Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 297/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2956/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 297/
Ședința publică de la 15 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Cerbu- -
JUDECĂTOR 2: Lucia Rog
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de către revizuentul și partea civilă COMPANIA NAȚIONALĂ " ROMÂNĂ" SA împotriva deciziei penale nr. 642A din 26.11.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-revizuent personal, lipsind recurenta-parte civilă Compania Națională Română pentru care a răspuns avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.27/21.01.2010, atașată la fila 9/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Recurentul revizuent, având cuvântul, solicită să i se permită să facă o scurtă prezentare a faptelor, precizând că atunci când o persoană susține că a jucat la loto trebuie să facă dovada că a cumpărat un bilet, iar dacă susține că a jucat împreună cu o altă persoană trebuie să indice persoana respectivă, iar dacă susține că a fost tâlhărită persoana respectivă și s-a dispus începerea urmăririi penale față de cei doi care s-au prezentat cu biletul și s-a făcut o recunoaștere din grup, rezultând o situație destul de bulversantă, așa cum au avut interes organele de poliție și parchetul, lăsând impresia că revizuentul îi cunoștea pe cei doi, dar nu ca autorii faptei. Consideră că organele de poliție și parchetul aveau obligația să atașeze acea recunoaștere din grup la dosar, dar și înregistrarea video.
Astfel, susținerea sa de la momentul judecării cauzei pe fond, în sensul că a pierdut biletul cumpărat, este reală și nu a săvârșit nici o infracțiune câtă vreme nu a solicitat nici o sumă de bani, nici în scris și nici verbal.
Mai arată că a găsit copia biletului depusă la dosar, însă nu știe de către cine, probabil de către organele de poliție. Cu privire la acest bilet s-a făcut o expertiza, însă există un punct care se pune în discuție, iar o nouă expertiză consideră că ar clarifica pe deplin această problemă. Mai arată că deține o copie color de pe biletul depus la dosar.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se face o nouă expertiză a biletului de loterie.
Apărătorul recurentei-părți civile Compania Națională Română, având cuvântul, solicită în temeiul art. 385/9 alin. 1 pct. 9 Cod procedură penală admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecarea cauzei de către instanța de fond strict în ceea ce privește cenzurarea onorariului de avocat și acordarea tuturor cheltuielilor de judecată solicitate.
Consideră că instanțele nu au motivat cenzurarea acestui onorariu, apreciind că este o cenzură foarte mare, cuantumul onorariului nu se justifică și sub acest aspect solicită admiterea recursului.
Cu privire la recursul formulat de către revizuentul, pune concluzii de respingere, considerând că instanțele de fond și de apel au dat soluții legale și temeinice și au respins cererea de revizuire formulată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 394 alin.1 lit. a Cod procedură penală.
Recurentul-revizuent, având cuvântul pe recursul formulat de către partea civilă, consideră că onorariul este îndestulător pentru cele câteva termene la care s-au întâlnit.
Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul, cu privire la recursul formulat de către revizuent, apreciază că este nefondat și solicită respingerea acestuia ca atare.
Arată că invocarea cazului de revizuire a fost cel prevăzut de art. 394 alin.1 lit. a Cod procedură penală, care se referă la fapte sau împrejurări noi, care nu ar fi fost cunoscute de instanță, însă faptele au fost cunoscute de instanță pentru că pe tot parcursul procesului penal s-a susținut că s-ar fi aflat în posesia acelui bilet loto câștigător, împrejurarea că se încearcă acum dovedirea cu o copie color după acel bilet nu duce la calificarea ca nouă a împrejurării, ci doar ca mijloc de probă cu care s-ar tinde la probarea acestui aspect.
Cu privire la recursul formulat de către partea civilă, în ceea ce privește cuantumul onorariului, arată că deși acest cuantum de 2000 lei a fost stabilit prin contractul de asistență juridică, consideră că onorariul acordat de instanță este îndestulător pentru prestația avută de avocat la cele șase termene de judecată.
Apărătorul recurentei-părți civile Compania Națională Română, având cuvântul în replică, solicită în subsidiar, stabilirea unui cuantum corespunzător și pentru căile de atac exercitate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prinsentința penală nr.244/07.05.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B în dosarul penal nr-, în baza art. 403 al.3 s C.P.P.-a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul, cu privire la sentința penală nr. 655/13.05.2002 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B definitivă prin decizia penală nr.148/31.01.2003 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală.
