Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 180/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 180 Dosar nr-
Ședința publică de la 05 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
Grefier - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror șef Secție judiciară în cadrul Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 299/A din 22.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata inculpată () asistată de apărătorul ales, avocat - și intimatul inculpat asistat de apărătorul ales, avocat -, lipsă fiind intimata parte vătămată SC SA prin lichidator judiciar -.
Procedura îndeplinită.
Instanța, față de soluția pronunțată de Tribunalul Brașov, raportat la dispozițiile art. 385/14 alin 1/1 teza finală Cod procedură penală, în condițiile art 70 alin 2 Cod procedură penală, pune în vedere inculpaților că au dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-li-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Întrebați fiind, intimații inculpați declară că doresc să dea declarație,
În baza art 70 alin 1 Cod procedură penală, raportat la art 318 Cod procedură penală, se procedează la verificarea identității inculpaților, după care, potrivit art 323, 324 Cod procedură penală, se procedează la audierea acestora, declarațiile acestora, citite și semnate, fiind consemnate la procesele - verbale atașate la dosar.
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 385/13 Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și care vizează dispozițiile art. 385/9 pct 17 Cod procedură penală, în sensul că faptei inculpaților i s-a dat o greșită încadrare juridică.
Astfel, prin rechizitoriul nr 266/P/2000 din 16 iunie 2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașovs -a dispus punerea in mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților (fostă ) și -, relativ la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și, respectiv, complicitate la înșelăciune prev de art 215 alin 4 Cod penal și art 26 raportat la art 215 alin 4 Cod penal.
Ulterior, s-a dispus, prin admiterea apelului inculpaților schimbarea încadrării juridice pentru inculpata din infracțiunea prev de art 215 alin 1,2,3 Cod penal în infracțiunea prev de art 84 pct 2 din legea nr 59/1934 și pentru inculpatul din infracțiunea prev de art 26 raportat la art 215 alin 1,2,3 Cod penal in infracțiunea prev de art 26 raportat la art 84 pct 2 din Legea nr 59/1934 și s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților, ca urmare a împlinirii termenului de prescripție specială.
În fapt, la data de 13 mai 1999, inculpata ( fostă ), cunoscând că în contul En SRL nu exista provizia necesară, a emis o filă cec în favoarea SC SA B, filă ce a fost folosită de soțul acesteia.
Încadrarea juridică corectă o apreciază ca fiind cea reținută de prima instanță și anume infracțiunea de înșelăciune in forma autoratului în ce o privește pe inculpata ( fostă ) prev de art 215 alin 1,2,3 Cod penal și respectiv infracțiunea de complicitate la înșelăciune prev de art 26 Cod penal, raportat la art 215 alin 1,2,3 Cod penal pentru inculpatul - având în vedere modalitatea concretă în care a avut loc emiterea instrumentului bancar și respectiv al derulării operațiunii comerciale care s-a bazat pe inducerea in eroare a reprezentanților SC SA și a conduc la producerea în patrimoniul acestei societăți comerciale a unui prejudiciu.
Trebuie avut în vedere că inculpata (fostă ) nu avea specimen de semnătură în bancă și, în consecință, nu avea dreptul de a emite file cec în numele SC En SRL.
Faptul că inculpata nu deținea specimen de semnătură rezultă în mod evident din înscrisurile depuse de BRD - General(aflate la filele 203, 208 dosar fond).
În aceste condiții, față de raportul de constatare tehnico științifică, rezultă că inculpata, fără drept și cunoscând că nu există disponibil necesar, a emis fila cec cu ajutorul căreia au fost achiziționate mărfurile producând un prejudiciu patrimonial. În cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, nu pot fi reținute dispozițiile art 84 pct 2 din Legea nr 59/1934, deoarece situația premisa in ceea ce privește săvârșirea acestei infracțiuni constă în faptul că emitentul filei cec sa fie o persoană care are dreptul de a semna aceste instrumente bancare, condiție neîndeplinită în cauză.
