din urma factura, la baza emiterii ei, au existat devizele de lucrari. Acest aspect rezulta din expertiza contabila din faza de cercetare judecatoreasca la pct. A 1 fila 11 coroborat cu raspunsul de la pct. AI1.3 fila 15 din raport.

Aceste constatari intemeiate pe concluziile fara echivoc ale expertilor contabili care au intocmit raportul in faza de cercetare judecatoreasca au fost reanalizate de aceiasi experti cu prilejul obiectiunilor formulate atat de catre acuzare cat si de aparare, concluzia acestora fiind aceea ca pentru lucrarile de constructie executate de SC SRL la casa familiei inculpatei au fost emise facturi ce au avut la baza documente justificative, astfel ca intreaga valoare a constructiei e reflectata in acte contabile.

In sustinerea inculparii in cadrul acestui capitol, pentru a motiva infractiunile retinute in sarcina inculpatei de dare de, cumparare de influenta, delapidare, evaziune fiscala si fals, acuzarea sustine ca factura -/02.05.2003 nu poate fi atribuita in contravaloarea lucrarilor de constructie aferente imobilului din,-, pentru ca in continutul acesteia nu se specifica pentru ce lucrare s-a emis aceasta factura; cea de a doua factura nr. - emisa la 31.12.2003 nu a fost achitata decat dupa dispunerea masurilor preventive fata de inculpatele si si ca respectiv aceasta a fost emisa cand lucrarile de constructie ale imobilului erau deja finalizate, si in consecinta nu contine date reale. In locul acestei facturi acuzarea sustine ca trebuia facturata intreaga valoare a lucrarilor de constructie care erau deja finalizate in totalitate. Desi aceste sustineri se intemeiaza potrivit rechizitoriului pe raportul de expertiza contabila efectuat in faza de urmarire penala, examinarea minutioasa si complexa prin prisma compararii tuturor elementelor regasite in contabilitatea SC SRL ce a avut loc cu prilejul expertizei contabile din faza de cercetare judecatoreasca, dovedeste contrariu.

Dupa cum s-a mai aratat, ansamblul tematicii referitoare la construirea casei familiei a fost temeinic analizat de expertiza din faza de cercetare judecatoreasca, la solicitarea atat a acuzarii cat si a apararii, concluziile in ceea ce priveste acest subiect fiind fara echivoc, chiar daca intre expertul desemnat de instanta si expertii asistenti sunt aparent diferente. Astfel, desi expertul contabil numit de instanta isi manifesta rezerva asupra devizelor-oferta ca si situatii de lucrari, ca justificare a stabilirii pretului contractual, expertii contabili desemnati de parti afirma ca raportat la legislatia in materie nu se poate pune in discutie problema respectarii de catre SC SRL a legislatiei in materie, cu privire la intocmirea situatiei de lucrari pe faze, in conditiile in care nu exista texte de reglementari legale privitoare la acestea (vezi filele 67-68 din concluziile la raport).

Coroborand acestea cu raspunsul comun al expertilor la obiectivul A I 4 de la fila 72 concluzii ale raportului, din cuprinsul carora rezulta ca nu exista reglementari, norme sau legi, care sa instituie obligatia firmelor de constructii de a intocmi si inregistra in evidentele lor situatii de lucrari.

Singura concluzie logica ce se desprinde este aceea ca, facturarea contravalorii lucrarilor de constructie se poate face de catre antreprenor si fara a avea anexata situatii de lucrari sau alte documente. Prin urmare, sustinerea acuzarii relativa la caracterul nereal si nefundamentat al documentelor financiar-contabile emise pentru incasarea contravalorii lucrarilor de constructii la casa inculpatei, nu au temei legal.

In ceea ce priveste momentul finalizarii lucrarilor de constructie de catre antreprenorul SC SRL la casa familiei inculpatei, momentul receptiei acestei lucrari si implicit scadenta platii pretului integral al lucrarilor, desi acuzarea sustine ca lucrarile de constructie la acest imobil au fost finalizate in cursul anului 2003, ansamblul materialului probator administrat in cauza impune retinerea unei alte stari de fapt: in decembrie 2003, asa cum rezulta din factura intocmita la acea data, lucrarile de constructie erau in desfasurare, aspect confirmat din constatarea expertilor ca in contabilitatea societatii, la momentul de referinta iulie 2004 exista inregistrata o productie neterminata de 1.400.000.000 lei vechi (fila 21 raport de expertiza).

Astfel, nu se poate imputa SC SRL faptul ca nu a evidentiat contabil la sfarsitul anului 2003 lucrari de constructie pe care le-a evidentiat in contabilitate in anul 2004 la rubrica speciala destinata productiei neterminate respectiv in contul 711.

Mai mult, potrivit clauzelor contractuale nu exista nici o obligatie scadentă de plata din partea beneficiarului, atata vreme cat nu s-a intocmit receptia lucrarilor materializata prin proces verbal.

Din actul de inculpare rezulta imprejurarea că, pe parcursul anului 2004, la casa din a inculpatei s-au executat lucrari de constructie de natura celor prevazute in contract. Astfel, la aliniatul 3 de la fila 68 rechizitoriu se prevede in mod expres ca "in primavara anului 2004 SC SRL a mai efectuat prin angajatii doar lucrari de amenajare la locuinta inculpatei privind gardul imprejmuitor si curtea interioara, de asemenea cu materialele de constructie utilizate din fondurile SC SRL". Tot potrivit acuzarii aceste lucrari au fost finalizate in cursul lunii aprilie 2004 (alin. 2 fila 70 rechizitoriu).

Prin urmare, lucrarile de constructie la casa familiei inculpatei nu au fost finalizate in cursul anului 2003, doar in cursul anului 2004, aceste aspecte fiind confirmate si de declaratiile martorilor propusi prin rechizitoriu, cat si propusi in apararea inculpatei.

Reluand constatarile expertilor ce au intocmit raportul de expertiză in faza de cercetare judecatoreasca, a rezultat ca pentru constructia casei familiei inculpatei contabilitatea SC SRL pe anul 2003 are inregistrate venituri din lucrari facturate precum si venituri din lucrari facturate si in curs de executie pe anul 2003, la 31.12.2003 incheindu-se cu valoarea 0 (A 2 fila 16 raport). In anul 2004, la 31.08.2004 sunt evidentiate venituri din lucrari in curs de executie in valoare de 1.400.000.000 lei vechi, pentru ca la 25.09.2004 sa se inregistreze venituri din lucrari facturate, aferente facturii fiscale - pentru suma de 1.937.279.923 lei vechi.

Un aspect esential in aprecierea starii de fapt cu privire la problematica construirii casei familiei il reprezinta momentul receptiei, data de la care, potrivit prevederilor contractuale se naste in sarcina beneficiarului obligatia de plata. In opinia acuzarii s-a recurs la modalitatea receptionarii lucrarilor in vederea intabularii si plata sumelor dupa acest moment, in scopul de a justifica existenta lucrarilor in eventualitatea unui control al organelor de stat (alin. 4 fila 78 rechizitor). Pentru a-si argumenta propria opinie acuzarea prezinta demersurile familiei prin care, la 18.08.2004, se solicita Primariei eliberarea unei adeverinte ce sa ateste existenta constructiei de pe- inscris in Cf 611.

In acelasi context, asa cum se desprinde la fila 80 alin. 2 din rechizitoriu, urmarirea penala a retinut ca in cursul lunii august 2004 Primaria a eliberat adeverinta nr. 4556/18.08.2004, prin care se atesta existenta imobilului din aceasta localitate pentru a servi la intabularea in cartea funciara. Se sustine ca aceasta adeverinta ce atesta executarea lucrarilor, concordanta lor cu autorizatia de constructie, fiind semnate de martorii, si, fara ca acestia din urma sa fi participat la receptie, este falsa, fără un suport probator.

Martorii audiati in cauza relativ la aceasta problematica, si, in declaratiile lor sustin contrariul: martorul afirma ca in calitatea sa de arhitect sef al comunei avea in atributiile sale verificarea respectarii executarii lucrarilor de constructii potrivit autorizatiei emise si ca la 26.08.2004 s-a deplasat la locuinta familiei din verificand lucrarea si deoarece nu a constatat abateri de la autorizatie a semnat procesul verbal de receptie din partea autoritatii locale. Tot atunci s-a eliberat si adeverinta de existenta a constructiei. Acelasi martor, in declaratia sa, explica, printr-o eroare, data purtata de adeverinta de existenta a constructiei.

Potrivit sustinerilor acestui martor, activitatea de receptie a lucrarii, materializata prin procesul verbal intocmit a fost efectuata la 16.08.2004, insa inregistrarea acestui document s-a facut de abia la 05.10.2004 la Primaria comunei, prin aceasta insa nu au fost modificate in nici un fel cele constatate cu prilejul deplasarii la fata locului, casa familiei inculpatei din.

Expertii in concluziile lor afirma ideea ca procesul verbal de receptie incheiat pentru constructia casei inculpatei este intocmit in conformitate cu prevederile HG 273/1994 privind regulamentul de realizare a receptiei lucrarilor de executie a constructiilor ( fila 17 raport).