În baza art. 192 al.2 a C.P.P. fost obligat revizuentul la 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193 al. 6.C.P.P. a fost obligat revizuentul la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata Compania Națională Română SA.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 13.05.2005, revizuentul s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, solicitând efectuarea de cercetări in vederea revizuirii sentinței penale nr.655/2002 pronunțata de Judecătoria Sectorului 3 B, in dosarul nr. 11872/2001, definitivă prin decizia penală nr. 148/31.01.2003 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penala.
În cuprinsul cererii sale (filele 48-50 dosar 12975/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 B), revizuentul a invocat dispozițiile art. 394 lit. a Cpp, arătând că este in măsura să depună un înscris nou in dovedirea susținerilor sale, respectiv fotocopia biletului câștigător la extragerea loto din 21.01.2001, bilet pe care l-a deținut si l-a fotocopiat in mai multe exemplare la data de 23.01.2001, înainte de a fi deposedat de acest înscris, și a solicitat audierea in calitate de martori a numiților si pentru a dovedi veridicitatea celor menționate in cerere precum și efectuarea unei expertize criminalistice.
În susținerea cererii sale, revizuentul a depus fotocopia color a biletului loto menționată in cuprinsul cererii sale, fotocopie aflata la fila 52 din același dosar al Judecătoriei Sectorului 3 B, precum si fotocopii ale declarațiilor martorilor si.
Cu ocazia efectuării actelor de cercetare de către procuror la data de 31.08.2005 s-a dispus trimiterea dosarului la Institutul Național de Expertize Criminalistice in vederea efectuării unei expertize tehnice fizico-chimice prin care sa se stabilească vechimea înscrisului depus de revizuent in susținerea cererii sale prin examinarea caracteristicilor hârtiei si a gradului ei de îmbătrânire, corelativ cu stabilirea gradului de oxidare a cernelii. La data de 29.09.2005 s-a înregistrat la Parchet răspunsul Institutului Național de Expertize Criminalistice din cuprinsul căruia rezultă că expertiza nu se poate realiza deoarece elementul definitoriu este reprezentat de momentul imprimării materialului de scriere, iar in speță este vorba despre o fotocopie realizată cu metode moderne de copiere si imprimare (fila 47 dosar nr. 12795/2005). De asemenea, s-a dispus emiterea unei adrese către DGPMB - Serviciul Cercetări Penale prin care au fost solicitate copii ale înscrisurilor aflate in arhiva unității cu privire la dosarul penal ce îi privește pe revizuent, fiind înaintate un număr de 32 file (filele 14-45 dosar nr. 12795/2005) care se regăsesc si in dosarul de urmărire penală.
Prin sentința penală nr.655/2002 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 B in dosarul nr. 11872/2001, s-a dispus in baza art. 20 al. 2 Cp. rap. la art. 215 al. 1 si 5 Cp. cu aplic. art. 74 al. final si art. 76 lit. b Cp. condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 3 ani închisoare cu incidența dispozițiilor art. 71, 64 Cp. iar in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. d Cp.p. s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 292 Cp. cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp si art. 31 al. 2 Cp rap. la art. 260 Cp.
Prin decizia penală nr. 1913/15.11.2002 a Tribunalului București - Secția a II-a pronunțata in dosarul nr. 5360/2002, s-a admis apelul declarat de procuror in paralel și a fost respins apelul inculpatului, iar in conformitate cu dispozițiile art. 292 Cp. cu aplicarea art. 41 al. 2 Cp. si art. 74 al. final si art. 76 lit. e Cp. s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals in declarații, iar in baza art. 33 lit. a Cp si art. 34 lit. b Cp. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului, in final acesta urmând sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Prin decizia penala nr. 148/31.01.2003 a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penala pronunțată in dosarul nr. 211/2003, a fost admis recursul declarat de inculpat, reducându-i-se acestuia pedeapsa aplicata de la 3 ani la 2 ani închisoare, pedeapsă ce s-a constatat ca fiind integral executată in intervalul 31.01.2001-31.01.2003.
În fapt, s-a reținut in cuprinsul hotărârilor judecătorești anterior menționate, că în cursul zilei de 23.01.2001, inculpatul a întreprins toate diligentele necesare pentru a crea impresia ca este posesorul biletului declarat câștigător la extragerea loto 6/49, apelând in mod repetat funcționarii din sediul Companiei Naționale Română, precum si diferite redacții de ziare si posturi de televiziune, pretinzând ca este câștigătorul biletului, încercând totodată sa-i convingă pe martorii G, si ca este deținătorul acestuia.