În legătură cu inculpatul arată că situația complicității acestuia depinde de situația inculpatei, că funcție de activitatea desfășurată de inculpată se derulează și activitatea inculpatului care a cunoscut că nu are drept de semnătură, a intermediat și a angajat societatea și a prezentat fila cec. Fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev de art 26 raportat la art 215 alin 1,2 3 Cod penal.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, desființarea sentinței tribunalului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței penale a Judecătoriei Brașov.
Avocat - solicită respingerea recursului, menținerea deciziei tribunalului ca legală și temeinică, apreciind că nici o probă din dosar nu duce la concluzia că reprezentanților părților vătămate li s-a creat convingerea, la emiterea filei cec, că societatea pe care inculpata o reprezenta ar fi avut disponibilul necesar acoperirii sumei înscrise in fila cec, fapta inculpatei întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 84 pct 2 din Lg 59/1934 și nu ale infracțiunii de înșelăciune.
Solicită a se avea în vedere că din declarațiile martorilor, a reprezentanților societății SC SA rezultă că inculpata nu a avut intenția să înșele și că, în legătură cu acest aspect, nu există plângere penală. De asemenea, declarația martorei, soția martorului, care a arătat că nu cunoștea nimic despre raporturile comerciale dintre inculpată și partea vătămată, tot ce a declarat cunoscând de la soțul ei. Martorul a apreciat că nu se simte înșelat de inculpați, ci pur și simplu aceștia nu au mai reușit să recupereze banii pentru a plăti.
Pe de altă parte, nu trebuie omis faptul că prejudiciul a fost recuperat în întregime și că ambii inculpați au avut convingerea că inculpata are drept de semnătură.
Partea vătămată oferea condiții avantajoase și, pentru a-și vinde o cantitate mai mare de marfă, a acceptat să o dea în schimbul unei file cec, cunoscând că nu existau banii necesari.
Invocă decizia nr 9/2005 a ICCJ privind un recurs in interesul legii referitor la aplicarea art. 215 Cod penal, respectiv prin admiterea acestui recurs in interesul legii s-a statuat că dacă beneficiarul cecului are cunoștință la momentul emiterii de lipsa disponibilului în cont, fapta constituie infracțiune prev de art 84 pct 2 din Lg 59/1934.
Referitor la pedeapsa aplicată în 2005, susține că nu se poate reține că inculpata ar avea antecedente penale, astfel că, raportat și la toate celelalte considerente invocate, solicită respingerea recursului și menținerea soluției tribunalului.
Avocat - solicită respingerea recursului parchetului, conform art. 385/15 lit. b Cod procedură penală și menținerea deciziei nr 299/A din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov, opinând că instanța de apel a apreciat corect când a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev de art. 84 din Lg 59/1934, iar în susținerea acestei din urmă încadrări a făcut referire la recursul în interesul legii care a fost admis, fiind reținut că atâta timp cât beneficiarul instrumentului de plată are cunoștință la momentul emiterii de lipsa disponibilului in cont, fapta constituie infracțiune la legea cecului.
Din declarațiile inculpatului și a reprezentanților părții vătămate rezultă că au cunoscut la data emiterii actului că nu există disponibil în cont.
Solicită a se reevalua materialul probator și să se constate că declarațiile inculpatului se coroborează cu declarațiile reprezentantului părții vătămate, a martorului și a celorlalți martori care au confirmat că inculpații nu au avut intenția de a înșela, că au cunoscut că nu au avut disponibil în cont. Din materialul probator rezultă că inculpatul a avut o implicare minimă și că în prezent este șofer la SC Internațional, că el nu se implică să vândă, să revândă, ci să facă rost de mijloc de transport și să își ajute soția care se ocupa de tranzacții, fapt rezultat din declarațiile reprezentanților care au spus că au vorbit cu inculpata.