Sustinerea este intarita prin raspunsul acelorasi experti la obiectiunile la expertiza contabila formulate de DNA (fila 20 raspuns obiectiuni) care afirma existenta procesului verbal de receptie inregistrat la Primaria din 08.09.2004 si ca nu au luat la cunostinta de existenta unor documente ce sa ateste finalizarea imobilului in luna iulie 2004.

Din punctul de vedere al valorii lucrarilor de edificare a constructiei casei inculpatei acuzarea sustine ca unul din elementele ce denota formalismul si simplitatea contractului de construire, valoarea inserata in clauzele contractuale. Potrivit contractului la pct. 3 pretul stabilit de parti este de 60.000 $ SUA + TVA achitabil in lei la data facturarii. Temeiul acestei afirmatii se regaseste, potrivit organului de urmarire penala in aceea ca potrivit expertizei tehnice in materie de constructii intocmita in cauza in faza de urmarire penala de expertul G valoarea totala a constructiilor si instalatilor aferente este de 3.378.838.555 lei vechi, cu mult peste valoarea contractata si ca aceasta a fost suportate de SC SRL.

Asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza, din faza de cercetare judecătorească valoarea fara TVA exprimata in dolari a locuintei familiale cu garaj, imobil edificat in,-, este 57.848 $ SUA. Aceasta valoare a fost contestata prin obiectiuni de catre acuzare, iar in raspunsul la acestea expertii concluzioneaza ca valoarea lucrarilor contractate reprezentand locuinta unifamiliala si garaj este de 1.912.697.462 lei vechi fara TVA.

Expertii precizeaza ca, prin lucrari contractate se intelege totalitatea lucrarilor ocazionate de executia casei familiale, respectiv lucrarile evaluate in devizele din anexele 7-13 din raport si care au facut obiectul contractului ( fila 13 raspuns la obiectiuni).

Expertii contabili, in raspunsul lor comun la pct. B I 3 fila 38 din raportul de expertiza, reluat la raspunsul la obiectiunile DNA fila 37 conchid ca nu au ramas valori neincasate de catre SC SRL, maniera de facturare a intregii activitati fiind in concordanta atat cu legislatia in vigoare cat si cu situatia lucrarilor de constructii efectiv executate.

Potrivit art. 11 lit. din Legea 87/1994 modificata prin Legea 161/2003 constituie infractiune de evaziune fiscala omisiunea in tot sau in parte, in acte contabile sau in alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori inregistrarea de operatiuni sau cheltuieli nereale, in scopul de a nu plati ori a diminua impozitul, taxa sau contributia.

Prin modificarea intervenită prin Legea 241/2005 aceste text de lege se regaseste in prev. art. 9 lit. b, ceea ce se impune ca in temeiul art. 12 Cpp sa se dispuna schimbarea calificarii juridice a faptei in aceste prevederi aflate in vigoare.

Dupa cum s-a aratat, pe baza concluziilor expertizei contabile efectuate in faza de cercetare judecatoreasca, a raspunsului la obiectiunile formulate la aceasta, inregistrarile in contabilitatea SC SRL au fost facute cu respectarea legii, consumul de materiale si manopera fiind inregistrat de asemenea in mod corespunzator, toate acestea pe baza documentelor jusitificative aferente, existand situatii de lucrari pe faze, comenzi si clienti. Mai mult, s-au intocmit devize de oferte cu defalcare pe stadii de executie, pe elemente de costuri si pe clienti, existand o evidenta separata a costurilor si veniturilor aferente clientului.

In contabilitatea SC SRL a fost inregistrata productia neterminata aferenta constructiei casei inculpatei, fapt ce a degajat consecintele fiscale corespunzatoare privind veniturile impozabile (fila 81 raport).

Acestea sunt reafirmate in raspunsul la obiectiuni al acelorasi experti (fila 10) ce sustin ca facturarea lucrarilor la casa inculpatei fost efectuata la termenele si corespunzator prevederilor contractului de constructie a casei si ca nu se pot identifica incalcari ale legislatiei in aceasta materie.

Totodata in raspunsul dat de experti la pct. B I 4 fila 38 raport, isi gaseste rezolvarea si problema achitarii obligatiilor fiscale aferente facturilor emise, prin aceea ca TVA-ul aferent acestor facturi a fost evidentiat si preluat corect in registrul de vanzari, in deconturile de TVA pentru lunile mai 2003, decembrie 2003, septembrie 2004, fost inscris TVA colectat pentru aceste facturi si care s-a decontat la bugetul de stat. Referitor la impozitul pe profit, veniturile aferente acestor facturi au fost inscrise in contul de profit si pierdere si luate in calcul la intocmirea declaratiilor trimestriale si anuale aferente anilor 2003-2004 (fila 39 raport si fila 82 concluzii).

Pe cale de consecinta, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala prev. de art. 11 lit. c din Legea 87/1994, față de inculpata.

Cu aceeasi motivare nu s-a putut retine falsul intelectual la legea contabilitatii, care potrivit acuzarii ar fi fost savarsit prin omisiune relativ la inregistrarea in evidentele contabile a operatiunilor comerciale in legatura cu efectuarea lucrarilor de constructii la imobilul inculpatei.

Activitatea omisiva poate constitui infractiune doar in situatia in care legea impune o anumita conduita. S-a demonstrat ca potrivit starii de fapt inculpata nu avea nici o obligatie de a inregistra in contabilitatea societatii pe anul 2003 situatii economico-financiare generate in urma unor activitati efectuate in cursul anului 2004. De asemenea, din probe rezulta in mod evident ca activitatile desfasurate in cursul anului 2004 au fost inregistrate potrivit derularii lor in timp si la valorile rezultate din documentele aferente fiecarei faze de executie.

Inculpata a achitat pretul real al acestei constructii, nu mai poate fi vorba de un folos obtinut in mod nelegal de aceasta si prin urmare fundamentarea atitudinii acestei inculpate pe ideea obtinerii de foloase este evident gresita si neprobata.

Examinand incadrarea juridica a faptelor imputate inculpatei prin dispozitivul rechizitoriului se impune precizarea ca fiecare act material ce intra in componenta infractiunilor continuate sau fiecare fapta a fost analizata in mod individual, cu prilejul descrierii starii de fapt, potrivit manierei in care a fost intocmit actul de inculpare.

Relativ la raportul privind unele nereguli din activitatea DGFP T si T intocmit de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, inregistrat sub nr. -/15.06.2005, inaintat de catre Ministerul Public Parchetul National Anticoruptie instantei la 23.06.2005, s-a apreciat ca nu poate fi avut in vedere la solutionarea acestei cauze. La 26.01.2005 a fost intocmit rechizitoriu, actul de sesizare a instantei de judecata si totodata actul prin care organul de urmarire penala s-a dezinvestit. Prin urmare, dupa aceasta data referitoare la starea de fapt descrisa in actul de inculpare, organul de urmarire penala nu mai poate produce nici un fel de probe sau inscrisuri ce tin de faza de urmarire penala, iar in faza de judecata se pot administra doar probele incuviintate de catre instanta si care urmeaza a se administra nemijlocit in fata acesteia, cu respectarea tuturor principiilor si regulilor ce guverneaza procesul penal, inclusiv principiul nemijlocirii si contradictorialitatii.

Inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 din Cod Penal, rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000; complicitate la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 26 rap. la art. 289.Cod Penal cu referire la art. 17 lit. c din Legea -; infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290.Cod Penal cu referire la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000, infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunității Europene, rămasă în forma tentativei, prev. de art. 20.pen. rap. la art. 18¹din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificată prin L 161/2003, toate cu aplicare art. 33 lit. a din

Cod Penal

Cu privire la inculpata referitor la infractiuniile de als material in inscrisuri oficiale, prev de art. 288 alin 1 din rap Cod Penal la art.17 lit.c din Legea 78/2000; fals in inscrisuri sub semnatura privata, prev. de art.290 pen. rap. la art.17 lit. c din 78/2000; infractiuni impotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, ramasa in forma tentativei, prev. de art.20 pen. rap. la art. 18 ind.1 din Legea 78/2000, astfel cum a fost modificata prin 161/2003, retinute in raport cu solicitarea unui credit la CEC, se sustine generic ca ar fi falsificat anumite inscrisuri, fara a se indica care sunt aceste inscrisuri, dacă au carcter oficial si care sunt sub semnatura privata.

Potrivit art.150 al.2 "Înscris oficial" este orice înscris care emana de la o unitate din cele la care se referă art. 145 sau care aparține unei asemenea unități. Art. 145 are urmatorul continut:

Prin termenul "public" se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sînt de interes public. Unul din actele analizate de CEC a fost bilantul contabil al societatii SC SRL, care era depus in copie xerox.

In speta de fata bilantul contabil pentru anul 2001 nu este un document ce contine viza de legalitate sau certificare, fiind o simpla copie xerox ce nu poate avea caracterul unui act oficial. oficial il constituia originalul acestui inscris si care ar fi purtat tot in original parafa institutiei publice la care este inregistrat.

In ceea ce priveste restul actelor existente la CEC, desi in original, acestea nu contin modificari sau corecturi.

In ceea ce priveste infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, nu avem nici in aceasta situatie actele materiale savarsite de inculpata de natura a întruni elementele constitutive ale infractiunii. De asemenea nu este relevant nici obiectul material. Potrivit doctrinei penale, inscrisul sub semnatura privata trebuie sa fie semnat si datat de persoana de la care emana si sa aiba un continut cu relevanta juridica, susceptibil de a produce efecte juridice.