În cursul serii, inculpatul s-a prezentat împreună cu fratele său, la Secția 15 Politie, declarând ca a fost tâlhărit in scara blocului unde locuiește, fiind deposedat prin violență de 60 bilete loto, printre care se afla si cel câștigător, prezentându-se și la IML unde i s-a eliberat un certificat medico-legal. De asemenea, a mai solicitat suspendarea procedurii de acordare a premiului pana la soluționarea dosarului de urmărire penala.
Analizând cererea de revizuire ce formează obiectul prezentei cauze instanța de fond a reținut că revizuentul a invocat in susținerea acesteia cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a C.P.P. respectiv descoperirea unor fapte si împrejurări care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
Din analiza dispozițiilor art. 394 lit.a instanța C.P.P. de fond a reținut că revizuirea întemeiată pe descoperirea de fapte sau împrejurări noi este dublu condiționată, în sensul ca trebuie să fie vorba de descoperirea unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și totodată că prin faptele sau împrejurările noi să se poată dovedi netemeinicia hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal, ori de condamnare.
Cu privire la prima condiție a acestui caz de revizuire în literatura de specialitate s-a arătat că expresia "fapte sau împrejurări" semnifică probele propriu - zise, adică elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit în calea de atac a revizuirii. În acest sens, constituie fapte sau împrejurări noi orice întâmplare, situație, stare, care în mod automat sau în coroborare cu alte probe poate duce la duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii de achitare, de încetare a procesului penal, ori de condamnare.
Pentru a exista cazul de revizuire analizat este necesar ca să fie noi faptele sau împrejurările invocate, sau faptele probatorii și mijloacele de probă prin care acestea pot fi administrate în cauza.
Cu privire la cea de-a doua condiție a cazului de revizuire analizat și anume, faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia de achitare, de încetare sau de condamnare, instanța de fond a apreciat că invocarea elementelor noi trebuie să la o soluție diametral opusă, așadar, în cazul în care este atacată o hotărâre de condamnare, faptele sau împrejurările noi trebuie să ducă la soluția achitării sau încetării procesului penal.
S-a arătat că este necesar ca faptele și împrejurările învederate - deci faptele probatorii-să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza.
În speță, revizuentul a invocat faptul ca se afla in posesia unui înscris nou reprezentat de fotocopia color a biletului de loterie câștigător, bilet in posesia căruia susține revizuentul ca s-a aflat, si pe care l-ar fi fotocopiat in mai multe exemplare la data de 23.01.2001, împrejurare pe care însă nu a învederat-o nici instanței de fond, dar nici instanțelor ce au soluționat căile de atac, arătând că, întrucât urmărirea penală si cercetarea judecătorească s-au derulat in timp ce era arestat, nu a putut depune aceasta dovadă.
Prin încheierea de ședința din 21.10.2009 instanța de fond a dispus efectuarea in cauza a unei expertize tehnico-criminalistice, prin care sa se stabilească, prin compararea fotocopiei biletului de loterie depusa la dosar de revizuent (fila 52 din dosarul nr. 12975/2005 al Judecătoriei Sector 3 B) cu biletul original aflat la Compania Naționala Română, dacă fotocopia biletului depusă de revizuent are toate mențiunile biletului câștigător, dacă marcarea numerelor este identică cu aceea de pe biletul câștigător care in prezent se afla la Română, in sensul poziționării acestor marcaje pe numerele câștigătoare, modalităților de efectuare a acestor marcaje, daca marcajele, dimensiunea lor, spatiile libere, sensul instrumentului scriptural folosit sunt identice cu cele ale biletului original, dosarul fiind înaintat la data de 4.11.2008 Institutului Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice B, in vederea efectuării expertizei dispusa în cauză.
A fost întocmit in acest sens si atașat la dosar raportul de expertiză criminalistică nr. 80/16.03.2009 de către Institutul Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean B (filele 168-201 dosar instanța), raport ce a concluzionat ca fotocopia depusa la dosar de revizuent in susținerea cererii sale de revizuire reprezintă copia biletului loto seria D nr.00029/21.01.2001, cu excepția zonei superioare drepte a careului central.