Cu privire la circumstanțele personale, solicită a se avea în vedere că are 60 ani, nu a avut până în prezent nici o amendă, nu a avut antecedente penale și nu a trăit din muncă necinstită, iar în raport cu relațiile economice desfășurate, prejudiciul creat este mic.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea recursului și menținerea soluției tribunalului ca legală și temeinică.
Intimata inculpată declară că se consideră nevinovată, întrucât nu a avut intenția să înșele.
Intimatul inculpat declară că nici el și nici soția sa nu au avut intenția să înșele, că soția sa a avut drept de semnătură în bancă și că reprezentanții părții vătămate știau că nu există lichidități în bancă și cu toate acestea, chiar ei au cerut eliberarea unei file cec.
CURTEA
Asupra recursului penal de fata:
Prin sentința penala nr.2098/03.10.2006 pronunțata de Judecătoria Brașov in dosarul penal nr.1810/2003, s-a dispus, in temeiul art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute in sarcina inculpaților (fosta ) si din infracțiunea de înșelăciune prin emiterea de cecuri prev. de art.215 alin.4 pen. sub forma autoratului in privința inculpatei, respectiv complicității in ceea ce-l privește pe inculpat, in infracțiunea de înșelăciune in convenții prev. de art.215 alin.1,2 si 3 pen. menținându-se forma de participare a celor doi in savarsirea acesteia.
S-a dispus condamnarea inculpatei ( fosta ) la o pedeapsa principala de 3 ani si 4 luni închisoare si pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a desfășura activități ce implica emiterea de file cec in cadrul unei societăți comerciale pe o durata de 5 ani după executarea pedepsei principale, a fost anulata suspendarea condiționata a executării pedepsei de 1 luna închisoare aplicata prin sentința penala nr.454/2005 a Judecătoriei Brașov, iar in urma procedeului de contopire i-a fost aplicata acesteia pedeapsa de 3 ani si 4 luni închisoare și pedeapsa complementara menționata anterior.
S-a dispus condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare, iar ca modalitate de executare s-a dispus suspendarea condiționata.
S-a constatat ca partea vătămata nu s-a constituit parte civila si s-a dispus comunicarea unui exemplar al sentinței ORC de pe lângă Tribunalul Brașov.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, prima instanța a reținut ca inculpatul, in calitate de asociat unic si adminstrator al En, împreuna cu soția sa, inculpata (), au indus in eroare partea vătămata A la achizitoarea unei cantități de 20.000 kg de faina prin emiterea unei file de cec care, in momentul introducerii spre decontare, a fost refuzata la plata datorita lipsei de disponibil. Având in vedere ca la data emiterii filei cec, inculpata ( ) nu avea nici o calitate in cadrul societății administrate de soțul sau si nici specimen de semnătura in banca trasa, s-a reținut ca nu s-a săvârșit o infracțiune de înșelăciune prin emiterea de cecuri, ci o infracțiune de inșelaciune in convenții.
Prin decizia penala nr. nr.299 /A/22.10.2007 pronunțata de Tribunalul B in dosarul penal nr-, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de inculpații ( fosta ) si împotriva sentinței penale nr.2098/03.10.2006 a Judecatoriei B, aceasta fiind desființata sub aspectul laturii penale, al aplicării art.7 si 21 din Legea nr.26/1990 si al art.191 alin.2 pr.pen. iar in urma rejudecării s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute in sarcina inculpaților din infracțiunea de înșelăciune prev. de art.215 alin.1,2 si 3 pen. in infracțiunea de emitere a unui cec făra a avea la tras disponibil suficient prev. de art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934, sub forma autoratului in ceea ce o privește pe inculpata ( fosta ) si sub forma complicității in ceea ce-l privește pe inculpatul.