Desi se sustine de organele de urmarire ca balanta de verificare pentru luna septembrie contine date eronate, din probatoriul administrat in cauza rezulta fara putere de tagada ca acest act a fost listat anterior inchiderii lunii financiare, iar ca atare ea reflecta situatia conturilor la acea data, anterioara inchiderii.

De asemenea, din intampinarea depusa de CEC la dosarul cauzei cu privire la acordarae de credite Phare, rezulta ca institutia mai sus amintita nu putea dispune acordarea de credite PHARE așa cum a arătat în declaratia dată fostul director al institutiei la acea vreme, dl. - fila 286 vol.III instanta.

Acesta explica faptul ca CEC - Sucursala T nu putea acorda credite PHARE, ei doar preluau cererile de acordare a unor asemenea credite si documentatia aferenta. Tot din declaratiile acestui martor coroborate cu cele ale martorei - fila 53.III dosar fond, rezulta ca nici SC SRL si nici sau o alta coinculpata nu a depus o solicitare de acordare a unui credit de orice fel. De asemenea, actele depuse de inculpata nu erau in masura a produce consecinte juridice, pentru ca nu contineau informatii de natura a creea un grad de bonitate ridicat pentru societate.

De asemenea, coroborat cu declaratiile martorei, la fila 54 vol.III dosar fond, SC SRL nu se putea incadra in nici o grila de creditare, avand un coeficient de bonitate D, coeficient care facea imposibila orice intentie de obtinere a vreunui credit.

Potrivit art. 288 alin. 1 Cp falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii, sau prin alterarea lui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice constituie infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, iar potrivit alin. 2 falsul din aliniatul precedent savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu este mai grav.

In ceea ce priveste bilantul contabil pe anul 2001 carui alterare atrage incidenta acestui text de lege in opinia acuzarii, acesta nu poate intruni conditiile cumulative din textul de incriminare.

S-a stabilit ca maniera in care a fost modificat bilantul contabil pe anul 2001 nu putea produce nici o consecinta juridica astfel ca faptei ii lipseste aceasta conditie ceruta de lege pentru a fi infractiune.

Prin urmare, nu s-a putut reține savarsirea infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 2 Cp rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000, față de inculpata.

Ca atare, in raport cu cele relatate nu s-a putut reține în sarcina aceleeași inculpate a infractiunii de instigare la savarsirea unor infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene, in forma tentativei, prev. de art. 25, 20 Cp rap. la art. 18 alin. 1 din Legea 78/2000.

Privitor la infractiunea de complicitate la fals intelectual reținută în sarcina inculpatei, din probele administrate rezulta ca SC SRL in calitate de contribuabil a completat si depus, la 12.03.2004 atat declaratia privind impozitul pe profit aferenta anului fiscal 2003 cat si decontul de TVA aferent lunii februarie 2004.

Societatea inregistra la acea data creante de plata fata de Potrivit Codului d e procedura fiscala, taxa pe valoare adaugata este exigibila la plata la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor. Conform pozitiei expertilor exprimata in raportul de expertiza administrat in fata instantei, fila 24 din raport, SC SRL a intocmit si inregistrat la T declaratiile la data de 12.03.2004, in cadrul termenului pentru depunerea situatiilor financiare, data pana la care, conform art.34 alin.6 trebuia facuta si plata acestor taxe.

Față de acest aspect, in raportul de expertiza depus in instanță, se concluzioneaza ca instituirea de catre Tap rocedurii de executare silita asupra SC SRL a fost facuta in conformitate cu cerintele Codului d e procedura fiscala.

Astfel, s-a depus o declaratie rectificativa vis-a-vis de impozitul pe profit aferent anului fiscal 2003 si un decont de TVA corector.

Aceste modalitati de clarificare si corectare a inscrierilor sunt legale, permise si prevazute in 571/2003 privind codul fiscal. Aspectul acesta este subliniat si prin raportul de expertiza in specialitatea contabilitate efectuat in cauza in faza de judecata- fila 25 din raport, respectiv fila 28-29, 50.

Potrivit codului fiscal, ori de cate ori contribuabilul constata erori in declaratia anterioara este obligat la a completa o declaratie rectificativa.

Pentru a observa mai mult ca exista aceasta institutie a rectificarii/corectarii inscrisurilor sus mentionate, aratam ca in anul 2005 legiuitorul a stabilit prin ordinul 261/2005 obligativitatea organului fiscal de a transmite contribuabililor, prin posta, formularele de declaratii, inclusiv rectificative. Aceasta obligatie exista si in anul 2004.

Expertii stabilesc ca in speta decontul de TVA depus si inregistrat de Sc SRL, pentru luna aprilie, sub nr. -/21.05.2004, act ce este anexa la raportul de expertiza, este un decont rectificativ pentru nele operatiuni inscrise in deconturile de TVA intocmite si inregistrate in lunile anterioare, in cuprinsul acestuia fiind facute regularizari ale operatiunilor anterioare. Aceste aspecte invederate de experti sunt sutinute atat de cudul de procedura fiscala cat si de nrmele metodologice.

Termenul in care contribuabilul poate sa revina la Administratia Financiara cu declaratii rectificative pentru declaratiile anterioare nu este expres prevazut, operatiunea fiind realizata atunci cand contribuabilul constata din documente si evidente contabila erori in declaratiile depuse.

Posibilitatea inscrierii eronate a unor date in aceste inscrisuri era si este prevazuta de legea fiscala, existind insa obligatia contribuabilului la a efectua corectarea in momentul in care a observat eroarea.

Astfel, declaratia si decontul au fost depuse in 12.03.2004 si ele au fost rectifcate ulterior, pana la inchiderea lunii fiscale urmatoare.

Mai mult, dupa cum rezulta si din concluziile raportului de expertiza contabila dispus de instanta - fila 23 - societatea SRL inregistra la acea vreme datorii fata de Cu tate acestea, valorile au fost acumlate pana la cuantumul indicat datorita refuzului SC SA de a-si respecta obligatiile contractuale.

S-a observat ca la data confirmarii legalei instituiri a popririi - luna a 6 - declaratiile rectificative au fost depuse, dar la data emiterii sentintei, datoriile SC SRL fata de buget erau considerabile, depasind 2 miliarde lei vechi. Acest fapt se poate observa cu usurinta si din fila 17 respectiv 18 rechizitoriului care detaliaza platile efectutate direct de din contul SA SA catre conturile reprezentind datorii bugetare inregistrate de SC SRL. Au fost achitate valori reprezentând impozit pe profit, contributii la fondul accidente de munca si boli profesionale, CAS, impozit salarii etc.

In raport cu continutul legal al infractiunii de fals intelectual, raportat la ansamblul probator indicat mai sus si la contributia inculpatei s-a constatat ca actiunile enumrate de organul de acuzare nu imbraca forma unei infractiuni, fie ea si de fals intelectual, lipsind atat obiectul infractiunii cat si continutul constitutiv al acesteia.

Pentru a fi complice la o infractiune de fals intelectual era obligatoriu ca inculpata sa aiba o vointa neviciata si directa cunoscand ca acele inscrisuri sunt contrafacute.

Potrivit art. 289 Cod penal, constituie infractiune de fals intelectual "falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari."

Din starea de fapt retinuta, potrivit celor expuse mai sus, rezulta ca intocmirea in maniera aratata a celor doua inscrisuri - declaratia de impozit pe profit aferenta anului fiscal 2003 si decontul TVA aferent lunii februarie 2004, nu intruneste elementele constitutive ale acestei infractiuni, cu atat mai mult cu cat inscrisurile, la momentul intocmirii lor, fiind emanate de la o societate comerciala, respectiv SC SRL, nu pot avea calitatea de inscrisuri oficiale, in sensul prevederilor art. 289 Cp. Mai mult, nici conditia de a fi atestate fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului nu subzista, astfel ca lipește elementul material, respectiv latura obiectiva, pentru această infracțiune reținută în sarcina inculpatei .

În ceea ce privește pe inculpații și, s-a reținut in rechizitoriu că în primăvara anului 2004, inculpata i-a solicitat inculpatului să-i procure documente false prin care să ateste în mod nereal că lucrările de construire a imobilului său din - ( fundație, zidărie, amenajări interioare, finisaje, zugrăveli) au fost efectuate de alte societăți iar materialele de construcții precum ciment, var, beton, cărămidă etc. provin de la alte societăți, scop în care inc. i-a determinat pe ceilalți doi inculpați să încheie în fals, în numele SC & SRL ( societate la care evidența contabilă era ținută de inc., dos. vol. I, filele 138-142), un contract de prestări servicii, pe care l-au și semnat, obiectul contractului constând în "execuții fundații 250 ml", " execuție zidărie 50 mc" și "diverse amenajări interioare finisaje, zugrăveli" toate în valoare de 200 milioane lei rol plus TVA, termenul de efectuare a lucrărilor fiind de " 60 zile calendaristice de la data de începere transmisă prin ordin".

