Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 328/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ nr.328/R/2008
Ședința publică din 5 iunie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela
JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR, împotriva deciziei penale nr.13/A din 16 ianuarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, care desființează în parte, sentința penală nr. 2197 din 24 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Oradea, privind pe inculpatul intimat, d domiciliat în B,-, --7,.1,.15, cu reședința în O,-, --15,.6, județul B, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1 și 4 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul intimat lipsă, apărător din oficiu avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2868/23.05.2008, emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind și partea responsabilă civilmente intimată Import Export SRL O, părțile civile intimate SC SRL B, SC Import Export SRL O, B - O și Statul Român prin ANAF
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Reprezentant parchetului susține recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor recurate ca nelegale și netemeinice și pronunțarea unei soluții legale de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea săvârșită. Apreciază că instanțele au comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpatului. Din analiza corectă și completă a probelor administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond, rezultă fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului sub aspectul complicității la infracțiunea de înșelăciune. Astfel, din declarația administratorului SC SRL -, rezultă că la data de 05.02.2003, inculpatul s-a prezentat ca reprezentant al Import Export SRL, a completat personal data scadenței și a insistat ca această dată să fie 20.02.2003, deoarece atunci vor fi sigur bani disponibili în cont. Ca atare, consideră că inculpatul nu a fost doar un simplu manipulant al mărfurilor, cum a încercat să se apere în fața instanței de fond, el acționând cu intenția directă de a contribui la înșelarea părții vătămate prin prezentarea în fața administratorului ca fiind reprezentantul firmei și prin stabilirea scadenței CEC-ului. O altă împrejurare care are o semnificație deosebită este folosirea de către inculpatul, în momentul înșelării părții vătămate Import-Export a cărții de identitate a inculpatului. Din probele administrate se desprinde concluzia că cei doi inculpați au acționat după un plan bine stabilit pentru înșelarea părților vătămate, fiecare având rolul său, iar ajutorul dat de inculpatul la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către coinculpatul întrunește pe deplin, sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de înșelăciune.
Apărătorul din oficiu al inculpatului intimat solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de parchet și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor atacate. Apreciază că, în mod corect, prima instanță a dispus achitarea inculpatului, reținând că la dosar nu există nici o probă la dosar care să ateste faptul că inculpatul avea cunoștință de lipsa disponibilului din contul societății, deci că ar fi acționat cu vinovăția cerută de lege pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2197/2006, Judecătoria Oradeaa dispus în baza art.215 al.1 si 4 Cod penal, cu aplic.art.37 lit. Cod penal condamnarea pe inculpatul, la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art.61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind restul de pedeapsa de 484 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr.147/2000 a Tribunalului Bihor definitiva prin decizia penală nr.3/A/2000 a Curtii de APEL ORADEA pe care l-a contopit cu pedeapsa de 3 ani închisoare si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai greade 3 ani închisoare.
II. În baza art.215 al.1,2 si 4 Cod penal, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art.61 Cod penal restul de pedeapsa de 484 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentința penală nr.147/2000 a Tribunalului Bihor, definitiva prin decizia penală nr.3/A/2000 a Curtii de APEL ORADEA a fost contopit cu pedeapsa de 3 ani închisoare si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de3 ani închisoare.
În baza art.12 din Legea nr.87/1994 cu aplic.art.13 si art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.61 Cod penal restul de pedeapsa de 484 de zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare aplicata prin nr.147/2000 a Tribunalului Bihor definitiva prin.pen.nr.3/A/2000 a Curții de APEL ORADEA a fost contopit cu pedeapsa de 2 ani închisoare si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a 34 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, urmând sa execute 3 ani si 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-a interzis drepturile prev.de art.64 lit.a-c Cod penal până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.65 al.2 s Cod Penal-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a-c pe Cod Penal o durata de 5 ani.
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod de procedură penală l-a achitat pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 rap. la art.215 al.1 si 4 Cod penal.
În baza art.14, 346 Cod de procedură penală s-a admis acțiunea civila formulata de Statul R reprezentat de Agenția Naționala de Administrare Fiscala si a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC Import Export SRL la plata sumei de 7.942.RON.
În baza art.14, 346 Cod de procedură penală s-a admis acțiunea civila formulata de SC SRL si a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC Import Export SRL la plata sumei de 23.344. RON.
