Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (32/2010)
DECIZIA PENALĂ NR.31/
Ședința publică de la 08 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
*********
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror .
Pe rol, soluționarea apelului declarat de revizuentul împotriva sentinței penale nr. 814 din 15 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul revizuent în stare de arest și asistat de apărători aleși, domnul avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2010 emisă de Baroul București - Cabinet Individual și doamna avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.69009/2010 emisă de Baroul București - " și Asociații ".
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că la dosar au fost depuse motivele de apel.
Apărătorul ales al apelantului revizuent, avocat, depune la dosar motive de apel și arată că revizuirea privește doar fapta din data de 22.03.2005.
Nefiind cereri prealabile de formulat,Curteaconstată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea apelului.
Apărătorul ales al apelantului revizuent, avocat având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și admiterea, în principiu, a cererii de revizuire, după care se va impune rejudecarea cauzei. În opinia sa, complexitatea cauzei ar impune rejudecarea prin trimiterea dosarului la instanța de fond. De asemenea, apreciază că se poate fixa un termen pentru ca întregul probatoriu să poată fi administrat și în fața instanței de apel. Instanța de fond a respins ca nefondată cererea de revizuire, deși considerentele se referă la inadmisibilitate, fiind vorba de o altă manieră de interpretare a probatoriului pe care s-a bazat hotărârea de condamnare, ipoteză în care s-ar prelungi probatoriul cu analiza facturilor fiscale prezentate.
Consideră că cererea de revizuire este admisibilă pentru următoarele considerente. În rechizitoriu se reține că inculpatul, deși a cesionat societatea, a acționat în numele societății fără să aibă vreo calitate, dar atât organul de cercetare penală cât și instanța nu au cunoscut faptul că noul administrator al societății îl împuternicise pe inculpat să acționeze în numele societății, inclusiv prin emiterea de Cec-uri. Deci, CEC-ul respectiv nu a fost emis de către o persoană fără calitate sau prin însușirea de calități mincinoase, ci a fost emis în baza unei procuri autentificate. Consideră că procura este aptă să schimbe radical situația de fapt.
În ceea ce privește circumstanțele emiterii CEC-ului, arată că este foarte importantă data emiterii acestuia și împrejurările reale, operațiunea comercială căreia i-a corespuns emiterea acestui CEC. Astfel, a depus la dosar factura fiscală emisă în data de 22.02.2005 prin care SC cumpără cantitatea de 120.000 de litri de motorină și pentru garantarea plății emite fila CEC. Acest aspect rezultă din conținutul facturii. Pe factură scris faptul că s-a emis fila CEC, cu scadență în 22.03.2005, ceea ce demonstrează faptul că fila CEC nu a fost emisă pentru garantarea sau subsecventă unei operațiuni din decembrie 2004 cum se susține în rechizitoriu și, de asemenea, fila CEC nu a fost emisă în martie 2005. În aceeași zi a emiterii fila CEC este girată către partea vătămată. După alte 2 zile factura fiscală ce a stat la baza emiterii filei CEC este stornată. CEC - ul fiind girat, a fost introdus la plată abia în luna aprilie pentru a genera acest proces penal. Inculpatul a fost șantajat, i s-au cerut sumele respective de bani, care practic nu erau datorate, operațiunea comercială fiind anulată.
Consideră că factura fiscală este aptă să schimbe soluția instanței indiferent ce s-a întâmplat cu operațiunea comercială pentru că la data emiterii CEC-ului inculpatul a știut că va dobândi cantitatea de 120.000 de litri de motorină. Ori, numai această marfă, ea însăși constituia provizia necesară acoperirii CEC-ului.
Apărătorul ales al apelantului revizuent, avocat, având cuvântul, cu privire la admisibilitatea în principiu, face referire la art.403 coroborat cu art.397.C.P.P. Sunt 3 condiții pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă în principiu, și anume:
- arătarea temeiului legal al cererii. În speță, s-a precizat faptul că temeiul legal este art.394 lit. a C.P.P.;
- în ce constă acel temei legal, respectiv care sunt faptele și împrejurările noi necunoscute de către instanțele care s-au pronunțat până în acest moment,
- care sunt mijloacele de probă. Este evident chiar din conținutul cererii de revizuire că aceste mijloace de probă se referă la facturile din luna februarie, respectiv din datele de 21 și 25 februarie 2005, care se refereau la relațiile economice comerciale dintre societatea administrată de către condamnat, respectiv SC SRL și fosta lui societate pe care o cesionase pe 24.12.2004, respectiv SC SRL.
La data de 13 ianuarie 2005, motivat de faptul că nu are timp și nu are o carte de identitate nouă, care preluase SC SRL de la condamnatul, i-a dat procură acestuia să administreze acea societate. Procura a fost prelungită la data de 29 aprilie.