În cuprinsul raportului de expertiză anterior menționat s-a precizat că expertiza a fost efectuată pe baza dosarului instanței nr. 12975/2005 care conține la fila 52 fotocopia biletului loto depusa de revizuent in susținerea cererii sale si a exemplarului original al biletului loto pus la dispoziție de Compania Naționala Română, pe verso acestui exemplar original al biletului loto existând mențiunea manuscrisă ",- Bl. 59 Se. 2. 88 B Sector 3. "( fila 5 din raportul de expertiză).
S-a menționat, de asemenea, că la unul din obiectivele stabilite de instanță nu se poate răspunde, neputându-se stabili sensul instrumentului scriptural folosit la efectuarea marcajelor de pe cele doua documente in condițiile in care unul din documentele expertizate este fotocopia unui înscris (fila 3 din raportul de expertiza). S-a precizat de asemenea, în cuprinsul aceluiași raport de expertiză (fila 8) ca "nu trebuie ignorată nici posibilitatea ca fotocopia existentă (remisă spre expertizare) să reprezinte de fapt o copie realizată după o alta copie (copie a unei copii)".
S-a apreciat că deosebit de relevante sunt precizările făcute de expert la filele 30-32 din raportul de expertiză întocmit potrivit cu care "retine atenția existenta unui punct de culoare albastra amplasat sub majuscula "I" a titlului "IMPORTANT" de pe exemplarul original al biletului loto (pus la dispoziție expertului de către Compania Naționala Română SA). Acesta s-a format ca urmare a pătrunderii materialului de scriere (pasta de pix) de pe verso, pe recto actului. Este vorba despre mențiunea manuscrisă de pe verso biletului loto, mai exact cea aferenta părții de debut a majusculei "B" din grupul de litere "Bl". Același element, este prezent în aceeași formă si dimensiune si la copia contestată (fotocopia depusa de revizuent). De asemenea, s-au păstrat și raporturile poziționale față de celelalte elemente grafice de pe document. celor două puncte de pe documentele examinate, realizata cu ajutorul VIDEO 4, a evidențiat faptul că acestea coincid", aspecte ce l-au determinat pe expertul ce a întocmit raportul de expertiză să conchidă că "documentul aflat la fila 52 (respectiv fotocopia depusa de revizuent in susținerea cererii sale de revizuire), reprezintă o copie realizată probabil după momentul la care au fost scrise mențiunile de pe verso exemplarului original al biletului loto".
A constatat prima instanță că, față de precizările făcute de expert în cuprinsul raportului de expertiză anterior menționat, că fotocopia depusă de revizuent in susținerea cererii sale de revizuire este o fotocopie a biletului original realizată însă ulterior momentului înscrierii pe verso biletului original a mențiunilor referitoare la numele si prenumele câștigătorului, a adresei de domiciliu a acestuia si a numărului si seriei cărții sale de identitate si nicidecum anterior acestui moment, așa cum a susținut revizuentul.
De asemenea, si cei doi martori audiați in cauză, respectiv numiții și, au precizat in fața instanței ca revizuentul a fost cel care le-a arătat mai multe fotocopii ale unor bilete loto, spunându-le cu privire la una dintre ele că este fotocopia biletului câștigător.
De altfel, prin depunerea fotocopiei biletului loto si prin audierea celor doi martori revizuentul a încercat sa dovedească aceeași împrejurare pe care a invocat-o pe parcursul întregului proces penal, si anume că s-ar fi aflat in posesia legitima a biletului câștigător, bilet de care ar fi fost deposedat prin săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Pentru considerentele anterior expuse, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 394 lit. a Cpp, instanța de fond a apreciat că cererea de revizuire formulata de revizuent este neîntemeiată si in baza art.403 al. 3 Cpp a fost respinsă ca atare.
