Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 242/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 242/
Ședința publică din 3 martie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR 3: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea recursului formulat de partea civilă SC Com SRL împotriva deciziei penale nr. 371 din 05.12.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc inculpatul intimat pentru care se prezintă avocat din oficiu, cu delegație la dosar și partea civilă recurentă SC Com SRL.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca inadmisibil întrucât partea civilă nu a promovat apel în cauză, iar dacă se va trece peste această excepție, solicită menținerea deciziei Tribunalului Arad și respingerea recursului părții civile ca nefondat.
Apărătorul din oficiu al inculpatului își însușește concluziile reprezentantului Ministerului Public.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 21 din 11.04.2007, Judecătoria G în baza art. 2781alin.8 lit. "c" Cod procedură penală raportat la art. 215 alin. l și alin. 3 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cp a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 82 Cp a stabilit termen de încercare 2 ani și 6 luni.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cp.
În baza art. 14-15 Cpp, art. 346 Cpp și art. 998-999 Cod civil, a obligat inculpatul în calitate de administrator la SC SRL cu sediul în comuna, sat -, nr. 203, județul A, Rl-, la 33.000 RON despăgubiri materiale și 5.000 RON daune morale către partea civilă SC Com SRL cu sediul în orașul,-, județul B, prin administrator -ia, domiciliată în orașul,-, județul B, CNP -.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la 80 RON cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Fără cheltuieli judiciare făcute de către partea civilă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în fapt că în anii 2002-2003 inculpatul, în calitate de administrator la " ", a cumpărat de la Societatea " Com " cca. 700 mc masă lemnoasă, urmând ca plata să se facă lunar prin facturare. În luna iulie 2003 nu a reușit sa plătească în întregime marfa cumpărată, a ștampilat și semnat biletele la ordin, dar a precizat creditorului ca nu are bani sa plătească, semnând și stampilând numai pentru a da o garanție de plată. Inculpatul prelucrat masa lemnoasă și din suma încasată in perioada iunie-septembrie 2003, pentru vânzare semifabricate, suma de 12.000 lei Ron a cheltuit-o în scop personal, 4.000 lei Ron pentru obligații la bugetul statului, iar 11.000 lei Ron a plătit C " Com" SRL, convenind cu reprezentantul C " Com" SRL ca au rămas la plata, 19.000 lei Ron.
Din extrasul de cont din data de 07.04.2004, ora 14:01:25, emis de Banca Transilvania - Sucursala A pentru " " - -, prima instanță a reținut că soldul de credit era 0,000 lei Ron.
Față de probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța de fond a apreciat că fapta inculpatului constituie infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art. 215 alineat 1 si 3 Cp, întrucât, în scopul de a obține un folos material injust - prin devalorizarea sumelor de bani datorate, plătite cât mai târziu, a semnat și ștampilat biletele la ordin prezentate de către creditor, fără să aibă disponibil financiar în cont, încercând să creeze o garanție pentru câștigarea încrederii creditorului că îi va plăti, dar aceasta este o modalitate care nu are suport legal, sub aspectul accepțiunii juridică de garanție și care se constituie în modalitatea inducerii în eroare cu consecința păgubirii creditorului.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a reținut că din factura fiscala seria - -, nr. -/01.07.2003, C " Com" a expediat lemn de fag către " Inpex" - - în sumă totală de 414.699.292 lei Rol, creditorul recunoscând în faza de cercetare judecătoreasca că a primit suma de 8.500 lei Ron (53), prin urmare l- obligat pe inculpat, în calitate de administrator la " " la plata sumei de 33.000 lei Ron despăgubiri materiale, sumă rezultată din cuantumul celor 5 sume reținute în biletele la ordin, semnate și ștampilate de către inculpatul - creditor și la plata sumei de 5.000 lei Ron reprezentând daune morale, instanța apreciind că daunele morale reprezintă reparația suferinței ce a afectat încrederea părții civile de a încheia raporturi comerciale cu alți parteneri de afaceri.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, au declarat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria
În motivarea apelului inculpatul a arătat că din probele administrate în cauză nu rezultă vinovăția inculpatului aceasta fiind stabilită numai în baza declarațiilor părții civile -ia și ale soțului acesteia G, administrator, respectiv director la SC Com SRL. După cum rezultă din aceleași probe, pe care prima instanță le-a ignorat, inculpatul nu avea niciun motiv pentru care să semneze biletele la ordin, neexistând niciun profit pe care să îl fi vizat sau obținut de pe urma acestei activități întrucât primise deja întreaga cantitate de material lemnos, fapt ce face credibilă afirmația din declarația sa de la filele 49-51 dosar urmărire penală, privind faptul că le-a semnat sub presiune. Din probațiune nu a rezultat nicio manoperă dolozivă, de inducere sau menținere în eroare săvârșită de către inculpat, prin care partea civilă să fi fost înșelată. Biletele la ordin fiind semnate la circa 6 luni după livrarea mărfii nu puteau indice în eroare partea civilă "astfel încât fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate", mai mult, la data semnării biletelor la ordin partea civilă cunoștea că inculpatul nu dispune de sumele necesare nici în cont și nici în numerar pentru a plăti.
Inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate iar în judecarea cauzei pronunțarea unei soluții de achitare întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Gap romovat calea de atac în favoarea inculpatului solicitând desființarea sentinței apelate iar în judecarea cauzei achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cpp raportat la art. 10 lit. d Cpp.
Prin motivele de apel depuse la dosar, parchetul a arătat că motivația primei instanțe pentru reținerea vinovăției inculpatului și condamnarea acestuia, în sensul că acesta a semnat și ștampilat biletele la ordin pentru câștigarea încrederii creditorului și în scopul obținerii unui folos material injust este contrară probatoriului administrat.
Inculpatul nu a urmărit să inducă în eroare administratorul SC Com SRL cu prilejul încheierii facturii fiscale, faptul că acesta a adus la cunoștință situația sa, inclusiv în momentul semnării și ștampilării biletelor la ordin, împrejurările în care acestea au fost întocmite, că și după emiterea lor, din încasări, inculpatul a mai achitat din suma restantă și mai ales că între părți, până la acea dată, s-au mai derulat tranzacții comerciale fără probleme, conduc la concluzia că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectivă.
Verificând hotărârea în sensul dispozițiilor art. 378 Cpp, Tribunalul Arada constatat că apelurile sunt fondate, astfel că, prin decizia penală nr. 371 din 5.12.2007 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria G și de inculpatul, a desființat în întregime hotărârea atacată, iar în rejudecarea cauzei, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cpp raportat la art. 10 lit. b Cpp a achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 3 Cp.
În temeiul art. 346 alin. ultim Cpp a alăsat nesoluționată latura civilă a cauzei.
În cauză instanța de judecată a fost sesizată în cadrul procedurii prevăzute de art. 2781alin. 8 lit. c Cod procedură penală ca urmare a admiterii plângerii formulate de partea civilă împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal.
Tribunalul a apreciat că starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, inculpatul a semnat și ștampilat biletele la ordin ce i-au fost date de reprezentanții părții civile pentru a garanta efectuarea plății, dar a fost valorificată greșit prin reținerea vinovăției acestuia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 3 Cp, constând în efectuarea cu întârziere a plăților cu scopul obținerii unui folos material injust, prin devalorizarea sumelor de bani datorate.
În varianta simplă, înșelăciunea constă în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă. Mijloacele de inducere în eroare pot fi foarte variate și depind de caracteristicile făptuitorului, esențial fiind ca între acțiunea de inducere în eroare și prejudiciu să existe un raport de cauzalitate respectiv că prejudiciul este consecința activității de inducere în eroare a victimei.
Activitatea inculpatului în cadrul raportului juridic obligațional stabilit cu partea civilă nu a fost orientată în sensul prevăzut de norma de incriminare analizată mai sus.