În baza art.14,346 Cod de procedură penală s-a admis acțiunea civila formulata de SC Import Export SRL si a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC Import Export SRL la plata sumei de 2.370.RON.
În baza art.21 lit.g din Legea nr.26/1990 cu modificările și completările ulterioare s-a dispus înscrierea la ORC Bam ențiunii referitoare la hotărârea de condamnare a inculpatului.
În baza art.191 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente SC Import Export SRL la plata sumei de 1.500.RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:
1.La data de 5.02.2003, inculpatul in calitate de delegat al SC Import Export SRL s-a prezentat la sediul SC SRL B, unde urma să ridice o cantitate de comandată în baza unei comenzi telefonice si prin fax. În acest sens SC SRL Bal ivrat către SC Import Export SRL boabe in valoare de 233.430.400.lei. S-a întocmit o factura fiscala, înțelegerea fiind ca plata sa se facă cu o fila CEC care a fost completata la rubrica "Emis" cu data de 20.02.2003 de către inculpatul. Fila CEC era semnata la rubrica "tragator" de inculpatul. Celelalte elemente esențiale au fost înscrise in cuprinsul CEC-ului de către reprezentanții SC SRL B in prezenta inculpatului. Produsele achiziționate au fost transportate si ulterior descărcate tot in Municipiului B, toate operațiunile fiind realizate sub supravegherea si la indicațiile inculpatului. La data de 26.02.2003 fila CEC a fost refuzata la plata de către unitatea bancara trasa pe considerentul "lipsa totala disponibil".
Prejudiciul cauzat in cuantum de 233.430.400.lei nu a fost recuperat.
2. La 21.03.2003, inculpatul s-a deplasat la sediul SC Import Export SRL O unde prezentându-se in mod mincinos sub numele de, delegat al SC Import Export SRL si si-a manifestat dorința de a achiziționa mărfuri. In aceste împrejurări SC Import Export SRL a livrat către SC Import-Export SRl produse in valoare totala de 23.695.000.lei. Pentru plata, inculpatul a emis o fila CEC pe care nu a completat-o cu toate elementele esențiale deoarece s-a înțeles cu reprezentanții SC Import Export SRL ca aceasta sa fie introdusa in circuitul bancar la data de 10.04.2003, aspect menționat si in cuprinsul facturii întocmite.
La data de 10.04.2003 BRD - Sucursala Bar efuzat plata filei CEC menționata pe considerentul "lipsa disponibil, CEC prezentat in termen, lipsa mandat, unitate în interdicție bancara". Administratorul SC Import Export SRL a indicat fără ezitare fotografia inculpatul ca fiind persoana care a susținut ca se numește si a achiziționat produsele in numele SC Import Export SRL. Semnătura de pe Cec nu este identica cu semnătura inculpatului din fisa cu specimen de semnătura existenta la BRD. Inculpatul a executat in acest fel semnătura, întrucât la momentul refuzului sa se creeze convingerea ca o alta persoana a folosit fila CEC.
Prejudiciul cauzat la Import Export nu a fost recuperat.
La solicitarea organelor de politie, Garda Financiara Bae fectuat un control privind aprovizionările si lucrările de produse realizate de SC Import Export SRL in perioada februarie-martie 2003. S-a stabilit ca aceasta societate s-a aprovizionat cu marfa de la diverși furnizori in valoare totala de 715.925.001.lei. Marfa menționata a fost valorificata integral fără ca veniturile realizate sa fie înregistrate in evidentele contabile ale societarii. Nu au fost identificate documente care sa ateste ieșirea mărfii din gestiune, evidenta contabila fiind practic inexistenta. Pentru activitatea desfășurata în perioada februarie-martie 2003, inculpatul prin nedeclararea veniturilor impozabile, prin ascunderea obiectului si a sursei taxabile s-a sustras de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat cu suma de 79.413.597.lei.
Împotriva hotărârii instanței de fond în termen legal au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea și partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice B în reprezentarea ANAF pentru Statul Român.
