Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 300/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 300/
Ședința publică din data de 26 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier: - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:
S-a luat în examinare recursurile penale formulate de părțile vătămateSI- și SI-- domiciliate în, -, Germania - prin procurist domiciliat în C,-.A - împotriva deciziei penale nr. 81 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 704 din 20 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- (număr vechi 1980/2002), privind pe inculpatul - domiciliat în, 6.a, nr. 97072, Germania, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 cod penal, art. 288 cod penal, art. 290 Cod penal și art. 291 cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. "a" cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică, conform art. 297 cod procedură penală se prezintă - pentru părțile vătămate - numitul în calitate de procurist, lipsind intimatul inculpat - reprezentat fiind de avocat oficiu - conform împuternicirii avocațiale nr. 2674/26.05.2009 emisă de Baroul Constanța.
Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea art. 176 - 181 cod procedură penală.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul inculpat apreciază că procedura este nelegală cu părțile, citațiile pentru domiciliile din Germania nefiind trimise.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, invocă inadmisibilitatea căii de atac, având în vedere prevederile art. 362 raportat la art. 3852cod procedură penală - referitor la persoanele care pot declara recurs.
Curtea pune în discuție excepția invocată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-inculpat, achiesează la concluziile procurorului și solicită admiterea excepției.
Numitul, în calitate de procurist pentru recurenții părți vătămate, solicită anularea actului de vânzare - cumpărare care este un fals, casarea încheierii recurate și acordarea de daune morale. Arată că este și petent și reprezentant, fiind parte vătămată în cauză. Pe excepția invocată, apreciază că aceasta este neîntemeiată, sens în care solicită respingerea.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul-inculpat, pe excepția invocată - precizează că a pus concluzii de admitere. Pe fond solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în calitate de părți civile figurează Si-araschiva și Si-endelin, iar procuristul nu figurează printre persoanele care pot ataca cu apel sau recurs o hotărâre. Pe cale de consecință, solicită admiterea excepției, iar pe fond, respingerea recursului ca nefondat.
C
Asupra recursurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că prin sentința penală nr. 704 / 20.06.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-s-au dispus următoarele:
În baza art.11 pct.2 lit. b pr.pen. raportat la art.10 lit.g pr.pen. încetează procesul penal față de inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.1 pen.
În baza art.11 pct.2 lit. b pr.pen. raportat la art.10 lit.g pr.pen. încetează procesul penal față de inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii uz de fals prevăzută de art.291 pen.
În baza art.215 alin.2 pen. cu aplicarea art.74 lit.a și art.76 lit.c pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la data de 04.09.1979 în C cu domiciliul în Germania, 6a, nr. 97072, având CNP - - la o pedeapsă de 2(doi) ani închisoare.
În baza art.81 pen. suspendă condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art.82 pen.
În baza art.359 pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art.83 privitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Ia act că părțile vătămate Si-araschiva și Si-endelin, prin procurist nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art.191 alin.1 pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art.189 pr.pen. onorariu apărător oficiu ( ) în cuantum de câte 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanta nr. 4458/P/1999 din data de 07.10.2002 înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanta sub nr./2002 din data de 17.10.2002, respectiv nr. nou: -, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune (art.215 alin.2 pen.), fals material în înscrisuri oficiale (art.288 pen.) și uzul de fals (art.291C.pen.), cu aplicarea art.33 lit.a pen.
Părțile vătămate Si-araschiva și, persoane cu dublă cetățenie, română și germană, au deținut un apartament în C,-, -4,.9. În cursul anului 1995, aceștia au părăsit România, stabilindu-se în Germania.
În aprilie 1997 cele două părți vătămate au venit în România și au încheiat două procuri speciale (1679 și 1680) prin care împuterniceau pe numitul să administreze, cu depline puteri acel apartament, compus din 3 camere, care era achitat integral, iar prin cea de a doua procură cele două părți vătămate, îl împuterniceau pe ca, în numele lor să vândă cui va dori și la un preț convenabil acel apartament.
La data de 20 august 1998 a închiriat apartamentul numitului pentru o durată de 6 luni, la încheierea contractului fiind prezentă și familia.
Închirierea apartamentului a fost facilitată de inculpatul, nepotul familiei și fiul lui Si-lena, care le-a propus bunicilor să-i închirieze apartamentul lui, așa având și el posibilitatea să locuiască în apartament când vine din Germania.
a arătat că, la sfârșitul anului 1998 plecat din apartament, deoarece a avut mai multe discuții contradictorii cu inculpatul, revenind în apartament în luna ianuarie 1999, ocazie cu care a constatat că acel apartament fusese vândut familiei, acesta prezentându-i contractul de vânzare-cunpărarenr.6252/08.12.1998.