De asemenea, s-a mai reținut că inculpații și au mai întocmit în fals și au semnat, cu data de 20.12.2003, în baza contractului menționat mai sus, situația de lucrări executate la șantierul "Casa particulară-", prin care lucrările executate au fost defalcate pe cantitate, preț materiale și valoarea manoperei, iar inc. i-a emis în fals inculpatului, atât o factura fiscală aferentă acestui contract, în valoare de 238.000.000 lei rol și chitanțele aferente din care rezulta efectuarea plății ei, cât și o factură fiscală în valoare de 299.289.760 lei rol care reprezenta contravaloarea mai multor materiale de construcții care ar fi fost livrate de SC Cement SRL ( la care contabilitatea era ținută de inc. ), sens în care l-a determinat pe colegul său - care nu cunoștea caracterul lor nereal- să completeze factura cu datele respective, și a întocmit chitanțele aferente din care rezulta efectuarea plății ( dos. vol I, fila 143 și vol. III, fila 132).

Toate aceste operațiuni au fost înregistrate, în mod nelegal, de inc. în contabilitatea celor două societăți, prin aceasta fiind denaturate rezultatele patrimoniale ale celor două societăți, așa cum se reflectă ele în bilanțurile contabile.

Inculpatul in declaratia data in faza de urmărire penală, cât și în fața instanței a arătat că inculpata i-a cerut să-i procure documente cu privire la lucrările efectuate pentru imobilul ce se edifica în localitatea. Același inculpat declară că a încheiat in fals un contract de prestări servicii, o situație de lucrări și o factură fiscală, stare de fapt ce rezultă atât din declarațiile sale, cât și ale martorilor - și de la filele 179-180 vol.III dosar fond.

Toate aceste operațiuni recunoscute de către inculaptul au fost înregistrate în contabilitatea SC și SRL, respectiv SC Cement.

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290.pen. în condițiile art. 41 alin. 2 din pen, cu referire la art. 17 lit. c din L 78/2000 și fals intelectual la legea contabilității, prev. de art. 37 din Legea 82/1991, rap. la art. 289.pen., în condițiile art. 41 alin. 2 din pen, cu referire la art. 17 lit. c din L 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a din pen.

Din probele administrate in cauză nu rezultă că inculpatul l-ar fi determinat pe martorul să inregistreze și sa redacteze in fals un proces verbal de recepție a imobilului familiei, pentru a justifica plata ulteruioara a lucrărilor executate de SC SRL, potrivit concluziilor experților contabili și a răspunsurilor la obiecțiunile la această expertiză despre care am arătat mai sus.

De asemenea, așa cum am arătat în legătură cu inculpatul, persoana care i-a cerut să procure documente cu privire la lucrările efectuate la casa din comuna a fost inculpata și nu soțul său.

În această situație s-a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290.pen. în condițiile art. 41 alin. 2 din pen, cu referire la art. 17 lit. c din L 78/2000 și- instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 25, 288 alin. 2 din pen. rap. la art. 17 lit. c din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. c pen. reținute in sarcina inculpatului.

Referitor la latura civila a cauzei, în rechizitoriu se arată ca Directia Generala a Finantelor Publice T are calitate de parte civila, aceasta solicitand repararea pagubei prin adresa nr. 3611/21.01.2005 aflata la fila 411 vol. IV dosar urmarire penala.

Modalitatea de calcul si valoarea pretentiilor formulate in calitate de parte civila de catre DGFP T este identica cu constatarile din expertiza contabila efectuata in faza de urmarie penala de catre expertul, expertiza care, asa cum pe larg s-a aratat mai sus, a fost inlaturata din ansamblul materialului probator.

Tot potrivit opiniei acuzarii, in dosar are calitatea de parte vatamata SC SRL, apreciindi-se ca aceasta a fost pagubita cu valoarea imobilului pe care aceasta societate l-a edificat familiei inculpatei in localitatea.

Dupa cum rezulta din probele administrate in faza de urmărire penală, cât si cele administrate în fața instanței (vol. II dosar instanta fila 11), SC SRL, prin adresa scrisa arată ca nu a suferit nici o paguba in urma faptelor descrise in rechizitoriu si imputate inculpatilor.

Edificatoare in solutionarea laturii civile a cauzei, in dauna acestor parti civile si vatamate, sunt probele stiintifice administrate in faza de judecata, respectiv expertiza tehnica in specialitatea contabilitate si expertiza tehnica in specialitatea constructii, care au fost analizate pe larg, cu prilejul solutionarii laturii penale a cauzei, fiecare fapta descrisa prin prisma concluziilor expertizelor, se impune a se retine ca, prin faptele imputate inculpatilor nu s-a produs nici o paguba.

In raport de partea civila, Directia Generala a Finantelor Publice T, in actul de inculpare la fila 87 se apreciaza ca prin faptele deduse judecatii, inculpata impreuna cu inculpata au cauzat o paguba bugetului de stat in suma totala de 2.000.753.282 lei vechi, compusa din suma de: 1.009.485.460 lei reprezentand TVA dedus si rambursat in mod nelegal si suma de 891.267.822 lei reprezentand sustragere de la plata obligatiilor fiscale, prin inregistrarea in evidentele contabile a SC SRL a operatiunilor comerciale derulate in legatura cu construirea imobilului inculpatei. Aceeasi suma de 2.000.753.282 lei vechi se retine ca fiind paguba produsa bugetului de stat de catre inculpate si la fila 105 alineatul 2 din Rechizitoriu, cu aceleasi explicatii, respectiv in urma savarsirii infractiunilor de inselaciune si evaziune fiscala.

In expozeul rechizitoriului, la capitolul III fila 39 si urmatoarele, sunt descrise faptele apreciate de acuzare ca reprezentand elementul material al infractiunii de inselaciune, fiind indicate prin serie si numar facturile emise, in urma carora SC SRL nu era indreptatita la rambursarea TVA-ului ( filele 48-49 Rechizitor, pentru punctul 1 capitolul III; filele 53-54 Rechizitor, pentrul punctul 2 capitolul III; filele 57-58 Rechizitor pentru punctul 3 capitolul III ).

Ca o concluzie la cele prezentate in actul de inculpare, la alineatul 3 si 4 de la fila 58 rechizitor mentioneaza astfel conform datelor expuse la punctele 1, 2 si 3 din prezentul capitol in perioada 1.10.2002-31.10.2003 SC SRL, prin inculpata a beneficiat pe nedrept de rambursari TVA in suma totala de 930.413.545 lei, astfel cum rezulta atat din Raportul de constatare intocmit de specialistii PNA cat si din Raportul de expertiza contabila intocmit in cauza. Ulterior in alineatul următor sunt defalcate sumele ce compun acest total

Astfel, este de remarcat neconcordanta dintre susținerile acuzarii, in ceea ce priveste intinderea pagubei referitoare la aceasta problematica a TVA-ului; odata afirmand ca prejudiciu este in suma de 930.413.545 lei pentru ca la final, fara alte explicatii ori probe, sa se conchida ca valoarea pagubei este de 1.009.485.460 lei.

Potrivit celor de mai sus, stabilirea existentei unui prejudiciu, precum si a intinderii sale, s-a intemeiat exclusiv pe constatarile specialistilor DNA si a Raportului de expertiza contabila intocmit in faza de urmarire penala. Cu prilejul examinarii laturii penale a cauzei, s-a motivat pe larg, ratiunea pentru care aceste probe au fost inlaturate cu consecinta fireasca de a nu fi luate in considerare, la pronuntarea solutiei in cauza, ideea de baza fiind modalitatea neprocedurala in care aceste probe au fost incuviintate si mai apoi administrate.

Referitor la rambursarea TVA-ului, expertiza contabila intocmita in faza de cercetare judecatoreasca, raspunsul la obiectiunile formulate precum si Completarea adusa de experti Raportului de expertiza initial, au concluzii ferme si unitare, cei patru experti, cel desemnat de instanta si cei trei asistenti, afirmand fara echivoc ca SC SRL a beneficiat in mod legal de rambursarea TVA-ului. Astfel, in raspunsul dat la Obiectivele stabilite de DNA la pct.IV si la Obiectivele stabilite de inculpate la pct.V- examinate in lucrarile mai sus citate la filele 32-35; 56-66, Raport expertiza, filele 18-19 din Raspunsul la obiectiunile la raportul de expertiza si din intregul Raspuns al expertilor depus la instanta in 06.11.2007 la precizarile formulate de catre inculpata - concluzia este ca SC SRL avea dreptul la rambursarile de TVA aferente facturilor enumerate la pagina 48-54 din Rechizitoriu ( fila 79; 100-101 Raport expertiza; fila 18 Raspuns la obiectiuni).

In raspunsul la precizarile formulate de catre inculpata, aceeasi experti, la fila 3 din acest document, ajung la concluzia ca SC SRL avea dreptul la rambursarile de TVA aferente facturilor enumerate la paginile 57-58 din Rechizitoriu.

Prin urmare, din ansamblul materialului probator administrat in cauza, nu s-a putut retine producerea vreunei pagube bugetului de stat, astfel ca, si din punct de vedere a laturii civile a cauzei, relativ la acest aspect al rambursarii TVA-ului, sustinerile acuzarii sunt neintemeiate.

Astfel, in temeiul prev. art. 14, 346 Cpp art. 998 si urm civ, au fost respinse pretentiile civile formulate in cauza de catre partea civila DGFP T, cu privire la paguba cauzata bugetului de stat in urma rambursarii in mod nelegal a sumei de 930.413.545 lei vechi.