În dezvoltarea motivelor de apel, parchetul a arătat că prima instanță dispunând condamnarea inculpatului în baza art. 12 din Lg. 87/1994 cu aplic. art. 13 și art. 37 lit. a Cod penal la o pedeapsă de 2 ani închisoare, trebuia să aplice și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a- c Cod penal și nu doar aferent pedepsei rezultante. Pe de altă parte deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune cu file CEC, instanța de fond a aplicat o pedeapsă orientată înspre minimum special în condițiile în care acesta nu a recuperat prejudiciul cauzat iar în antecedența sa penală există condamnări pentru săvârșirea aceluiași gen de faptă.
O altă critică adusă de parchet hotărârii este aceea a greșitei achitări a inculpatului. Din materialul probator existent la dosar a rezultat existența unei cooperări strânse între cei doi inculpați. nu era un simplu angajat al societății administrate de inculpatul, rezultând că, de regulă, ridica marfa și se ocupa de depozitarea acesteia. A mai rezultat și faptul că era persoane care indica data scadenței pe fila CEC folosită ca instrument de plată. Este greu de conceput susține parchetul că între cei doi inculpați nu a existat o înțelegere prealabilă, câtă vreme era persoana care intra în contact cu partenerii de afaceri.
A rezultat și că i-a remis inculpatul careta sa de identitate pentru ca acesta din urmă să se prezinte sub o identitate falsă în fața părții vătămate. Greșit a reținut instanța de fond doar calitatea de delegat al inculpatului,acesta prezentându-se și acționând ca fiind reprezentantul societății SC Export SRL.
Partea civilă DGFP Bac riticat hotărârea atacată în sensul omisiunii instanței de fond de a fi obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumelor datorate bugetului de stat, cu majorările de întârziere aferente calculate până la data achitării prejudiciului în condițiile disp. codului d e procedură fiscală.
Prin decizia penală nr.13/A din 16 ianuarie 2008, TRIBUNALUL BIHORa admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea și al Direcției Generale a Finanțelor Publice B, în reprezentarea împotriva sentinței penale nr.2197 din 24.11.2006 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în sensul că a descontopit pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicată inculpatului, fiul lui și, ns la 25.01.2064. în O, jud B, în pedepsele individuale și restul de pedeapsă de 484 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sp.nr.147/2000 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr.3/A/2000 a Curții de APEL ORADEA și sporul de 6 luni închisoare.
A aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II, b și c Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 din 87/94 cu aplicarea art 13 pen. și art 37 lit a Cod penal.
În baza art. 33,34 Cod penal a contopit cele două pedepse de 3 ani închisoare aplicate de prima instanță inculpatului pentru săvârșirea a câte unei infracțiuni prev. de art 215 al.1 și 4 Cod penal cu aplicarea art 37 lit a Cod penal, cu pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art 64 lit a teza II, b și c Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale aplicată de prima instanță aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art 12 din L 87/1994 cu aplic. art 13 Cod penal și art 37 lit a Cod penal, aplică pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II, b și c Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 61 Cod penal a contopit pedeapsa rezultantă cu restul de pedeapsă de 484 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.147/2000 a Tribunalului Bihor, definitivă prin decizia penală nr.3/A/2000 a Curții de APEL ORADEA, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de:
3 ani 6 luni închisoare cu art. 71,64 lit.a teza II, b și c Cod penal și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza II, b și c Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
L-a obligat pe inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC.. SRL la plata sumei de 7.942 RON obligații către bugetul de stat, cu majorări de întârziere aferente, calculate la data achitării prejudiciului, conform codului d e procedură fiscală.
A menținut restul dispozițiunilor sentinței recurate, iar cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul constatat că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică în ceea ce privește situația inculpatului.
Un prim aspect de nelegalitate este acela al aplicării pedepselor complementare prev. de art 64 Cod penal aferent doar sancțiunii rezultante. Potrivit dispozițiilor legale în situația condamnării pentru săvârșirea infracțiunii prev de art 12 din Legea nr.87/1994 se aplică alături de pedeapsă și interzicerea drepturilor ca sancțiune complementară. Este nelegal astfel procedeul primei instanțe de a aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor doar cu privire la sancțiunea rezultată în urma contopirii pedepselor aplicate.
Cu privire la apelul declarat de partea civilă și acesta este fondat, inculpatul fiind obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumelor datorate bugetului de stat în condițiile prevăzute de dispozițiile codului d e procedură fiscală.
