Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 357/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROM Â N I
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 357/ DOSAR NR-
Ședința publică din 7 mai 2008
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Mihaela Alexandru JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
- - - JUDECĂTOR 3: Radu Gheorghe
- - Judecător
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata B împotriva deciziei penale nr. 47/A din 4 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat apărător ales al recurentei inculpate B, lipsă fiind intimații părți civile SC " " SRL B, SC " Grup CT" SRL B, SC "" SRL B, precum și intimata parte responsabilă civilmente SC " " SRL
Procedură îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului potrivit dispozițiilor art. 385/13 Cod procedură penală.
Avocat solicită în temeiul dispozițiilor art. 385/9 pct. 15 raportat la art. 385/15 pct.2 lit.b Cod procedură penală admiterea recursului, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Brașov și încetarea procesului ca urmare a faptului că la data de 28 februarie 2008 s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale.
Reprezentantul parchetului pentru aceleași considerente solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și încetarea procesului penal fiind împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr.249/07.02.2007 pronunțată în dosar nr- Judecătoria Brașov, în baza art.11 pct.2 lit.a Cod de Procedură Penală raportat la art.10 lit.d Cod de Procedură Penală, a achitat inculpata B pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.1,2,3 Cod penal, iar în baza art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 Cod penal, art.76 Cod penal, art.80 alin.2 Cod penal a condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, în prealabil operând schimbarea încadrării juridice din art.215 alin.4 Cod Penal cu aplicarea art.41 Cod Penal și art.215 alin.1,2,3 Cod Penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal în art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934 cu aplicarea art.41 al.2 Cod Penal și art.215 alin.1,2,3 Cod Penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod Penal.
A respins pretențiile civile formulate împotriva inculpatei și a părții responsabile civilmente SC de SC SRL și SC CT luând act că SC SRL a renunțat la despăgubiri.
A respins cererea de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatei și a obligat-o pe aceasta la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În perioada 19.08 - 28.08.2003, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpata B, asociat unic și administrat al SC SRL și SC în derularea relațiilor comerciale cu SC SC SC SRL a emis un număr de 9 file CEC, știind că pentru valorificarea acestora nu există acoperire necesară, instrumente care au fost refuzate la plată, pe motivul lipsei de disponibil.
De asemenea, la data de 10.07.2003 a emis în favoarea SC SRL un bilet la ordin refuzat la plată.
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că reprezentanții celor trei societăți comerciale, părți vătămate, au avut reprezentarea că la momentul remiterii filelor CEC nu exista disponibil, de fiecare dată acestea s-au postdatat, urmând ca plata să fie făcută după revânzarea mărfii de către inculpată.
Dată fiind împrejurarea că filele CEC au fost emise la intervale scurte de timp, în aceeași modalitate și în baza aceleiași rezoluții infracționale, instanța de fond a conchis că infracțiunea a fost săvârșită în formă continuată, sens în care a reținut dispozițiile art.41 alin.2 Cod Penal ( 8 acte materiale ).
În data de 10.07.2003 inculpata a emis în favoarea SC SRL un bilet la ordin refuzat la plată pentru lipsă disponibil, însă dată fiind lipsa intenției impusă de art.215 alin.1 Cod penal, instanța a dispus achitarea inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,2,3 Cod Penal.
Împotriva hotărârii sus menționate a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice, respectiv netemeinicie raportat la individualizarea judiciară a pedepsei.
În dezvoltarea motivelor de apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașova arătat că reprezentanții celor trei societăți comerciale, părți vătămate, au avut reprezentarea că în momentul remiterii filelor CEC în contul SC SRL nu exista disponibil, de fiecare dată s-au postdatat instrumentele bancare, urmând ca plata să fie făcută după revânzarea mărfii de către inculpată, elemente ce constituie infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2, 3 din Legea 59/1934 și nu cea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din aceeași Lege, cum greșit a dispus instanța schimbarea încadrării juridice.
De asemenea, după schimbarea încadrării juridice instanța de fond, deși a reținut că filele CEC au fost emise la intervale scurte de timp, în aceeași modalitatea și în baza aceleiași rezoluții infracționale, după schimbarea încadrării juridice a omis a indica cele 8 acte materiale, urmare reținerii prevederilor art.41 alin.2 Cod Penal.
Ca atare, se impunea schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.4 Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal ( 9 acte materiale ) în infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2,3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal ( 8 acte materiale ).
De asemenea, instanța nu a procedat la o justă individualizare a pedepsei, minimalizând gravitatea faptelor inculpatei și reținând o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile date impunându-se aplicarea unei pedepse într-un cuantum peste prevederile legale menționate.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și inculpata B, solicitând achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod de Procedură Penală raportat la art.10 lit.1Cod de Procedură Penală, existând o cauză de nepedepsire prevăzută de lege, respectiv faptul scuzabil menționat în art.84 alin.2 din Legea 59/1934.
În argumentarea solicitării cerute, inculpata a arătat că în virtutea relațiilor comerciale avute cu furnizorii ei a ajuns într-o situație financiară dificilă pe care a comunicat-o acestora, cu care aceștia au fost de acord și chiar au continuat colaborarea, însă neseriozitatea partenerilor a împiedicat inițiativa inculpatei de a-și onora obligațiile, ceea ce constituie un fapt scuzabil.