Referitor la cealalta componenta a prejudiciului apreciată de acuzare ca pagubă adusă bugetului de stat, prin inregistarea in evidentele contabile a SC SRL a operatiunilor comerciale derulate in legatura cu construirea imobilului inculpatei in suma de 891.267.822 lei vechi, s-au retinut urmatoarele: faptele apreciate ca element material al infractiunii ce au cauzat aceasta paguba sunt descrise in capitolul IV al Rechizitoriu fila 63 si urmatoarele si in esenta constau in aceea ca, desi lucrarile de construire la casa familiei inculpatei au fost finalizate inca din luna decembrie 2003, iar imprejmuirea si curtea interioara au fost finalizate in luna aprilie 2004, veniturile realizate in urma activitatii desfasurate de SC SRL in suma totala de 2.490.410.131 lei vechi nu au fost inregistrate in evidenta contabila a acestei societati, cauzand prejudiciul in valoarea mai sus aratata si care se compune din: impozit pe profit aferent anului fiscal 2003 in suma de 598.756.160 lei vechi; impozit pe profit aferent semestrului I al anului 2004 in suma de 23.846.373 lei vechi si TVA aferent perioadei decembrie 2003- aprilie 2004 in suma totala de 268.665.289 lei vechi.

Aceasta problema este examinata de Expertiza contabila din faza de cercetare judecatoreasca in urma obiectivului formulat de acuzare la punctul I si al obiectivelor formulate de inculpate la punctul

Astfel, starea de fapt este examinata in amanunt la filele 8-21; 35-43 din raportul de expertiza, filele 2-12; 19-24 din Raspunsul la obiectiuni, concluziile exprimate fiind acelea ca, SC SRL a inregistrat corect in contabilitate operatiunile economice si financiare privind constructia casei familiei, conform documentelor justificative aferente, ca nu exista reglementari, norme sau legi care sa instituie obligatia firmelor de constructie de a intocmi si inregistat in evidentele lor situatii de lucrari, iar din analiza si verificarea documentatiei existente la sediul firmei de constructii s-a constatat ca in contabilitatea SC SRL exista o evidenta separata a costurilor si veniturilor aferente clientului (fila 72-73 Raport).

Edificator pentru solutionarea laturii civile asupra acestui aspecte este Raspunsul expertilor de la fila 81 Raport care conchide ca" in contabilitatea SC SRL a fost inregistrata productia neterminata aferenta constructiei casei familiei, fapt ce a degajat consecintele fiscale corespunzatoare privind veniturile impozabile". Totodata, se precizeaza si aceea ca, lucrarile au fost facturate si incasate fara a ramane vreo diferenta de incasat. Aceste constatari ale Expertizei au determinat in mod necesar si concluzia de la fila 84 Raport, unde se precizeaza ca, stabilirea unor obligatii suplimentare in sarcina SC SRL nu are o baza reala si legala de stabilire.

Mai mult, aceeasi idee este reluata in Raspunsul la obiectiuni, fila 10, prin care expertiza reconfirma faptul ca facturarea lucrarilor la casa familiei a fost efectuata la termenele si corespunzator prevederilor contractului de construire a casei si astfel nu se pot identifica incalcari ale legislatiei in materie.

Din examinarea celor de mai sus, rezultă imprejurarea ca bugetul de stat nu a fost pagubit in nici un fel, ceea ce, pe cale de consecinta, duce ca in temeiul prev. art. 14, 346 Cpp, art. 998.civ, pretentiile civile formulate in cauza de catre partea civila DGFP T relative la aceasta problematica - evaziune fiscala - sa fie respinse.

Referitor la partea vatamata SC SRL, s-a constatat ca aceasta nu s-a constituit parte civila.

Urmare acestei constatari, s-a impus examinarea imprejurarilor prin prisma ansamblului probator administrat in cauza daca patrimoniul acestei persoane juridice a suferit vreo paguba. In mod evident aceasta parte vatamata nu a suferit vreun prejudiciu si din acest considerent nu s-a constituit parte civila.

retine ca, valoarea materialelor de constructii si a celor ocazionate de construirea imobilului familiei de 3.378.838.555 lei vechi, a fost insusita de inculpata din fondurile SC SRL si ca ea reprezinta un folos material adus inculpatei.

Coroborand cele prezentate cu prilejul examinarii laturii penale a cauzei, cat si cele retinute ca temei al respingerii pretentiilor civile formulate de DGFP T, respectiv aceea ca lucrarile efectuate de SC SRL pentru construirea casei familiei inculpatei au fost corect, la timp si in mod legal inregistrate in contabilitatea societatii, ca toate sumele facturate au fost incasate fara a ramane vreo diferenta, ceea ce a dus la retinerea imprejurarii ca prin faptele descrise, in patrimoniul SC SRL nu a putut fi localizata nici o paguba.

In ceea ce priveste celelalte parti vatamate si introduse in aceasta calitate in cauza, in faza de cercetare judecatoreasca, s-a constatat in temeiul art. 14 si 346.C.P.P. ca nu s-au constituit parti civile.

Dupa cum rezulta din rechizitoriu fila 105 si din inscrisurile aflate in volumul I dosar instanta, prin Ordonanta din 21.01.2005 urmata de Procesul-verbal din 24.01.2005 s-a luat masura asiguratorie, prin instituirea inscriptiei ipotecare in cartea funciara asupra imobilului situat in T, str.- - nr.4, imobil apartinand inculpatei.

Desi actele de instituire si infiintare a acestei masuri asiguratorii au ca temei, potrivit acuzarii, existenta unei pagube la bugetul de stat de 2.000.753.282 lei, asa cum rezulta la fila 108 Volumul I instanta, in CF 14678 T s-a inscris sechestru asigurator in favoarea Statului R prin PNA-Serviciul Teritorial T pentru suma de 4.312.091.498 lei vechi, in baza art.353Cpp si 163.pp, acest prejudiciu nu a fost dovedit, astfel că s-a dispus ridicarea masurii asiguratorii dispusa prin Ordonanta din 21.01.2005 si aplicata prin Procesul-verbal din 24.01.2005, ambele din Dosarul 52/P/2004 al PNA -Serviciului Teritorial T, si pe cale de consecinta s-a dispus si radierea din CF 14678 notarii referitoare la aplicarea sechestrului asigurator.

Față de cele arătate mai sus, prima instanța a dispus condamnarea, respctiv achitarea inculpaților, conform dispozitivului sentinței.

În baza art. 14, 346 alin. 2.proc.pen. raportat la art. 998-999. civ. au fost respinse pretențiile civile formulate de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice -

S-a constatat că părțile vătămate "SRL, Agenția națională pentru întreprinderile mici și mijlocii, Casa de economii și consemnațiuni B, Ministerul dezvoltării lucrărilor publice și locuințelor nu s-au constituit părți civile.

În temeiul art. 353 și art. 163.C.P.P. s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii dispusă prin ordonanța din 21.01.2005, aplicată prin procesul-verbal din 24.01.2005 al DNA-Serviciul Teritorial Timișoara și radierea din nr. 14678 notării referitoare la aplicarea sechestrului asigurător.

În baza art. 348.C.P.P. s-a dispus anularea actelor false intocmite de inculpatul -: contract prestări servicii și situație finală de lucrări.

În baza art. 191 alin. 1.proc.pen. au fost obligați inculpații și - la câte 500 lei cheltuieli judiciare față de stat.

În baza art. 30 din Legea nr. 78/2000, s- dispus publicarea hotărârii definitive într-un ziar local.

Împotriva sentinței penale nr.81/PI/31.01.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara, inculpații, și Direcția Generală a Finanțelor Publice

Pentru inculpatul, s-a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

Pentru inculpata, s-a solicitat desființarea în parte a sentinței penale atacate, în ceea ce privește condamnarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.25 Cod Penal, raportat la art.290 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod Penal, deoarece nu a solicitat inculpatului să procure nici un fel de documente cu privire la lucrările efectuate la casa din comuna.

În subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru această faptă, având în vedere că este o faptă de complicitate.

Direcția Generală a Finanțelor Publice T, a solicitat prin motivele depuse în scris la dosar, admiterea apelului, desființarea sentinței în latura civilă a cauzei, și admiterea cererii de constituire de parte civilă și acordarea despăgubirilor solicitate.

Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara, a criticat hotărârea atacată pentru următoarele motive:

-sentința penală este nelegală întrucât nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, nerespectându-se dispozițiile art.356 C.P.P.;

-setința penală este nelegală deoarece atunci când s-a dispus condamnarea inculpatei, instanța nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.357 pct.2, lit.a C.P.P. privind deducerea reținerii și arestării preventive, executate de inculpată;

-sentința penală este nelegală deoarece instanța a reținut în sarcina inculpaților și alte infracțiuni decât cele pentru care au fost trimiși în judecată, fără a dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor și există neconcordanțe între expozitivul hotărârii și dispozitiv, cu privire la încadrarea juridică dată de instanța de judecată, faptelor celor doi inculpați;

-sentința penală este nelegală întrucât instanța nu s-a pronunțat cu privire la toate actele materiale deduse judecății, așa cum au fost reținute în sarcina inculpatului, prin actul de acuzare;

-sentința penală este nelegală și netemeinică deoarece instanța nu a respectat dispozițiile art.86 Cod Penal, atunci când a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților și;

-sentința penală este nelegală și netemeinică sub aspectul modului de soluționare a acțiunii civile, deoarece instanța nu s-a pronunțat cu privire la ambele sechestre instituite în cursul urmăririi penale, și nu s-a pronunțat cu privire la toate actele falsificate de inculpatul;

-sentința penală atacată și încheierea de ședință din data de 04.07.2005t nelegale, întrucât atunci când a admis cererea inculpaților și a dispus efectuarea unor expertize judiciare, instanța a încălcat dispozițiile art. 64.C.P.P. și ale art.118,113 și 120.C.P.P.;

-sentința penală este nelegală și netemeinică sub aspectul pedepselor prea mici aplicate inculpaților și, și sub aspectul modalității de executare a acestor pedepse;

-sentința penală este nelegală și netemeinică deoarece, atunci când s-au analizat probele administrate pe parcursul procesului penal, instanța a comis mai multe erori grave de fapt, cu consecința pronunțării unor hotărâri greșite de achitare a inculpaților, și.

