Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 240/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 240
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 03 aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nimineț Ștefan judecător
- - - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
- - - - grefier
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU
reprezentat prin procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva deciziei penale nr. 280/A din11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosar nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat din oficiu pentru intimat-inculpat și martorul, lipsă fiind intimatul-inculpat și partea civilă SC Tg.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:
S-a audiat sub prestare de jurământ martorul din lucrări, declarațiile acestuia fiind consemnate și atașate la dosar.
Avocat, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat pentru inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că nu are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat în cauză, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ și a sentinței penale pronunțată de Judecătoria Tg. N, condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 al. 4 Cod penal așa cum a fost reținută prin actul de sesizare al instanței, având în vedere probele administrate, declarațiile martorului la urmărirea penală și în instanță. Fapta este dovedită, inculpatul cunoștea că societatea respectivă nu are disponibil în cont, având în vedere că a introdus succesiv prima filă C și fila C aparținând " ". Solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocat pentru intimatul-inculpat, a solicitat respingerea recursului, hotărârile pronunțate fiind legale și temeinice. Din declarațiile martorului audiat și probele administrate rezultă că inculpatul nu a săvârșit fapta cu intenție și că societatea nu se afla în insolvență. Solicită onorariu oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 776 din 06.11.2006 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț, a fost achitat inculpatul -, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin 2 Cod penal.
S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părții civile.
În baza art. 192 pct.l lit.c Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 23.09.2005, administrator al SC a livrat către SC SRL, al cărei administrator era inculpatul, mărfuri în valoare de 12.700 lei. Pentru plata contravalorii acestora, inculpatul a înmânat o filă CEC emisă de SC SRL a cărei administrator era. Intre cele două societăți au existat relații comerciale și astfel a emis inculpatului fila CEC cu nr.BB 303 - cu termen de plată la data de 27.09.2005 fila pe care inculpatul i-a dat-o părții civile.
Din informațiile furnizate de BCR Tg. N nici inculpatul și nici partea civilă nu au fost înștiințați că societatea emitentă nu avea disponibil ir. cont dar s-a confirmat că aceasta nu se afla în interdicție bancară. Ulterior partea civilă a contactat inculpatul și 1-a înștiințat că societatea emitentă nu are disponibil în cont, motiv pentru care inculpatul a încercat să-1 contacteze pe, administratorul societății emitente, însă acesta plecase din țară.
Pentru că inculpatul avea de recuperat bani de la SC SRL a formulat plângere penală pentru înșelăciune, împotriva administratorului.
Prejudiciul cauzat părții civile a fost recuperat integral.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât nu se poate susține că inculpatul nu a știut în momentul girării filelor CEC că SC SRL, se afla în interdicție bancară deoarece, învinuitul a făcut acest lucru la data de 25.09.2005, iar anterior virase fila CEC la aceeași societate în favoarea SC SRL, file CEC ce au fost refuzate la plată la data de 16.09.2005, inculpatul cunoscând aceste împrejurări de la u, administrator al SC SRL, fapt ce rezultă din împrejurările că la 16.09.2005, inculpatul girase două file CEC în favoarea SC SRL, file refuzate în aceeași zi, inculpatul fiind contactat în aceeași zi de administratorul acestei societăți împrejurare în care inculpatul a emis o nouă filă refuzată la 26.09.2005.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile art.371 Cod procedură penală tribunalul reținut următoarele:
S-a reținut de prima instanță că inculpatul a achiziționat mărfuri de la SC pentru plata cărora a girat o filă CEC emisă de SC SRL. s-a făcut înainte de scadență, inculpatul neștiind că respectiv societatea este în interdicție bancară. Informațiile au fost furnizate de BRD Tg. N, astfel că nici inculpatul și nici partea civilă nu au știut că emitentul se află în interdicție bancară și pe cale de consecință nu se poate reține că inculpatul ar fi avut intenția de a induce în eroare partea civilă.
Pentru aceste considerente prin nr. 280/A din 11.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în temeiul art.379 pct.l lit.b Cod procedură penală, s- respins ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Neamț, împotriva sentinței penale nr.776 din 06.11.2006 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț.
S-a menținut sentința atacată ca fiind legală și temeinică.
Împotriva deciziei penale sus menționate a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ care invocă nelegalitatea hotărârii apelate sub următoarele aspecte:
Motivarea primei instanțe și a Tribunalului Neamț în baza căreia s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin.2 Cod penal, și anume că inculpatul nu a cunoscut la data de 25.09.2005 că emitentul CEC-ului se afla în interdicție bancară, este infirmată în totalitate de declarația martorului u, aflată la 12 din dosarul de urmărire penală, de altfel singurul martor din lucrări.
Între acest martor, având calitatea de administrator la " " SRL și inculpatul s-au derulat în luna august 2005 relații comerciale. În aceste condiții la data de 14.09.2005 u a introdus spre decontare una din filele CEC predate de inculpat în schimbul mărfii achiziționate, însă fila CEC a fost refuzată de bancă la plată pentru lipsă disponibil în cont.
În aceste condiții și la aceeași dată, respectiv 14.09.2005, u i-a adus la cunoștință inculpatului refuzul băncii de decontare al CEC-ului.