În ceea ce privește cererea formulată de apărătorul ales al intimatei Compania Naționala Română SA de obligare a revizuentului la plata cheltuielilor de judecata făcute de intimata în derularea prezentului proces penal, respectiv onorariul avocațial în cuantum de 50.353,66 lei conform facturii fiscale depusa la dosar (fila 230) instanța de fond a reținut că între intimată și apărătorul sau ales a fost încheiat contractul de asistență juridică la data de 30.01.2009, obiectul contractului reprezentându-l acordarea asistentei juridice in prezenta cauză, în toate fazele procesuale, până la obținerea unei hotărâri definitive. Având în vedere însă ca apărătorul ales al intimatei s-a prezentat in fața instanței, ca urmare a încheierii contractului de asistenta juridică, doar la ultimele 6 termene de judecată, începând cu termenul din 10.02.2009, după ce instanța dispusese in cauză efectuarea expertizei criminalistice, dar si obiectul prezentei cauze, instanța de fond a apreciat că suma solicitată cu titlu de cheltuieli judiciare, respectiv de 50.353,66 lei, este nepotrivit de mare, potrivit dispozițiilor art. 274 al. 3.civ Cod Penal, in raport de activitatea desfășurata si de complexitatea dosarului.
Pentru aceste considerente, având în vedere soluția ce a fost dispusă în cauză cu privire la cererea formulată de revizuent, și văzând că intimata a făcut cheltuieli în derularea prezentului proces penal, plătind onorariu avocațial apărătorului său ales, în baza art. 193 al. 6 Cpp a fost obligat revizuentul la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata, apreciindu-se această sumă ca fiind suficientă în raport cu activitatea desfășurată.
Prindecizia penală nr.642/A din 26.11.2009 a Tribunalului București - secția I penalăau fost respinse ca nefondate apelurile declarate de revizuentul și intimata Compania Națională " Română" SA și au fost obligați apelanții la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
În mod corect, prima instanță a constatat că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 394 al.1 lit.a Cod proc. pen. rap. la art. 395 al.2 Cod proc pen.
Astfel, împrejurarea că s-a aflat în posesia legitimă a biletului câștigător a fost invocată de către revizuent și pe parcursul procesului penal, iar pentru a exista cazul de revizuire menționat este necesar ca faptele sau împrejurările relevate să fie noi și nu mijloacele de probă a căror administrare se solicită.
Mai mult, expertiza criminalistică efectuată în cauză a concluzionat că fotocopia depusă de revizuent în susținerea cererii sale de revizuire este o fotocopie a biletului original, realizată însă ulterior momentului înscrierii pe verso biletului original a mențiunilor referitoare la numele si prenumele câștigătorului, respectiv, a adresei de domiciliu a acestuia si a numărului si seriei cărții sale de identitate si nicidecum anterior acestui moment, așa cum a susținut revizuentul.
Susținerile revizuentului că punctul apărut pe biletul original putea fi pus din întâmplare cu pixul este contrazisă științific de către expertul criminalist care arată că acest punct s-a format ca urmare a pătrunderii materialului de scriere de pe verso-ul actului, respectiv acesta provine de la mențiunea de pe verso aferentă majusculei, B" din grupul de litere, BI ".
Potrivit raportului de expertiză, fotocopia prezentată de revizuent este realizată după biletul original, însă simpla deținere a acestei fotocopii necoroborată cu alte probe nu face dovada că biletul câștigător a aparținut revizuentului.
De asemenea, apărările revizuentului în sensul că a fost deposedat de biletul câștigător prin violență de către, că au cumpărat și completat împreună mai multe bilete loto pentru extragerea din data de 21.01.2001, acestea rămânând în posesia revizuentului, au făcut obiectul analizei instanțelor învestite cu soluționarea cauzei în fond, precum și în căile de atac, constatându-se că acestea sunt neîntemeiate.
Referitor la critica adusă de către intimata Compania Națională, Română" SA, Tribunalul constată că în mod justificat instanța de fond a redus onorariul avocațial în raport de dispozițiile art. 274 al.3 Cpc, constatând că acesta este mult prea mare față de activitatea desfășurată de avocat și de gradul de complexitate al cauzei.
Chiar intimata a arătat că onorariul a fost stabilit prin contractul de asistență juridică pentru toate fazele procesuale în fața instanțelor de judecată până la obținerea unei hotărâri definitive în dosarul nr-, deci nu doar pentru soluționarea în fond a cererii de revizuire, ci și pentru căile de atac.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs atât revizuentul, cât și intimată Compania Națională " Română" SA.
Revizuentulnu și-a motivat recursul în termenul prevăzut de art.385/10 alin.2 Cod procedură penală. Cu ocazia dezbaterilor, acesta a arătat că susținerea sa de la momentul judecării cauzei pe fond, în sensul că a pierdut biletul cumpărat, este reală și nu a săvârșit nici o infracțiune câtă vreme nu a solicitat nici o sumă de bani, nici în scris și nici verbal. A mai arătat că a găsit copia biletului depusă la dosar, însă nu știe de către cine, probabil de către organele de poliție. Cu privire la acest bilet s-a făcut o expertiza, însă există un punct care se pune în discuție, iar o nouă expertiză consideră că ar clarifica pe deplin această problemă. Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se face o nouă expertiză a biletului de loterie.