Analizând sentința penală apelată, în raport cu solicitările formulate în apărare de către apelanți, precum și de celelalte părți și din oficiu, în limitele dispozițiilor art.371 alin.2 C.P.P. se constată că apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara și inculpații și, sunt fondate în parte, iar apelul declarat de DGFP T, este nefondat.

Astfel, se constată că, într-adevăr atunci când instanța a dispus condamnarea inculpatei, nu s-a pronunțat cu privire la deducerea reținerii și arestării preventive executate de inculpată. În consecință, instanța fiind obligată în mod legală să se pronunțe cu privire la deducerea arestului preventiv executat, urmează a se dispune această deducere pentru perioada 23.03.2004 - 05.10.2005.

Prin actul de acuzare, inculpații și, au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiunii de fals, cu raportare la art.17 lit.c din 78/2000, dar în dispozitivul hotărârii atunci când s-a dispus condamnarea inculpaților și, nu s-a mai făcut referire la dispozițiile art.17 lit.c din 78/2000 și nici nu s-a pus în discuția părților o eventuală schimbare de încadrare juridică.

În practica judiciară s-a stabilit că atunci când infracțiunea de corupție nu este reținută de către instanță, se impune înlăturarea raportării la dispozițiile art.17 din 78/2000.

Curtea, văzând această situație, urmează să înlăture din încadrările juridice raportarea la dispozițiile art.17 din 78/2000, referitor la cei doi inculpați, la care a făcut referire parchetul.

Se apreciază că, prin omisiunea de a pune în discuție această schimbare de încadrare juridică, nu s-a adus atingere la dreptul inculpaților la un proces echitabil, fiind vorba de o nulitate relativă, care nu a condus la prejudicierea drepturilor inculpatelor, care au fost asistate de avocați aleși.

În privința inculpatului, se constată că, acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la fals material în înscrisuri oficiale, ambele cu referire la art.17 din 78/2000, iar instanța a dispus achitarea inculpatului pentru ambele infracțiuni, deși în considerentele hotărârii s-a analizat numai infracțiunea de fals în forma instigării.

Curtea, analizând acest aspect, apreciază că în mod greșit nu s-a făcut referire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, de către instanța de fond, pronunțând direct achitarea inculpatului.

Curtea, consideră că sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, atâta timp cât, în mod corect, s-a constatat că această infracțiune a fost săvârșită de inculpații și, dispunând condamnarea acestora și anularea actelor întocmite și semnate de inculpatul, împreună cu inculpatul. De altfel, inculpatul a și recunoscut faptele reținute în privința sa, sub acest aspect.

De asemenea, urmează să fie înlăturată referirea la dispozițiile art.17 lit.c din 78/2000, atâta timp cât infracțiunile de corupție nu au fost reținute, așa cum s-a precizat și anterior.

În consecință, în baza art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, prin înlăturarea dispozițiilor art.17 lit.c din 78/2000, urmează a se dispune condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată la 6 luni închisoare, iar în baza art.81 se Cod Penal va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu stabilirea unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni închisoare.

La stabilirea modalității de executare a pedepsei, s-a avut în vedere infracțiunea săvârșită, limitele pedepsei, lipsa antecedentelor penale și vârsta inculpatului, apreciindu-se că scopul pedepsei, față de persoana inculpatului, poate fi atins și fără executarea efectivă pedepsei.

În privința infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri oficiale, se apreciază că, instanța a procedat corect atunci când a dispus achitarea inculpatului, potrivit art.11, pct.2, lit.a C.P.P. raportat la art.10 lit.d C.P.P. deoarece din probatoriul administrat, respectiv expertiza contabilă efectuată în faza cercetării judecătorești și răspunsurile la obiecțiuni, date de experți, nu se conturează această infracțiune.

Referitor la modul de soluționare a acțiunii civile, se constată că apelul parchetului cât și al inculpatei, sunt fondate, în sensul că instanța s-a pronunțat numai cu privire la sechestrul asigurător aplicat asupra imobilului inculpatei, deși în faza de urmărire penală, prin ordonanța procurorului a fost dispusă aplicarea măsurii asiguratorii și asupra imobilului din localitatea, aparținând inculpatei.

De asemenea, instanța deși a dispus condamnarea inculpatului pentru toate faptele reținute în sarcina sa nu a dispus anularea tuturor actelor falsificate de acest inculpat și al actelor a căror conținut nereal este atras de înregistrarea în contabilitate a acestor acte false.

În consecință, Curtea, va dispune înlăturarea măsurii sechestrului asigurator dispus prin ordonanța din 04.10.2004, asupra imobilului situat în comuna, str. - - ( fostă - -), nr.15, înscris în CF nr. 611 top.462/224/b/5, proprietatea inculpatei și a inculpatului. Acest imobil, s-a reținut ca reprezentând folosul necuvenit primit de inculpata de la inculpata, însă cum instanța nu a reținut infracțiunile de corupție, trebuia să dispună asupra ridicării măsurii asiguratorii.

Se va dispune și anularea actelor false întocmite de inculpatul, respectiv: factură fiscală seria - - nr.-/20.12.2003 ( vol.1, fila 43); chitanța seria - - nr.-/21.12.2003 și -/22.12.2003, ( vol.I, file - 138 - 139); factura fiscală - nr.-/15.01.2004, ( vol.I, fila 148); chitanțele seria - - nr. -/29.01.2004 și -/15.01.2004 (.I, filele 144 - 146), bilanțul contabil întocmit la 31.12.2003 de SC și SRL și bilanțul contabil întocmit la 30.06.2004 de SC Cement SRL.

Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatei, pentru infr.pev.de art.25 Cod Penal, raportat la art.290, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, Curtea apreciază că în raport de antecedența penală a inculpatei, de poziția acesteia pe parcursul procesului penal, se impune ca pedeapsa de 2 ani aplicată, să se execute în regim de detenție. Având în vedere pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin SP nr. 507/08.07.2005 a Tribunalului Timiș și rămasă definitivă prin DP nr. 2136/R/03.04.2006 a ÎCCJ, se va dispune contopirea pedepselor, urmând să fie executată pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

Se va constata executată pedeapsa, inculpata fiind liberată condiționat la data de 28 mai 2007.

Sub aspectul expertizelor efectuate, se constată că în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă și o expertiză în domeniul construcțiilor, în faza de urmărire penală, și alte două expertize pe aceleași domenii, în faza de cercetare judecătorească.

Instanța, la judecarea cauzei, a avut în vedere expertizele efectuate în faza cercetării judecătorești, motivând, în mod corect, că la data efectuării expertizelor în faza urmăririi penale, inculpații erau în stare de arest preventiv, fapt ce a condus la imposibilitatea acestora de a participa la efectuarea acesteia, prin prezentarea de înscrisuri sau alte acte contabile. De altfel, așa cum arată expertul, expert ce a întocmit expertiza contabilă în faza urmăririi penale, expertiza efectuată s-a făcut având la bază dosarul de urmărire penală, pus la dispoziție de organele de cercetare penală, la sediul societății din A, unde expertul este asociat.

În această situație, este clar că acest expert a avut în vedere numai materialul documentar, pe care organele de urmărire penală, a considerat că este necesar să fie avut în vedere.

Prin imposibilitatea inculpaților de a participa la realizarea acestor expertize, s-a încălcat principiul egalității armelor, așa cum în mod corect a reținut și motivat Tribunalul Timiș.

Expertiza efectuată în faza cercetării judecătorești, a avut în vedere toate actele firmei, în prezența expertului desemnat de instanță și a celor propuși de părți.

În modul de desemnare a experților, de stabilire a obiectivelor, s-au făcut mai multe greșeli, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, dar niciuna din încălcări nu sunt de natură a atrage nulitatea absolută a acestora.

Având în vedere toate aceste aspecte, reținute și de Tribunalul Timiș, se apreciază că în mod corect instanța, la judecarea cauzei a avut în vedere numai rapoartele de expertiză întocmite în faza de cercetare judecătorească.

În ceea ce privește hotărârea pronunțată de Tribunalul Timiș, se constată că aceasta cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța a motivat concludent, faptul întemeierii hotărârii pe concluziile expertizelor efectuate în faza de cercetare judecătorească, iar declarațiile martorilor au fost avute în vedere, atât cele date în faza de urmărire penală cât și cele date în faza de cercetare judecătorească.