Deși au luat cunoștință despre lipsa de disponibil în contul SC" " SRL B, la data de 25.09.2005 inculpatul a girat din nou cu o filă CEC emisă de către această societate, contravaloarea mărfii achiziționate de la partea vătămată (administratorul "" Tg.N ) la data de 23.09.2005.
S-a făcut astfel pe deplin dovada intenției infracționale a inculpatului de a înșela partea vătămată.
Mai mult decât atât, deși Judecătoria Tg. Nac itat singurul martor din lucrări, iar acesta nu s- prezentat, în ședința publică din data de 06.11.2006, instanța precizat că "- partea prezentă (probabil partea civilă) și apărătorul inculpatului renunță la audierea martorului din lucrări".
Ori, potrivit dispozițiilor art. 329 alin.l Cod procedură penală, doar procurorul și părțile pot renunța la martorii pe care i-au propus, în speță este vorba despre singurul martor din lucrări, propus de către procuror și deci, singurul în măsură să renunțe la audierea martorului era procurorul și nu partea civilă sau inculpatul.
Această hotărâre apare ca nelegală și pentru considerentul că atât prima instanță cât și TRIBUNALUL NEAMȚ, au încălcat dispozițiile art. 327 alin.3 Cod procedură penală, respectiv: "dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanța dispune citirea depoziției dată de acesta în cursul urmăririi penale și va ține seama de ea la judecarea cauzei".
Analizând decizia penală atacată atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu în limitele art.385/9 al.3 Cpp, Curtea a constatat că recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț este fondat și a fost admis ca atare, pentru următoarele considerente.
Unul din principiile fundamentale ce guvernează procesul penal este principiul aflării adevărului. Numai ca urmare a aflării adevărului, scopul procesului penal poate fi atins si, in acest fel, soluțiile dispuse de organele judiciare vor înfăptui eficient justiția penala.
Aflarea adevărului in procesului penal presupune existenta unei concordante între concluziile la care ajung organele judiciare si realitatea obiectiva privind fapta si autorul ei.
Un aport fundamental la aflarea adevărului este rolul activ al organelor judiciare, potrivit căruia acestea au obligația de a administra toate probele necesare justei soluționări a cauzei.
Curtea observă că instanța de apel a menținut soluția de achitare pronunțată de prima instanță, constatând că infracțiunii de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului, îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectivă.
Instanțele de fond și de apel, analizând elementele de fapt ce rezultă din probele în acuzare administrate în cauză, au constatat că acestea nu au avut forța de a înfrânge prezumția de nevinovăție ce operează in favoarea inculpatului.
Examinând ansamblul probelor administrate în cursul procesului penal, curtea a apreciat că în cauză nu s-au administrat toate probele necesare aflării adevărului judiciar, astfel încât acțiunea penala supusă judecații sa fie just soluționată.
Curtea a apreciat că instanțele anterioare au încălcat principiul nemijlocirii administrării probelor, pe care trebuia să-l respecte în tot cursul cercetării judecătorești. În mod greșit nu s-a mai stăruit în audierea martorului u, a cărei depoziție este absolut necesară pentru stabilirea corectă a situației de fapt.
Având în vedere că audierea nemijlocită a martorului u este utilă si concludentă la rezolvarea justa a cauzei, instanțele anterioare trebuiau să depună toate diligențele legale pentru administrarea acestei probe.
În considerarea celor ce preced, constând că instanțele de fond și de apel nu au administrat toate probele necesare aflării adevărului, prin decizia penală nr. 90/07.02.2008 instanța de recurs a admis recursul procurorului și a casat decizia recurată în totalitate.
Reținând cauza spre rejudecare, a dispus audierea martorului u.
La termenul din 3.04.2008 a fost audiat martorul u, din declarația acestuia rezultând că în cadrul relațiilor comerciale pe care le-a avut cu inculpatul, acestea i-a lăsat inițial 3 file C emise de societatea lui, ulterior rugându-l pe martor să nu le introducă la plată, deoarece nu are disponibil în cont. La sugestia martorului, inculpatul a lăsat filele C pe care îi fuseseră înmânate de " ", constatându-se ulterior că această din urmă societate nu are disponibil în cont.
Este de remarcat că această declarație se coroborează cu cea a martorului i - administrator al societății părții civile - probe din examinarea cărora rezultă că inculpatul nu a știut că " " este în interdicție bancară. De altfel, atitudinea inculpatului, în sensul că a anunțat pe reprezentanții-părții civile că propria-i societate nu are disponibil în cont, exclude intenția sa de aoi nduce în eroare pe partea civilă.
În consecință, Curtea constată că decizia pronunțată în apel este legală și temeinică, considerent pentru care, în temeiul art.379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge apelul declarat de Parchet ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
După admiterea recursului declarat de Parchet, casarea deciziei dată în apel și reținerea cauzei spre rejudecare:
În baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA TG., împotriva sentinței penale nr. 776/ din 06 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Tg. N în dosar nr- ( nr. vechi 1044/2006).
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu în apel.
În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 03.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan, Ene Ecaterina
GREFIER,
Red.
Red../
Red.rec.
Tehnored. - 4 ex.
22/22.04.2008
Președinte:Nimineț ȘtefanJudecători:Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan, Ene Ecaterina