Totodată, in baza art.11 pct.2 lit.b pr.pen. rap. la art.10 lit.g pr.pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi inculpați urmare a intervenirii prescripției speciale a răspunderii penale.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre, Tribunalul a reținut ca, in urma administrării, in apel, a probei cu declarațiile martorilor, si, prin coroborarea acestora cu celelalte administrate atât in cursul urmăririi penale, cat si al cercetării judecătorești, concluzia la care se ajunge este aceea ca inculpații nu au acționat cu intenția de a induce in eroare partea vătămata pentru aod etermina sa încheie contractul de vânzare-cumpărare a unei cantități de 20.000 kg faina.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov, critica adusa vizând nelegalitatea acestei hotărâri sub aspectul greșitei încadrări juridice date faptei săvârșite de inculpați, motivele de recurs fiind dezvoltate in memoriul de la filele 4-7 dosar recurs si fiind întemeiate pe cazul de casare prev. de art.385/9 pct.17 pr.pen.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs ale procurorului, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat in cauza pentru următoarele considerente:
Astfel, soluția adoptată de Tribunalul Brașov este în afara oricărei critici sub aspectul schimbării încadrării juridice a faptei reținute în sarcina celor doi inculpați, anume cea de emitere de cecuri fără a avea la tras disponibil suficient. In acest sens sunt edificatoare elementele de fapt desprinse din declarația martorului de la filele 64-65 din dosarul Tribunalului Brașov, acesta menționând ca societatea parte vătămata al cărei administrator era a avut in desfășurare mai multe contracte cu societatea condusa de inculpatul, produsele vândute fiind achitate de inculpat prin bilete la ordin ce au fost onorate de către bănci, o singura data fiind probleme iar "cu acel prilej mi-a spus ca in câteva săptămâni va da banii insa are probleme la firma ". In continuare, martorul a mai menționat ca " apreciez ca inculpații nu au vrut sa mă insele, ci au avut probleme financiare". De asemenea, martorul, fost director economic la societatea partea vătămata, a menționat in declarația de la filele 100-101 din dosarul aceleiași instanțe ca nu poate aprecia " daca a fost o intenție a inculpaților de a induce in eroare sau neexecutarea obligației a fost cauzata de dificultățile financiare ale firmei SC ", arătând in continuare ca inculpata i-a spus ca va plăti in final debitul, motivele neexecutării obligației fiind legate si de starea de sănătate a inculpatului.
Deși in motivele de recurs se face vorbire de faptul ca inculpata nu ar fi avut specimen de semnătura in banca pentru a putea fi emise file cec, determinante pentru o corecta încadrare juridica a faptei sunt si celelalte elemente de proba care conturează o implicare a acesteia in activitatea desfășurata de En, declarațiile martorilor audiați fiind edificatoare in acest sens și arătând ca inculpata, cu acordul inculpatului, participa efectiv la tranzacțiile încheiate de societate, purtând discuții cu persoanele cu rol decizional din partea societății parte vătămata, persoane care au declarat ca nu au fost înșelate urmare a activităților celor doi inculpați. Înalta Curte de Casație si Justiție, prin decizia nr.IX pronunțata in urma unui recurs in interesul legii, a stabilit ca ori de câte ori beneficiarul are cunoștință, în momentul emiterii, că nu există disponibilul necesar acoperirii cecului la tras, lipsind elementul constitutiv al inducerii în eroare cerut prin art. 215 alin. 1 din Codul penal, fapta constituie infracțiunea prevăzută în art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, iar nu infracțiunea de înșelăciune.
Pentru aceste considerente, găsind legală si temeinica decizia recurată, Curtea, in baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr.299 /A/22.10.2007 pronunțata de Tribunalul Brașov in dosarul penal nr-, pe care o va menține.
Văzând si dispozițiile art.192 alin.3 pr.pen.
Pentru aceste motive,
In numele legii
Decide
In baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr.299 /A/22.10.2007 pronunțata de Tribunalul Brașov in dosarul penal nr-, pe care o menține.
In baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate in recurs răman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronunțata in ședința publica, azi, 05.03.2008.
Presedinte, Judecator, Judecator,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red EC/04.04.2008
MB/08.04.2008
- 2 exemplare -
Jud apel - + M
Jud fond -
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Elena Barbu, Simona Franguloiu