Constatările întocmite de Garda Financiară au fost avute în vedere de către instanță, în măsura în care nu vin în contradicție cu constatările expertizelor științifice efectuate.

De asemenea, se constată că instanța a avut mai mult în vedere declarațiile date de martori în ședință publică, instanța având posibilitatea să administreze aceste probe în mod direct, public.

Sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate și a modalității de executare a acestora, Curtea a apreciat că în raport cu antecedența penală a inculpatei, apelul parchetului este întemeiat și a dispus executarea în regim de detenție.

Referitor la inculpatul se constată însă că, pedeapsa este corect individualizată, atât în privința cuantumului cât și în privința modalității de executare.

Inculpatul este fără antecedente penale, a avut o atitudine de cooperare cu organele de urmărire penală și cu instanța de judecată, iar față de infracțiunile săvârșite și limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pentru aceste fapte, pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, este de natură a conduce la realizarea scopului prev.de art.52

Cod Penal

În apelul parchetului, se mai critică modul de analiză al probelor, fapt ce a condus la achitarea inculpaților, și.

Cu privire la inculpatul s-a făcut vorbire anterior, Curtea apreciind parțial întemeiată critica, motiv pentru care s-a dispus condamnarea acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2

Cod Penal

Referitor la activitatea infracțională, reținută prin actul de sesizare al instanței, privind pe inculpații, și, în legătură cu poprirea terțului SC SA, se apreciază că instanța de fond a apreciat în mod corect probatoriul și a reținut o stare de fapt corespunzătoare acestuia, în consecință achitarea inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, instigare la fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, infracțiunea informatică prev.de art.48 din 161/2003, cu aplicarea art.31 alin.2 p, fiind corectă.

La stabilirea stării de fapt s-au avut în vedere concluziile expertizei contabile efectuate în faza cercetării judecătorești, declarațiile martorului Cinah, președintele SC SA în aceea perioadă, care a avut declarații constante atât în faza urmăririi penale cât și în fața instanței. Acesta a recunoscut datoria SC Sa către subanteprenorul SC SRL și mecanismul în care a avut loc poprirea conturilor societății sale.

Prima instanță a demonstrat în mod corect, întemeiat pe raportul de expertiză și pe actele existente ( adresa nr. -/19.12.2000 a Ministerului Finanțelor, cele două titluri executorii emise asupra debitoarei SC SRL pentru sume reprezentând TVA de plată și impozit pe profit ce trebuia plătit către buget, sentința Judecătoriei Arad, irevocabilă prin neapelare, ce a menținut poprirea instituită prin adresa nr. 2148/16.03.2004) că operațiunea de înființare a popririi terțului SC SA s-a făcut în condiții de legalitate și oportunitate.

De asemenea, expertiza efectuată în faza cercetării judecătorești și reținută de instanță, arată că modalitatea de stabilire a debitelor față de bugetul de stat a SC SRL s-a făcut în condiții legale cu existența posibilității ca anumite declarații fiscale a agentului economic să poată suferi anumite modificări prin aducere la zi, în funcție de situația economică - financiară a agentului.

De asemenea, s-a constatat chiar prin expertiza efectuată în faza urmăririi penale că banii popriți la SC SA s-au folosit exclusiv pentru a se achita obligațiile față de bugetul de stat.

Din declarațiile martorilor audiați de către instanță, și, rezultă modul în care se lucra la acel moment la sediul, și explicând și de ce apare un singur număr de sigiliu pe aceste declarații. Astfel, martorul arată că nu a cunoscut-o pe inculpata, iar inculpata nu l-a obligat să facă lucruri contrare obligațiilor de serviciu, înființarea popririi făcându-se conform prevederilor legale, iar martorul a precizat modalitatea de lucru, procedura uzuală în cadrul înregistrării declarațiilor, neavând reprezentarea efectuării unei ilegalități.

Din declarațiile acestor martori, care au apreciat că nu s-a comis ilegalități și din explicațiile date prin expertiză, privind posibilitatea unor modificări a declarațiilor fiscale, în funcție de situația financiară la zi, instanța a tras concluzia că nu s-a făcut dovada existenței infracțiunii prev.de art.48 din 161/2003.

În legătură cu eliberarea certificatului de atestare fiscală nr.-/12.12.2003, pentru SC SRL, instanța a avut în vedere răspunsul oferit de expertiza contabilă dispusă de către instanță, care la punctele A III și 3 III precizează că eliberarea certificatului de către T, s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor legale, pentru emiterea lui, precizându-se și faza experimentală a programului pe evidența de plătitor în aceea perioadă de la T și posibilitatea unor erori materiale.

Astfel, din existența a 4 exemplare ale fișei analitice de plătitor în 3 se menționează la rubrica debite valoare 0 și în una singură avută în vedere de expertiza efectuată în faza de urmărire penală, un debit foarte mic de aproximativ 900.000 lei vechi.

Referitor la activitatea infracțională reținută prin actul de sesizare al instanței, desfășurată de inculpatele, și, în legătură cu creditul Phare, pe care SC SRL a încercat să-l acceseze, s-a constatat, așa cum o arată directorul sucursalei CEC din T, din aceea perioadă, că CEC-ul nu gestiona astfel de credite (Phare) și o solicitare de acest fel era imposibilă. De altfel, inculpata nu a înregistrat niciodată o astfel de cerere la sucursala CEC T, fapt relevat și prin expertiză, iar din declarațiile martorilor rezultă că sub nici o formă SC nu era eligibilă pentru obținerea vreunui astfel de credit.

Din probatoriul administrat rezultă că inculpata, a inteprins demersuri informale privind o eventuală creditare, situație care nu poate determina consecințe juridice, atâta timp cât nu s-a găsit înregistrată o astfel de cerere, sau a bilanțului pe anul 2001, sau a balanței pe luna septembrie 2003, și chiar dacă s-au făcut modificări în aceste acte, nu au produs nici o consecință juridică.

De altfel, CEC-ul prin adresa nr.1385/19.04.2005, aflată în dosarul instanței, arată că această unitate nu are în obiectul ei de activitate administrarea de credite Phare.

Atâta timp cât aceste acte, chiar și în ipoteza modificărilor de date, dacă nu au fost folosite nicăieri și nu au produs nici o consecință juridică, fapt confirmat și prin expertiză, nu poate conduce la condamnarea inculpatelor, și, pentru nici o faptă penală.

Referitor la activitatea infracțională reținută de parchet, ca fiind desfășurată de inculpatele și, în legătură cu cererile SC SRL, de rambursare a TVA, instanța în mod corect a reținut că aceste cereri au fost soluționate cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă, faptul că activitatea de control s-a făcut în mod real, iar inspectorii și-au îndeplinit sarcinile de serviciu, fără influențe exterioare.

Acest fapt rezultă, așa cum a reținut și instanța de fond, în primul rând din expertiza contabilă efectuată la dispoziția instanței, apoi și din declarațiile date în fața instanței de către cei care au făcut aceste controale.

Astfel, din expertiza contabilă efectuată, rezultă că inspectorii DGFP au făcut controale totale, verificând toate facturile fiscale, și nu s-au făcut verificări numai prin sondaj, verificându-se astfel toate facturile fiscale înscrise în jurnalul pentru cumpărări și jurnalul pentru vânzări.

Inspectorii care au efectuat actele de control, în vederea soluționării cererilor de rambursare TVA, cu prilejul audierii lor ca martori, afirmă că au respectat legislația în vigoare, privind activitatea de control, iar procesele verbale au fost întocmite fără intervenția cuiva din afară, pentru a se favoriza agentul economic controlat.

Față de concluziile expertizei efectuate și de declarațiile inspectorilor, care au făcut efectiv activitatea de control, instanța nu a putut reține nici o infracțiune în sarcina inculpatelor și, așa cum a arătat instanța de fond.

Referitor la infracțiunile reținute în sarcina inculpatei, prin actul de sesizare, în legătură cu construirea imobilului inculpatei și infracțiunile de luare -dare de mită, trafic de influență și cumpărare a influenței, reținute în sarcina inculpatelor și, se constată că instanța, în urma analizării materialului probator, a dispus achitarea. Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere concluziile expertizelor efectuate în faza de cercetare judecătorească, precum și declarațiile unor martori propuși în apărare.

Din expertizele menționate rezultă că între SC SRL în calitate de constructor și inculpatul, a intervenit un contract de construire, urmând a se construi o locuință familială, cu garaj, în comuna, pe terenul beneficiarului, în baza proiectului nr. 105/2, a certificatului de urbanism 194 și a autorizației de construcție nr. 80/02, prețul fiind stabilit la suma de 60000 dolari+TVA, achitabil în lei la cursul BNR din ziua facturării.

De asemenea, s-a stabilit un avans de 20 % din valoarea casei, ce se va achita la începerea lucrărilor, iar 80 % la data recepției, avans care a fost achitat la data de 02.05.2003, conform facturii fiscale -, de către inculpatul, factură înregistrată în jurnalul contabil de vânzări la poziția nr.9 a lunii mai 2003.

Există înscrisul ce conține voința părților, fiind denumit " contract de construire", de asemenea, există documentele înregistrate în evidențele societății constructoare, așa încât în mod corect, s-a arătat că acest contract este unul real și nu există probe că acesta ar fi fost întocmit pentru a justifica un eventual control la locuința inculpatei.