Studiind jurisprudența în materia revizuirii, la lit. a se cere, într-adevăr, ca faptele și împrejurările să fie noi și dovedite chiar cu mijloacele de probe existente deja în dosar. Consideră că împrejurarea nouă constă în faptul că atât prin rechizitoriu cât și prin hotărârilor instanțelor s-a reținut faptul că a emis și semnat acea filă CEC la data de 22 martie 2005, ca urmare a unor relații comerciale întâmplate în perioada noiembrie - decembrie 2004 când cele două societăți comerciale, respectiv SC SRL și SC COM SRL au intrat în acel circuit de compensare. A fost o afacere în care până la urmă a refuzat pe data de 22.12.2004 să preia o cantitate de 1584 tone de păcură, în mod nemotivat, situație în care ar fi trebuit să plătească un comision de aproximativ 1,5 miliarde lei. În aceeași dată, condamnatul a emis acea factură de stornare, i-a dat imediat 6 miliarde de lei, urmând ca de restul să-i livreze motorină, lucru care s-a întâmplat în lunile ianuarie și februarie 2005, astfel că între cele două societăți comerciale nu mai exista nici un fel de problemă, exceptând o datorie, un rest de 98 de milioane de lei, care ulterior a fost plătit. La data de 22 martie 2005 condamnatul nu a emis și nu a semnat nici un fel de CEC care să ajungă la SC COM SRL, respectiv la numiți și, fila CEC fiind emisă la data de 21.02.2005 în cadrul relațiilor comerciale dintre SC SRL și SC SRL.
Consideră că există fapte și împrejurări noi care răstoarnă situația anterioară, există mijloace de probă noi, fiind îndeplinite, în opinia sa, cele 3 condiții ale cererii de revizuire.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de condamnat, ca nefondat, considerând legală și temeinică hotărârea atacată întrucât împrejurările relevate, chiar dacă pot fi considerate noi, necunoscute de instanță la momentul soluționării definitive a cauzei, examinate fiind, nu pot conduce la o soluție contrară a aceleia de condamnare a inculpatului, respectiv o soluție de achitare a acestuia în raport de dispozițiile legii CEC- ului și a dispozițiilor art.215 alin.4 și Cod Penal probele administrate deja în faza de judecată. Chiar dacă s-ar reține că CEC - ul a fost înmânat efectiv la o dată ulterioară celei pe care o poartă și cea a prezentării pentru plată nu s-a probat ulterior judecății definitive că inculpatul nu ar fi acționat cu intenția de a provoca o pagubă prin emiterea CEC -ului cu privire la care avea cunoștință că nu va avea disponibil la momentul la care trebuia efectuată plata, drept urmare, acționând în calitate de administrator al societății, emițând o filă CEC care la momentul prezentării nu exista provizia necesară acoperirii sale, rămân în continuare a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.215 din Codul penal.
În raport de circuitul prezentat de condamnat în motivele de apel, respectiv transmiterea CEC-ului la ordin prin gir către o societatea comercială la care, admițând că este valabil încheiată procura, respectiv SC SRL, inculpatul acționa în condiții legale în calitate de mandatar, chiar dacă între trăgător și girant s-a stins datoria, consideră că trăgătorul rămâne în continuare obligat față de beneficiarul CEC-ului, partea vătămată, independent de transmiterea CEC-ului prin gir având în vedere că a semnat CEC-ul, urmând ca eventualele solicitări civile să fie formulate față de girant.
În raport de beneficiarul CEC -ului, posesorul legitim al acestuia, partea vătămată, inculpatul a acționat cu intenția de a-i provoca o pagubă prin emiterea CEC-ului fără acoperire.
Apărătorul ales al apelantului revizuent, avocat, având cuvântul, precizează că pentru a se realiza circuitul de compensare, furnizorul trebuia să vină cu o filă CEC să o arate beneficiarului.
Apelantul revizuent, în ultimul cuvânt, consideră că cererea de revizuire este admisibilă în principiu.
CURTEA,
Asupra apelului de față:
Prin sentința penală nr. 814 din 15.10.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de petentul.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat că actele și împrejurările noi la care se referă revizuientul nu tind să modifice situația de fapt stabilită de instanța de condamnare, ci la o prelungire a probatoriului, ceea ce s-ar fi putut realiza numai în cadrul unei căi ordinare de atac și nu ulterior soluționării definitive a cauzei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuientul. Acesta susține că instanța deși nu a pronunțat explicit admiterea în principiu, în mod greșit a purces la analiza pe fond a motivului de revizuire invocat în loc să stabilească un termen special pentru aceste discuții.