Intimata, care și-a motivat în termen recursul (vezi data poștei), a invocat cazul de casare prev. de art.385/9 pct.9 Cod procedură penală, solicitând rejudecarea cauzei de către instanța de fond, strict în ceea ce privește cenzurarea onorariului de avocat și acordarea tuturor cheltuielilor de judecată solicitate. Astfel, s-a arătat că instanțele nu au motivat cenzurarea acestui onorariu, apreciind că este o cenzură foarte mare, reducerea cuantumul onorariului nu se justifică, sub acest aspect solicitând admiterea recursului.
Examinând hotărârile atacate prin prisma criticilor formulate, în limitele art.385/6 alin.1 și 2 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Cu privire la recursul declarat de revizuentul
Spre deosebire de judecata în apel, care are ca obiect verificarea hotărârii atacate sub toate aspectele de drept și de fapt ale cauzei (desigur, în limitele efectului devolutiv), judecata în recurs înseamnă în principiu o verificare a hotărârilor atacate numai sub acele aspecte care se încadrează într-unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 alin.1 Cod procedură penală.
Limitarea obiectului judecății în recurs la cazurile de casare prevăzute de lege înseamnă că nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanțiale constituie temeiuri pentru a casa hotărârea atacată, ci numai acelea care corespund unuia din cazurile de casare prevăzute de lege.
În speță, revizuentul nu și-a motivat în scris recursul și nici cu ocazia dezbaterilor nu a învederat instanței astfel de încălcări ale legii substanțiale ori de procedură, care să se subsumeze vreunuia din cazurile de casare. În realitate, nemulțumirile sale concrete vizează temeinicia hotărârilor atacate, temeinicie care însă nu poate face obiectul cenzurii instanței de recurs. În acest sens, Curtea subliniază că, deși cale ordinară de atac, în recurs nu se pot verifica decât în cazuri limitate aspecte denetemeinicie, în principal această cale de atac fiind destinată îndreptării unor aspecte denelegalitate.
Astfel, în dezbaterea recursului, revizuentul a reiterat aceleași susțineri din fața instanțelor de fond și de apel (potrivit cărora încă de la momentul judecării pe fond a cauzei în care a fost condamnat a declarat că a pierdut biletul cumpărat și nu a săvârșit nici o infracțiune, câtă vreme nu a solicitat nici o sumă de bani, nici în scris și nici verbal), solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se face o nouă expertiză a biletului de loterie, în raport de precizările expertizei.
Curtea constată însă că susținerile revizuentului au fost analizate de instanțele de fond și de apel prin prisma cazului de revizuire invocat și în raport de actele și lucrările dosarului, o nouă analiză a acestora în recurs nefiind posibilă, astfel cum s-a arătat mai sus. Dar, chiar și în măsura în care Curtea ar fi avut această posibilitate de analiză, nu s-ar fi putut ajunge la pronunțarea unei alte soluții, având în vedere probatoriul administrat, în special raportul de expertiză criminalistică nr.80 din 16 martie 2009, în care se arată că - în raport de împrejurarea că pe fotocopia biletului de loterie prezentat de revizuent se regăsește (în aceeași poziție, formă și dimensiune) un punct de culoare albastră amplasat sub majuscula Iat itlului IMPORTANT de pe exemplarul original al biletului, punct care s-a format ca urmare a pătrunderii materialului de scriere de pe verso pe recto actului (mențiunea manuscrisă de pe verso biletului, mai exact cea aferentă părții de debut a majusculei B din grupul de litere Bi) - fotocopia biletului loto prezentat de revizuent reprezintă o copie realizată probabildupămomentul la care au fost scrise mențiunile de pe verso exemplarului original al biletului loto. Prin urmare, nefiind probate fapte ori împrejurări noi care să poată dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare a revizuentului, cererea sa de revizuire apare ca fiind neîntemeiată, prin prisma dispozițiilor art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Cât privește solicitarea recurentului de a se trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, aceasta nu a fost întemeiată pe încălcarea vreunei dispoziții legale, în fapt urmărindu-se suplimentarea probatoriului, recurentul arătând expres că solicită acest lucru întrucât dorește efectuarea unei noi expertize a biletului de loterie. Curtea remarcă însă faptul că revizuentul nu a ridicat obiecțiuni cu privire la expertiza efectuată de instanța de fond și nu a formulat vreo cerere privind efectuarea unei noi expertize ori a unui supliment de expertiză, nici la fond și nici în apel, cerere asupra cărora instanțele să nu se fi pronunțat. Prin urmare, acest aspect nu ar putea fi cenzurat de instanța de recurs prin prisma cazului de casare prev. de art.385/9 pct.10 Cod procedură penală -instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
La rândul său, examinând cauza, Curtea nu identifică niciunul din cazurile ce pot fi luate în considerare din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/9 pct.3 Cod procedură penală, motiv pentru care recursul declarat de revizuent urmează a fi respins ca nefondat, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Cu privire la recursul declarat de intimata Compania Națională " Română" SA
Cazul de casare prev. de art.385/9 pct.9 Cod procedură penală, invocat de parte, se referă la acele situații când "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înțelege".