Inculpatul nu s-a aflat la primul contract semnat cu partea civilă, ci la prima situație în care nu a fost în măsură să onoreze obligațiile contractuale de plată a prețului stipulat pentru materialul lemnos achiziționate, situație pe care a adus-o la cunoștința partenerului său de afaceri. Biletele la ordin au fost emise la solicitarea părții civile care a solicitat garanții pentru promisiunile de plată ale inculpatului, promisiuni pe care le-a și onorat în măsura în care la rândul său a încasat bani de la alți parteneri de afaceri -debitori.
În afara elementului material al infracțiunii de înșelăciune, mai sus arătat, nu se poate vorbi despre această faptă penală, chiar dacă în patrimoniul părții civile s-a produs un prejudiciu prin neplata prețului la termenul stipulat în contract, litigiul dintre părți fiind evident unul de natură civilă, debitorul având posibilitatea recuperării în condiții legale, atât a prețului neplătit la scadență, cât și a pierderilor suferite ca urmare a acestei întârzieri.
Față de cele arătate, tribunalul a considerat că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1,3 Cp, fapta ce face obiectul cauzei nefiind de natură penală.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs partea civilă SC Com SRL, solicitând condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.3 Cp, deoarece, acesta, în calitate de administrator al SC SRL, a emis bilete la ordin, care însă introduse în bancă spre decontare, au fost refuzate pentru lipsă de disponibil în cont.
Examinând decizia penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constată că recursul formulat de partea civilă SC Com SRL este nefondat, hotărârea Tribunalului Arad fiind temeinică și legală.
Tribunalul Arad, în mod corect a reținut pe baza materialului probator administrat în cauză, starea de fapt dedusă judecății, dar și nevinovăția inculpatului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.3 Cod penal, apreciindu-se că în cauză, fapta inculpatului nu este prevăzută de legea penală.
S-a reținut în mod just că biletele la ordin au fost emise tocmai la solicitarea părții civile, cu scopul garantării promisiunilor de plată ale inculpatului, astfel că evident, cauza nu are un caracter penal.
Faptul că s-a produs un prejudiciu în dauna părții civile prin neplata prețului la termenul stipulat în contract, nu conduce în mod automat la concluzia că în cauză s-ar fi produs o faptă penală, respectiv infracțiunea de înșelăciune, litigiul dintre părți fiind de natură civilă.
În aceste condiții, instanța de apel în mod corect a dispus achitarea inculpatului în această fază a procesului penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al.3 Cp, în baza art. 10 lit.b Cp.
În ceea ce privește criticile formulate în recurs de către partea civilă, instanța consideră că acesta sunt nefondate, pentru motivele arătate deja mai sus, fapta inculpatului nefiind de natură penală, astfel că nu se impune condamnarea acestuia așa cum a solicitat partea civilă.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța apreciază că instanța de fond a procedat în mod corect în temeiul disp. art. 346 cpp, lăsând nesoluționată latura civilă a cauzei.
În ceea ce privește excepția invocată de procuror, în cursul judecății recursului, respectiv excepția inadmisibilității recursului formulat de partea civilă, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece chiar dacă aceasta nu a formulat apel, pentru că soluția primei instanțe i-a fost favorabilă, însă, în calea de atac a apelului hotărârea a fost desființată, pronunțându-se o hotărâre esențialmente opusă față de cea a primei instanțe, în sensul achitării inculpatului și a nesoluționării acțiunii civile, soluție defavorabilă părții civile, fapt ce îi dădea posibilitatea să formuleze o cerere de recurs.
Pentru aceste considerente, instanța urmează să respingă ca nefondat recursul părții civile SC Com SRL.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cpp,
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, recursul formulat de partea civilă SC Com SRL împotriva deciziei penale nr. 371/5.12.2007 a Tribunalului Arad, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă partea civilă recurentă la 150 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, către Baroul Timiș.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR G - - - - -
GREFIER
- -
Red. Gh. /12.03.08
Tehnored. 2 ex./12.03.08
PI. - - Jud.
-; - Trib.
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea, Victor Ionescu