În altă ordine de idei, cu privire la motivul pe care s-a întemeiat cererea de revizuire, critica vizează temeinicia soluției adoptate de instanța de fond în sensul că actele cu care este susținută cererea, respectiv factura fiscală nr. -/21.02.2005 și nr. -/25.02.2005 precum și mandatul autentificat sub nr. 43/13.01.2005, probează împrejurările noi în accepțiunea prevederilor art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală care ar fi de natură să schimbe situația de fapt și în final, să demonstreze nevinovăția revizuientului.
Examinând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate, cât și din oficiu, Curtea constată că apelul revizuientului este nefondat, și reține în acest sens următoarele:
1.Revizuientul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1643/F din 3.12.2007 (dosarul nr-) a Tribunalul București - Secția Penală (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3463/R/2007 a Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală) pentru trei infracțiuni, respectiv o infracțiune de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2, 4, 5 cu aplicarea art. 74 lit. b Cod penal o infracțiune prevăzută de art. 84 alin. 2 din Legea 59/1934 și o infracțiune prevăzută de art. 84 alin. 3 din aceeași lege la pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.
În speță, cererea de revizuire are obiect numai infracțiunea de înșelăciune comisă de inculpat la 22.03.2005 în dauna SC Com. SRL.
2. Revizuirea fiind o cale de reformare a hotărârilor judecătorești destinată înlăturării erorilor judiciare poate fi antamată numai pentru cazurile limitativ și expres prevăzute. Între acestea, cazul circumscris prevederilor art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală se referă la "fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei", de natură a demonstra eroarea judiciară conținută în hotărârea judecătorească atacată și a determina o soluție radicală și diametral opusă.
Or, în cauză, Curtea constată că împrejurările atestate prin actele depuse de revizuient (procura autentificată sub nr. 43/13.01.2005 și cele două facturi fiscale), chiar dacă nu au fost cunoscute de instanță, această împrejurare nu a fost de natură să influențeze soluția, nu numai pentru că nu conturează o nouă și diferită situație de fapt, dar pune în relevanță și mai mult poziția duplicitară și nesinceră a revizuientului nu numai față de partenerul comercial SC SRL dar și față de cesionarul.
Astfel, revizuientul a cedat succesiv către, și părțile sociale ce le deținea, în SC Grup SRL și SC SRL, la 24.12.2004 și respectiv 30.06.2005, precizând că nu are datorii ( 74 verso vol. I ) și fără să remită cesionarilor arhiva și toate ștampilele societăților comerciale.
La data cedării SC Grup, respectiv 24.12.2004, această societate datora către SC SRL 3 miliarde lei rest necompensat dintr-o tranzacție în valoare de 9 miliarde ROL cu păcură.
Or, revizuientul, n-a mai putut plăti integral această sumă întrucât în contul SC Grup SRL (în care nu mai era acționar) nu mai existau decât 1.161.595 ROL iar SC SRL nu dispunea de fonduri și a fost ulterior declarat sub interdicție bancară.
În acest context, înscrisurile depuse de revizuient nu pot determina o schimbare de situație și mai mult, sunt îndoielnice sub aspectul veridicității operațiunii comerciale.
În acest sens este de observat că la 21.02.2005 Grup SRL (în care revizuientul nu mai avea nici o calitate) emite factura - către SC SRL în care revizuientul deținea părți sociale, pentru 120.000 tone motorină în valoare de 2.521.009.200 ROL, plătibil tocmai cu CEC-ul încredințat SC dar care are valoarea de 3.000.000.000 ROL.
de faptul că datoria către partea civilă provenea dintr-o tranzacție dovedită cu păcură, înregistrată ca atare în contabilitatea acesteia ( 26 vol. I ) - cele două facturi sunt în afara unui circuit comercial real, fiind emise numai pentru a construi apărarea în calea revizuirii.
În ceea ce privește procura autentificată sub nr. 43 din 13.01.2005, distinct de împrejurarea că ștampila mandantei SC Grup SRL (cu punctată) este aceea păstrată de revizuient (nepredată cesionarului ) este ulterioară momentului în care s-a stabilit raportul obligațional între partea civilă și SC Grup SRL.
3. Cu privire la critica referitoare la modul de soluționare a cererii de revizuire, Curtea constată că nu există discordanță între considerente și dispozitivul sentinței, hotărârea fiind dată în condițiile art. 403 alin. 3 teza II Cod procedură penală.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, Curtea constată că sentința atacată este temeinică și legală și în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondat, apelul revizuientului.
Văzând și prevederile art. 192 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul împotriva sentinței penale nr. 814 din 15.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală și îl obligă la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare pentru revizuient.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
3 ex.-11.03.2010
Președinte:Nicoleta GrigorescuJudecători:Nicoleta Grigorescu, Anca Alexandrescu