De altfel, expertizele efectuate au constatat că, materialele și manopera aferente casei inculpatei, au fost înregistrate în contabilitatea SC SRL. În acest sens s-a relevat existența situațiilor de lucrări, de comenzi pe faze și clienți, a devizelor, iar modul de facturare, de evidențiere și de achitare a obligațiilor fiscale, au fost înregistrate corect, potrivit derulării lor în timp și la valorile rezultate din documente.

De asemenea, prin expertiză și prin declarațiile martorilor, și rezultă că activitatea de recepție a imobilului, s-a materializat prin procesul verbal întocmit, a fost efectuată la data de 16.08.2004, iar înregistrarea la primărie a documentului s-a făcut în octombrie 2004, și nu la data de 31.12.2003, așa cum s-a reținut de către parchet.

Astfel, așa cum s-a mai arătat, din concluziile expertizei contabile, a răspunsurilor date la obiecțiunile formulate, rezultă înregistrările în contabilitatea SC SRL, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale din acea vreme, consumul de materiale și manoperă, fiind înregistrate corespunzător, în baza documentelor justificative, existând situații de lucrări pe faze, comenzi și clienți, motiv pentru care instanța a dispus achitarea inculpatelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, delapidare, instigare la delapidare și fals intelectual la legea contabilității.

Din moment ce s-a dovedit că locuința familiei, din localitatea, a fost construită în condiții de legalitate, plătindu-se de către beneficiar prețul lucrărilor efectuate în condițiile stabilite, s-a constatat de către instanță, în mod corect, că elementul material al infracțiunilor de corupție nu subzistă, neexistând nici un element care să justifice darea - luarea de mită, sau cumpărarea de influență.

Cu privire la activitatea reținută prin rechizitoriu că inculpata a favorizat SC și a intervenit în favoarea acesteia, pe lângă alți funcționari, instanța a constatat în mod corect că din probele administrate nu rezultă existența vreunei infracțiuni, dispunând achitarea inculpatelor cu privire la aceste fapte.

Astfel, în faza cercetării judecătorești, au fost audiați în calitate de martori, directorul DGFP T și adjunctul acestuia, iar aceștia au arătat că nu au fost influențați în nici un fel de inculpata, pentru a favoriza într-un fel sau altul SC SRL, activitatea acestora derulându-se în condiții de legalitate.

De asemenea, au fost audiați de către instanță și inspectorii din cadrul DGFP T, care la fel, au precizat că și-au desfășurat activitatea în funcție de regulamentele și legile existente la acea dată și au apreciat că prin activitatea lor nu au favorizat firma SC SRL.

Discuțiile purtate de inculpata cu acești martori, desfășurându-se în conformitate cu regulamentele existente și cu atribuțiile de serviciu ale acestei inculpate.

În actul de inculpare se face referire în mai multe rânduri, la înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpata și, convorbiri care se apreciază a nu fi concludente atâta timp cât sunt reproduse anumite pasaje, scoase din contextul general și din care nu rezultă în mod cert săvârșirea vreunei infracțiuni, atâta timp cât date din înregistrări nu se coroborează cu probele științifice, efectuate de instanță și cu declarațiile martorilor audiați, la fel de către instanță.

Pentru inculpatul s-a solicitat aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, dar instanța a apreciat în mod corect, pericolul social al faptelor săvârșite, de acest inculpat, pericol caracteristic unei infracțiuni, astfel că pedeapsa aplicată se apreciază ca fiind corespunzătoare infracțiunilor săvârșite de inculpat și de natură a conduce la realizarea scopului prev.de art.52

Cod Penal

Pentru inculpata, s-a arătat că nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnată, iar în subsidiar s-a apreciat că pedeapsa aplicată este " exagerată".

Așa cum s-a mai arătat, din probatoriul existent la dosar, actele depuse și declarațiile coinculpatului, rezultă că inculpata a săvârșit infracțiunea prev.de art.25 Cod Penal, raportat la art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, iar pedeapsa aplicată a fost individualizată în raport cu pericolul social concret al faptei săvârșite și în raport cu antecedența penală a acestei inculpate.

DGFP Tas olicitat obligarea la plata către bugetul statului a sumei de 891.267.822 lei, ca urmare a expertizei contabile efectuate, în faza de urmărire penală. Cum, însă instanța, pentru motivele arătate, nu a reținut concluziile acestei expertize, ci concluziile expertizei efectuate în faza de cercetare judecătorească, nu va obliga inculpații la plata vreunei sume, expertiza neevidențiind vreun prejudiciu.

Așa fiind, pentru motivele arătate, urmează ca în baza art.379, pct.2, lit.a să C.P.P. fie admise apelurile declarate de Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara, inculpații și, se va desființa sentința în parte, se vor înlătura dispozițiile art.81, 82.Cod Penal, privind pe inculpata, se va contopi pedeapsa aplicată, de 2 ani închisoare, cu pedeapsa de 4 ani, aplicată prin SP. Nr. 507/2005, a Tribunalului Timiș, rămasă definitivă prin DP nr. 2136/R din 2006 ÎCCJ, urmând să se execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, care a fost executată, inculpata fiind liberată condiționat la 28 mai 2007, cu un rest de 605 zile închisoare.

De asemenea, se va deduce arestul preventiv pentru această inculpată, pe perioada 23.03.2004 - 05.10.2005.

Pentru inculpatul, se va dispune condamnarea acestuia, în baza art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu aplicarea art.81, 82.

Cod Penal

De asemenea, se va dispune înlăturarea dispozițiilor art.17 lit.c din 78/2000, deoarece nu s-a reținut săvârșirea vreunei infracțiuni de corupție, în sarcina inculpaților.

Se va înlătura măsura sechestrului asigurător dispusă în faza de urmărire penală, asupra imobilului din comuna,-, proprietatea inculpatei și a inculpatului.

Se va dispune anularea tuturor actelor false.

Apelul declarat de DGFP T, urmează a fi respins ca nefondat, potrivit art.379, pct.1, lit.b

C.P.P.

Potrivit art.192 alin.2,3 C.P.P. apelanta DGFP T, va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare, iar celelalte cheltuieli vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379 pct.2, lit.a C.P.P. admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Timișoara, inculpații și, împotriva SP nr. 81/PI/2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-, desființează această hotărâre în parte și rejudecând înlătură suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatei, pentru infracțiunea prev.de art.25 Cod Penal, raportat la art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal dispune executarea pedepsei în regim de detenție, cu interzicerea exercitării drepturilor prev.de art.64 lit.a ( teza a - II - a ) și lit.b Cod Penal, pe durata prev.de art.71

Cod Penal

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.17 lit.c din 78/2000.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit.b Cod Penal, contopește această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin SP nr.507/08.07.2005 a Tribunalului Timiș și rămasă definitivă prin DP nr. 2136/R/03.04.2006 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu interzicerea exercitării drepturilor prev.de art.64 lit.a ( teza a - II - a ) și lit.b Cod Penal, pe durata prev.de art.71

Cod Penal

Constată executată această pedeapsă, inculpata fiind liberată condiționat la 28 mai 2007, cu un rest de 605 zile închisoare neexecutate.

Deduce din durata acestei pedepse arestul preventiv pe perioada 23.03.2004 - 05.10.2005.

În baza art.290 cu Cod Penal aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, înlăturând aplicarea art.17 lit.c din 78/2000, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, condamnă pe inculpatul, la 6 luni închisoare.

În baza art.81 Cod Penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și în baza art.82 p, stabilește un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83

Cod Penal

Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit.a ( teza a - II - a ) și lit.b Cod Penal, pe durata prev.de art.71 p, făcând aplicarea dispozițiilor art.71 alin.5

Cod Penal

Înlătură dispozițiile art.17 lit.c din 78/2000, privind pe inculpatul.

Înlătură aplicarea art.17 lit.c din 78/2000, cu privire la infracțiunile prev.de art.290 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, și art.37 din 82/1991, raportat la art.289 Cod Penal, cu aplicarea art.41 alin.2 p, privind pe inculpatul .

Înlătură aplicarea măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanța din 04.10.2004 asupra imobilului situat în comuna, str. - - ( fostă - -), nr.15, înscris în CF. 611, top. 462/224/b/5 proprietatea inculpatei și a inculpatului.

Dispune, în temeiul art.14 lit.a, 346.C.P.P. anularea actelor false: factură fiscală seria - - nr.-/20.12.2003 ( vol.1, fila 143); chitanța seria - - nr.-/21.12.2003 și -/22.12.2003, factura fiscală - nr.-/15.01.2004, chitanțele seria - nr. -/29.01.2004 și -/15.01.2004 și bilanțul contabil întocmit la 31.12.2003 de SC și SRL și bilanțul contabil întocmit la 30.06.2004 de SC Cement SRL.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art.379 pct.1, lit.b C.P.P. respinge apelul declarat de DGFP T, ca nefondat.

În baza art.192 alin.2 C.P.P. obligă apelanta DGFP T la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 100 lei, celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi 20 februarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

RED: VI/11.03.09

Dact: 2 exempl/ 13.03. 2009

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Jud:

Președinte:Victor Ionescu
Judecători:Victor Ionescu, Ion Dincă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 175/2009. Curtea de Apel Timisoara