Prin decizia penală nr. 47 din 4 martie 2008 Tribunalului Brașova fost respins apelul declarat de către inculpată, iar în urma admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, a fost desființată hotărârea primei instanțe cu privire la încadrarea juridică dată infracțiunii prevăzute de art. 215 alin.4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (9 acte materiale) pentru care a fost trimisă în judecată inculpata B.
În cadrul rejudecării în aceste limite, în baza art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin.4 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (9 acte materiale) în infracțiunea prevăzută de art. 84 alin.1 pct.2, 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (8 acte materiale).
În baza art. 84 alin.1 pct. 2, 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (8 acte materiale), cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a, b, c Cod penal, art. 76 alin.1 lit.e teza I Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa închisorii de 3 luni, a cărei executare a fost suspendată condiționat în baza dispozițiilor art. 81 Cod penal pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 3 luni.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal și au fost reținute dispozițiile art. 13 Cod penal cu privire la neaplicarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute ca fiind legale și temeinice.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Potrivit art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea 59/1934 este pedepsit oricine emite un CEC fără a avea la tras disponibil suficient și cu dată falsă.
În speță, din probele administrate rezultă că reprezentanții părților vătămate au avut cunoștință că la momentul remiterii filelor CEC în contul SC SRL nu exista disponibil, de fiecare dată acestea fiind postdatate, plata urmând a fi făcută după revânzarea mărfii de către inculpata B.
Prin urmare, inculpata a emis filele CEC fără a avea disponibil în cont și cu dată falsă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea 59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal ( 8 acte materiale ), sens în care se va proceda la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.215 alin.4 Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal.
De precizat, instanța de fond în mod legal și temeinic a conchis că inculpata nu a acționat cu intenția inducerii în eroare a reprezentanților părților vătămate în scopul obținerii de profit, ca atare nu poate fi subiect activ al infracțiunii de înșelăciune, împrejurări stabilite prin întregul material probator administrat.
În aceste condiții, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței penale 249/2007 a Judecătoriei Brașova fost admis, în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei și neindicarea numărului actelor materiale.
Cu referire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatei și, implicit la un alt motiv de apel al Parchetului, tribunalul a constat că prima instanță a realizat o individualizarea judicioasă a pedepsei, în conformitate cu criteriile generale prevăzute de art.72 Cod Penal și reținerea circumstanțelor atenuante și a efectelor lor, având în vedere atitudinea inculpatei atât în fața organelor judiciare cât și față de reprezentanții părților vătămate, lipsa antecendetelor penale și nu în ultimul rând diligențele depuse pentru acoperirea datoriilor.
Împotriva acestei decizii a declarat în termen legal recurs inculpata B, invocând drept caz de casare cel reglementat de art. 3859pct.15 Cod procedură penală, în raport cu împrejurarea că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de art. 122 alin.1 lit.e Cod penal.
Recursul este fondat și urmează să fie admis pentru următoarele considerente:
În domeniul dreptului penal, prescripția este reglementată ca o cauză care înlătură incidența legii penale, făcând să înceteze raportul penal de conflict (de răspundere penală) dacă acesta nu a fost în întregime soluționat într-un anumit interval de timp, sub aspectul tragerii la răspundere și sancționării infractorului printr-o hotărâre definitivă.
Pe planul dreptului procesual penal, prescripția reprezintă o cauză care împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale.
Potrivit dispozițiilor art. 122 alin.1 lit.e Cod penal, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii care nu depășește 1 an, termenul de prescripție a răspunderii penale pentru persoana fizică este de 3 ani, acest termen fiind calculat - potrivit art. 122 alin.2 Cod penal - de la data săvârșirii infracțiunii.
Totodată, potrivit art. 124 Cod penal, prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut de art. 122 este depășit cu încă
În cauză, infracțiunea reținută în sarcina inculpatei, astfel cum a fost încadrată juridic prin decizia instanței de apel, a fost considerată ca fiind săvârșită (epuizată) la data de 28.08.2003, astfel că termenul de prescripție special, de 4 ani și 6 luni, s-a împlinit în cauză la data de 28.02.2008.
Ca atare, recursul declarat de către inculpata B împotriva deciziei penale nr. 47 din 4 martie 2008 Tribunalului Brașov va fi admis, iar hotărârile pronunțate în cauză vor fi casate în ceea ce privește latura penală.
În cadrul rejudecării în aceste limite, în baza art. 3859pct.15 Cod procedură penală, art. 11 pct. 2 lit.b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit.g Cod procedură penală, se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei B, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.
În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către inculpata B împotriva deciziei penale nr. 47 din 4 martie 2008 Tribunalului Brașov, pe care o casează în ceea ce privește latura penală, desființând în aceleași limite și sentințe penală nr. 249 din 7.02.2007 a Judecătoriei Brașov.
Rejudecând, în baza art. 3859pct.15 Cod procedură penală, art. 11 pct. 2 lit.b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit.g Cod procedură penală, dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatei B, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Cheltuielile judiciare avansate în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - G
GREFIER
- -
Red.MA/19.05.2008
Dact.BD/19.05.2008 - 3 ex.
Jud. fond
Jud. apel /
Președinte:Mihaela AlexandruJudecători:Mihaela Alexandru, Simona Franguloiu, Radu Gheorghe