În speță, intimata recurentă s-a raportat la acest caz de casare pe motiv că instanțele nu au motivat cenzurarea acestui onorariu, susținând că această cenzură este foarte mare, iar reducerea cuantumul onorariului nu se justifică.
Examinând criticile formulate de intimată, Curtea constată că nu sunt întemeiate, căci prima instanță a motivat dispoziția de acordare în parte a cheltuielilor judiciare solicitate (reprezentând onorariu avocațial). La rândul ei, decizia penală atacată conține temeiurile de fapt și de drept care au condus instanța de apel la respingerea recursului declarat de intimată, în acord cu dispozițiile art.385/17 Cod procedură penală, și răspunde criticilor esențiale aduse de aceasta hotărârii primei instanțe.
În realitate, recurenta intimată este nemulțumită de împrejurarea că cheltuielile judiciare solicitate nu au fost acordate integral, împrejurare care însă nu se circumscrie cazului de casare invocat, dar nici vreunui alt caz de casare prevăzut de lege.
În susținerea recursului (fila 15), intimata a mai arătat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra solicităriisubsidiareprivind acordarea de cheltuieli judiciare corespunzătoare respectivei faze procesuale. Curtea reține că, într-adevăr, Tribunalul nu s-a pronunțat expres asupra acestei solicitări subsidiare, însă subliniază faptul că partea putea cere îndreptarea acestei omisiuni vădite pe calea procedurii reglementată de art.196 Cod procedură penală.
Pe de altă parte, Curtea remarcă faptul că această împrejurare se datorează și manierei în care acționat intimata, de natură a crea confuzie, aceasta solicitând încă de la prima instanță onorariul avocațial cuvenit pentrutoatefazele procesuale, deși la acel moment nu era în mod evident îndrituită la întreaga sumă.
Această omisiune a instanței de apel nu poate fi valorificată în recurs prin prisma cazului de casare prev. de art.385/9 pct.10 Cod procedură penală (ce poate fi luat în considerare și din oficiu), căci acesta presupune ca cererea esențială pentru părți să fie nu numai de natură să garanteze drepturile acestora, dar și să influențeze soluția procesului. Or, în speță, chiar dacă s-ar aprecia că cererea de acordare a cheltuielilor judiciare făcută de intimată are acel caracter esențial de care vorbește legea și că este de natură să garanteze drepturile acesteia, nu este totuși în măsură să influențeze soluția procesului, dată fiind soluția de respingere a apelului promovat de intimată, în raport de care era evident că nu puteau fi acordate cheltuielile solicitate, prin prisma dispozițiilor art.193 alin.6 Cod procedură penală.
Curtea nu constată nici alte cazuri de casare care pot fi analizate din oficiu, conform art.385/9 alin.3 Cod procedură penală, motiv pentru care recursul declarat de intimată urmează a fi respins ca nefondat, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În raport de soluția de respingere a recursurilor declarat de revizuent și de intimată, în temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală Curtea îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de revizuientul și recurenta intimată Compania Națională " Română" SA împotriva deciziei penale nr. 642/A din 26.11.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
Obligă recurenții la câte 100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.A/10.03.2010
2 ex.
Președinte:Silvia CerbuJudecători:Silvia Cerbu, Lucia Rog, Andreea Cioată