La data de 19 martie 1999 a încercat să-l contacteze pe pentru a discuta cu acesta prelungirea contractului de închirierea apartamentului, aflând cu această ocazie că apartamentul fusese vândut familiei.
Având în vedere aceste împrejurări, numitul, care a avut în permanență asupra sa actele de proprietate ale apartamentului, considerând că vânzarea s-a realizat prin fals, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de proba: reclamațiile și declarațiile părților vătămate, declarațiile numiților, și, copii xerox ale documentelor ce au stat la baza autentificării contractelor de vânzare-cumpărare, copii ale procurilor speciale în favoarea lui, raportul de expertiză criminalistică, procesele verbale de căutare a inculpatului, scrisoare recomandată către inculpat, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.
S-a depus la dosar fisa de cazier judiciar a inculpatului din care rezultă că nu a mai suferit condamnări.
Părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.
În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul, martorii propuși prin rechizitoriu, și.
Părțile nu au mai solicitat administrarea altor probe.
Examinând probele administrate in cursul urmăririi penale si pe parcursul cercetării judecătorești, instanța de fond a retinut următoarea situație de fapt:
Părțile vătămate Si-araschiva și, persoane cu dublă cetățenie, română și germană, au deținut un apartament în C,-, -4,.9.În cursul anului 1995, aceștia au părăsit România, stabilindu-se în Germania.
În aprilie 1997 cele două părți vătămate au venit în România și au încheiat două procuri speciale (1679 și 1680) prin care împuterniceau pe numitul să administreze, cu depline puteri acel apartament, compus din 3 camere, care era achitat integral, iar prin cea de a doua procură cele două părți vătămate, îl împuterniceau pe ca, în numele lor să vândă cui va dori și la un preț convenabil acel apartament.
La data de 20 august 1998 a închiriat apartamentulnumitului pentru o durată de 6 luni, la încheierea contractului fiind prezentă și familia.
Închirierea apartamentului a fost facilitată de inculpatul, nepotul familiei și fiul lui Si-lena, care le-a proprus bunicilor să-i închirieze apartamentul lui, așa având și el posibilitatea să locuiască în apartament când vine din Germania.
a arătat că, la sfârșitul anului 1998 plecat din apartament, deoarece a avut mai multe discuții contradictorii cu inculpatul, revenind în apartament în luna ianuarie 1999, ocazie cu care a constatat că acel apartament fusese vândut familiei, acesta prezentându-i contractul de vânzare-cunpărarenr.6252/08.12.1998.
La data de 19 martie 1999 a încercat să-l contacteze pe pentru a discuta cu acesta prelungirea contractului de închirierea apartamentului, aflând cu această ocazie că apartamentul fusese vândut familiei.
Având în vedere aceste împrejurări, numitul, care a avut în permanență asupra sa actele de proprietate ale apartamentului, considerând că vânzarea s-a realizat prin fals, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA.
Inculpatul, cu ocazia audierii în faza urmăririi penale, declară (91-92, dosar urm. pen.) că, la plecarea din România a lăsat apartamentul în grija lui, sens în care a întocmit două procuri, una de administrare și una de înstrăinare, recunoscând că a locuit în acel apartament din luna august 1998 până în februarie 1999, împreună cu, acesta având un contract de închiriere asupra apartamentului pe o perioadă de 6 luni, perfectat cu.
Invocând faptul că martorul i-ar fi solicitat o sumă de bani împrumut, inculpatul arată că, în data de 17.11.1998, la cererea acestuia s-au prezentat la notarul public, ocazie cu care martorul i-a arătat un contract de vânzare-cumpărare, redactat și autentificat la notar public, datat 19.10.1998, privind același apartament. Inculpatul arată că se stipula în contractul respectiv că el ar fi cumpărat acel apartament de la soții, lucru despre care inculpatul afirmă că nu corespundea adevărului, fiind pus, de martorul, să semneze actul.
Chiar inculpatul recunoaște că și-a dat seama că acel contract este fictiv, deoarece nu a fost niciodată la notarul împreună cu familia să perfecteze un atare contract, însă l-a semnat la data de 17.11.1998, după care s-a prezentat la notar, unde a încheiat un nou contract de vânzare-cumpărare, din care rezultă că el a vândut același apartament numitei.