În ceea ce privește soluția instanței de fond privind achitarea inculpatului, tribunalul apreciat-o ca fiind legală și temeinică.
A rezultat din materialul probator administrat în cauză faptul că acesta nu și-a desfășurat activitatea ca angajat în cadrul societății comerciale administrate de inculpatul.
Rolul inculpatului fiind acela de a înmâna părții vătămate o filă CEC semnată și ștampilată anterior de către inculpatul, neputându-se dovedi că ar fi avut cunoștință de lipsa disponibilului din contul societății, nu se poate concluziona că ar fi acționat cu vinovăția cerută de lege în modalitatea intenției raportat la conținutul infracțiunii de înșelăciune. Sub acest aspect așadar soluția de achitare pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs,în termen legal, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BIHOR, solicitând casarea hotărârilor recurate și pronunțarea unei soluții legale de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea săvârșită. A apreciat că din probele administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de fond, a rezultat fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului sub aspectul complicității la infracțiunea de înșelăciune. Astfel, din declarația administratorului SC SRL -, a rezultat că la data de 05.02.2003, inculpatul s-a prezentat ca reprezentant al Import Export SRL, a completat personal data scadenței și a insistat ca această dată să fie 20.02.2003, deoarece atunci vor fi sigur bani disponibili în cont. Ca atare, a considerat că inculpatul nu a fost doar un simplu manipulant al mărfurilor, cum a încercat să se apere în fața instanței de fond, el acționând cu intenția directă de a contribui la înșelarea părții vătămate prin prezentarea în fața administratorului ca fiind reprezentantul firmei și prin stabilirea scadenței CEC-ului. O altă împrejurare care are o semnificație deosebită este folosirea de către inculpatul, în momentul înșelării părții vătămate Import-Export a cărții de identitate a inculpatului. Din probele administrate se desprinde concluzia că cei doi inculpați au acționat după un plan bine stabilit pentru înșelarea părților vătămate, fiecare având rolul său, iar ajutorul dat de inculpatul la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune de către coinculpatul întrunește pe deplin, sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de înșelăciune.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate de parchet, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/6 al.2 și art.385/14 din Codul d procedură, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de parchet este nefondat și va fi respins ca atare, în baza art.385/15 pct.1 lit. "b" Codul d procedură penală.
În mod corect, instanțele de fond au dispus achitarea inculpatului, reținând că în cauză nu s-a putut dovedi că acesta a acționat cu vinovăția cerută de lege în modalitatea intenției, raportat la conținutul infracțiunii de înșelăciune.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului, acesta a lucrat ca și comisionar pentru mai multe firme, printre care și firma a cărui administrator era coinculpatul și nu avea cunoștință despre disponibilul pe care îl avea firma la data tranzacțiilor.
Declarația dată de către martorul ( filele 15-16 dosar de urmărire penală) invocată de către parchet în susținerea recursului nu este de natură să ducă la concluzia că inculpatul cunoștea intențiile inculpatului de a înșela pe partea civilă SRL B, atâta vreme cât în cauză nu s-a făcut dovada că inculpatul ar fi fost altceva decât un simplu comisionar între cele două societăți comerciale.
De asemenea, nici din împrejurarea că inculpatul a folosit buletinul coinculpatului pentru înșelarea părții civile Import-Export SRL O nu rezultă că între cei doi a existat o înțelegere prealabilă având în vedere că între cei doi exista o convenție de colaborare și este posibil ca să fi avut o copie a actului de identitate aparținând lui.
Față de cele de mai sus apreciem că prezumția de nevinovăție în ceea ce-l privește pe inculpatul nu a putut fi răsturnată de probele administrate în cauză și, având în vedere că orice dubiu îi profită inculpatului, în mod corect s-a dispus achitarea acestuia.
Cheltuieli judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului potrivit dispozițiilor art.192 alin.3 Cod de procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală,
RESPINGEca nefondat recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR,privind pe inculpatul împotriva deciziei penale nr.13/A din 16 ianuarie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o menține în întregime.
uma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției, în cel al Baroului de Avocați B, în baza delegației nr.2868/2008.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 5 iunie 2007.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
decizie /23.06.2008
Jud. apel -.
Judecător fond.
Dact. 3 ex. /23.06.2008
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Crișan Marinela, Condrovici Adela