Inculpatul recunoaște și faptul că cererea adresată notarului public, probabil în vederea autentificării actului, a fost scrisă de el împreună cu cumpărătoarea, cei doi achitând și taxa de timbru.
Mai arată că suma de bani, reprezentând prețul vânzării a fost luată de martorul, împreună cu toate actele.
În declarația dată la urmărire penală (82) martorul nu confirmă varianta arătată de inculpat, arătând că nu a intermediat un contract de vânzare-cumpărare cu privire la acel apartament și nu cunoaște nici un notar pe nume, arătând că nu a avut niciodată acces la actele familiei, astfel că aspectele prezentate de inculpat, cum că i-ar fi fost prezentat contractul deja redactat de martorul, vor fi înlăturate ca necorespunzând adevărului.
Și martora arată (63) că a cumpărat de la inculpatul în anul 1998 un apartament, despre care acesta i-a spus că-l are moștenire de la bunicii sau de la unchi ori mătuși.
Situația de fapt reținută este confirmată și prin declarațiile martorilor, și a notarului, audiată în calitate de martor.
La toate aceste depoziții de martori, împreună cu declarația inculpatului se adaugă și proba cu acte constând în copii xerox ale documentelor ce au stat la baza autentificării contractelor de vânzare-cumpărare, copii ale procurilor speciale în favoarea lui, raportul de expertiză criminalistică.
Astfel, conform Raportul de expertiză criminalistică, întocmit în faza urmăririi penale, se concluzionează că semnăturile de la poziția "vânzător" de pe contractul de vânzare-cunpărare nr.5157/19 octombrie 1998 nu au fost executate de Si-araschiva și Si-endelin, însă semnătura de la poziția "cumpărător" de pe același contract a fost executată de inculpatul.
Pentru toate aceste considerente, instanța de fond a apreciat că vinovăția inculpatului pentru infracțiunile față de care a fost trimis în judecată a fost dovedită.
Împotriva sentinței penale pronunțate de către instanța de fond a formulat apel apelantii - părți vătămate Si-arachiva și Si-endelin prin procurator cât și apelantul în nume propriu criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Instanța, în ședința publică din data de 11.02.2009 din oficiu, a invocat tardivitatea declarării apelurilor formulate de părțile vătămate Si-araschiva și Si-endelin, precum și admisibilitatea declarării apelului formulat de, în nume propriu.
Prin decizia penală nr.91 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr.-, s-a dispus:
"În baza art 379 pct.1 lit a C.P.P.;
Respinge ca tardive apelurile declarate de apelantii - părți vătămate Si-arachiva și Si-endelin prin procurator împotriva sentinței penale nr. 704 / 20.06.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art 379 pct.1 lit a C.P.P.;
Respinge ca inadmisibil apelul declarat de apelantul în nume propriu împotriva sentinței penale nr. 704 / 20.06.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art. 189 C.P.P.;
Dispune avansarea din fondurile MJ către Baroul Constanțaa sumei de 200 lei onorariu avocat din oficiu -.
În baza art.192 alin. 2 C.P.P.;
Obligă pe apelantii - părți vătămate și pe apelantul la câte 130 lei fiecare cu titlul de cheltuieli judiciare către stat."
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut că apelurile declarate de părțile vătămate Si-araschiva și Si-endelin prin procurist, au fost pronunțate tardiv, având în vedere că au fost depuse și înregistrate la data de 20.08.2008, iar sentința penală apelată a fost pronunțată la data de 20.06.2008, în condițiile în care, a fost prezent la dezbaterile care au avut loc la data de 3.06.2008.
În ceea ce privește admisibilitatea apelului declarat în numele propriu de mandatarul, Tribunalul a reținut că acesta nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.362 alin.(1) lit.a) Cod procedură penală, cu atât mai mult cu cât mandatarul nu se află nici în situația prevăzută de art.362 alin.(1) Cod procedură penală.
În termen legal, împotriva deciziei penale nr.81 din 18.02.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat recurs părțile civile prin procurist, susținând că, apelurile au fost declarate în termen raportat la împrejurarea că, hotărârile nu au fost comunicate părților civile, iar mandatarul deși a fost prezent la termenul de judecată din 3 iunie 2008 când instanța a rămas în pronunțare nu a putut declara apel necunoscând conținutul hotărârii primei instanțe.
Se susține că în acest scop s-a adresat arhivei Judecătoriei Constanța la data de 18 august 2008, iar copia sentinței penale nr.704/2008 a Judecătoriei Constanțai -a fost înaintată la data de 20.08.2008.
În raport de data acestei comunicări se arată că apelul declarat la data de 28 august 2008 este în termen.
Se solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
La Curtea de APEL CONSTANȚA, cauza a fost înregistrată sub același număr.
Verificând hotărârea recurată, actele și lucrările dosarului în raport de criticile aduse și din oficiu, Curtea constată că recursurile declarate în cauză sunt întemeiate pentru următoarele considerente.
Potrivit art.360 alin.(1) Cod procedură penală instanța este obligată să comunice copii de pe dispozitivul hotărârii părților care au lipsit, atât la judecată cât și la pronunțare.
În cauză, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că deși părțile civile Si-araschiva și Si-endelin, au lipsit atât la judecată cât și la pronunțare nu li s-au comunicat copii de pe dispozitivul hotărârii pronunțate de către instanța de fond.
Pe de altă parte, se constată că mandatarul, persoană cu vârstă înaintată, grad redus de instruire și cultură a fost prezent la dezbaterile ce au avut la data de 3 iunie 2008, când instanța a rămas în pronunțare, însă, pronunțarea a mai fost amânată succesiv la datele din 18 și 20 iunie 2008.
Împrejurările de mai sus constituie cauze temeinice de împiedicare pentru a declara apel în sensul art.364 Cod procedură penală referitor la repunerea în termenul de apel.
Așadar, Curtea constată că, apelurile părților civile Si-araschiva și Si-endelin, sunt declarate în termen, în conformitate cu prevederile art.364 Cod procedură penală.
Cu ocazia rejudecării apelurilor instanța va rezolva latura civilă a procesului penal ținând seama că părțile vătămate s-au constituit părți civile în faza de urmărire penală, iar în ceea ce privește pe mandatarul, se va analiza dacă în raport de mandatul primit prin înscrisul de la fila 26 dosar urmărire penală de la părțile civile Si-araschiva și Si-endelin de administrator cu puteri depline al apartamentului situat în C-, -4,.A,.4,.9 și de prevederile art.362 lit.f) Cod procedură penală poate avea calitatea de parte în proces.
Față de cele ce preced, Curtea, în baza art. 38515pct. 2 lit. "c" cu referire la art. 3859alin.1, pct. 9 cod procedură penală, va admite recursurile formulate de părțile vătămate Si-araschiva și Si-endelin, va casa decizia instanței de apel căreia i se va trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor cu aplicarea art.364 Cod procedură penală, în cazul părților vătămate Si-araschiva și Si-endelin, respectiv a art.362 lit. "f" cod procedură penală pentru procurist.
Onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat, se va plăti potrivit art. 189 cod procedură penală din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 38515pct. 2 lit. "c" cu referire la art. 3859alin. 1, pct. 9 cod procedură penală, admite recursurile formulate de părțile vătămateSI- și SI-- domiciliate în, -, Germania - prin procurist domiciliat în C,-.A - împotriva deciziei penale nr.81 din 18 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 704 din 20 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- (număr vechi 1980/2002), casează decizia instanței de apel căreia îi trimite cauza pentru rejudecarea apelurilor cu aplicarea art. 364 cod procedură penală, în cazul părților vătămate Si-araschiva și Si-endelin, respectiv a art. 362 lit. "f" cod procedură penală pentru procurist.
Onorariul în sumă de 200 lei pentru avocat, se va plăti potrivit art. 189 cod procedură penală din fondurile Ministerului Justiției.
Conform art. 309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 26 mai 2009.
Președinte de complet, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Pt.Grefier,
- -
Conform art.312
C.P.P.Semnează grefier șef
jud. fond:
jud. apel:,
red. dec. jud. -
tehnored. gref.:
ex. 3/7 iulie 2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar penal nr.-
Data: 9 iulie 2009
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
Vă înaintăm alăturat dosarul penal nr.-, privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.215, 288, 291 Cod penal, întrucât prin decizia penală nr.300/P din data de 26 mai 2009, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, s-au admis recursurile declarate de părțile vătămate, s-a casat decizia și s-a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor.
Dosarul are 35 file.
Dosare atașate: - al Tribunalului Constanța, - al Judecătoriei Constanța - 2 volume, 4458/P/1999 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
- - - -
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Adriana Ispas, Maria Uzună
