Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 369/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.369/
Ședința publică de la 18 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica Lungu
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul - domiciliat în C,-,.1C,.D,.161, împotriva deciziei penale nr.172/P din data de 31 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul penal nr-.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurentul contestator, care a lipsit, avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.2416/2009, emisă de Baroul Constanța.
Se constată lipsa intimatei parte civilă Tot A și a intimatei parte responsabilă civilmente Agro
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul contestator e învederează instanței că temeiul contestației în anulare îl constituie dispozițiile art.386 lit.b) Cod procedură penală. În motivarea acesteia recurentul contestator invocă împrejurarea că s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta sau de a încunoștiința instanța, din motive de sănătate, aspect dovedit cu adeverința medicală depusă la dosar.
Solicită admiterea contestației în anulare.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondată a contestației în anulare formulată de contestatorul e și de menținere a deciziei pronunțată de Curtea de Apel Constanța, ca temeinică și legală. Solicită a se observa că din actele dosarului rezultă faptul că recurentul contestator a fost citat la toate adresele indicate, iar adeverința medicală nu poate complini cerința impusă de textul de lege în raport de afecțiunea medicală precizată în cuprinsul acesteia.
- CURTEA -
Cu privire la contestația în anulare de față constată următoarele:
Prin decizia penală nr.172/P/31 martie 2009 Curtea de Apel Constanțaa respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 23 iunie 2950, în localitatea, județul C, fără antecedente penale, căsătorit, 1 copil, asociat firmă, studii medii, stagiul militar satisfăcut, CNP -, domiciliat în C,-,.1C,.D,.161, împotriva deciziei penale nr.533/20.11.2008 a Tribunalului Constanța și a sentinței penale nr.565/28.05.2008 a Judecătoriei Constanța, ca nefondat.
Totodată, inculpatul recurent a fost obligat să plătească statului 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate Curtea a reținut că, prin sentința penală nr.565/28.05.2008 a Judecătoriei Constanța inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art.215 alin.(1), (3) Cod penal.
Executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe timp de 5 ani, conform prevederilor art.82 Cod penal.
Inculpatului i s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute d eart.64 lit.a) teza a-II-a și lit.b) Cod penal, iar potrivit prevederilor art.71 alin.(4) Cod pnal a fost suspendată și executarea acestei pedepse.
Inculpatului i s-a atras atenția asupra prevederilor art.83-84 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.
În temeiul art.14 și art.346 Cod procedură penală raportat la art.998-999 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 49.850 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Tot
Cererea părții civile de obligare a inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente Agro la plata despăgubirilor civile a fost respinsă.
Inculpatul a mai fost obligat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Instanța de fond a reținut, pe baza probatoriului administrat următoarea situație;
n perioada 24-27.02.2006, inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată SC Tot A SRL cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, acționând în calitate de administrator al Agro SRL Constanta, în scopul de a obține un folos material injust, cu consecința producerii unui prejudiciu în cuantum de 49.850 lei, sumă achitată de partea civilă pentru marfa care nu a fost livrată întrucât inculpatul nu plătise furnizorul.
Prin fapta sa inculpatul a produs un prejudiciu de 49500 lei părții civile SC Tot SRL.
Prin decizia penală nr.533 din 20.11.2008 a Tribunalului Constanța reținând aceeași situație în fapt și în drept ca și instanța de fond, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.565/28.05.2008 a Judecătoriei Constanța.
Împotriva hotărârilor de fond și de apel, menționate anterior, inculpatul a declarat recurs, solicitând achitarea sa în temeiul prevederilor art.10 lit.d) Cod procedură penală, susținând, în esență, că faptei îi lipsește un element constitutiv al infracțiunii pentru care a fost condamnat, respectiv intenția de inducere în eroare, motivat de faptul că factura era proformă și, nu făcea dovada că a intrat în posesia cantității de cereale.
În subsidiar, inculpatul recurent a solicitat redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Analiza actelor și lucrărilor administrate în cauză a condus Curtea la concluzia că, sunt neîntemeiate criticile din recursul inculpatului.
Astfel, probele administrate în cauză-declarațiile reprezentanților părții vătămate, declarațiile martorilor G, G, G, factura, înscrisurile referitoare la plata prețului, rezultă că în calitate de administrator al Agro SRL Constanta, la data de 24.02.2006, inculpatul a indus-o în eroare pe partea vătămată Tot A SRL cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare a 1000 tone porumb boabe cu prețul de 245 lei/tonă, a emis factură deși nu era proprietarul mărfii, iar pentru livrarea acesteia trebuia să achite în prealabil prețul de 280lei/tonă, iar în ziua de 27.02.2006, a încasat prețul solicitat fără a mai preda marfa, în scopul de a obține un folos material injust, cu consecința producerii unui prejudiciu în cuantum de 49.850 lei, sumă achitată de partea civilă pentru marfa care nu a fost livrată întrucât inculpatul nu plătise furnizorul, fapta prevăzută de art.215 alin.(2, 3) Cod penal.
Apărarea inculpatului referitoare la inexistența intenției ca element constitutiv al infracțiunii nu este confirmată de actele dosarului, nereușind să dovedească lipsa de temeinicie a probelor acuzării; dimpotrivă, emiterea facturii în numele Agro SRL C deși marfa nu îi aparținea, stabilirea prețului la 245 lei/tonă sub cel pe care ar fi trebuit să-l achite firmei furnizoare condiție fără de care nici nu o putea prelua, determinarea părții vătămate să-i achite integral prețul convenit în contract și însușirea acestuia, nemai manifestând vreo preocupare pentru onorarea obligației sale sau de restituire a sumei de bani încasate necuvenit, sunt fapte care demonstrează intenția inculpatului de a înșela partea vătămată în scopul de a obține un folos material injust.
Sub aspectul individualizării pedepsei, în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, printre care pericolul social concret sporit în cauză dat de împrejurările comiterii faptei-inducerea în eroare a părții vătămate cu ocazia încheierii unei convenții, vânzarea unui bun ce nu îi aparținea, întocmind acte care să întărească convingerea cumpărătorului de "corectitudinea" operațiunii, valoarea ridicată a pagubei și lipsa oricărui demers din partea inculpatului pentru recuperarea pagubei, pedeapsa aplicată de 3 ani închisoare este de natură să răspundă sentimentelor opiniei publice de indignare, frustrare, insecuritate, dar și să asigure prevenția generală și reeducarea inculpatului.
Cum nu au apărut date care să atenueze răspunderea penală, în condițiile în care nu a restituit nici cea mai mică sumă pentru recuperarea prejudiciului creat, nu se impune redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Prin urmare, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursul este nefondat și, în baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va fi respins.
Din practicaua deciziei penale nr.172/P/31 martie 2009 Curții de Apel Constanța rezultă că la termenul de judecată a recursului, deși legal citat inculpatul recurent a lipsit, fiind reprezentat de avocatul desemnat din oficiu.
Împotriva deciziei penale nr.172/P/31 martie 2009 Curții de Apel Constanța, a formulat contestație în anulare inculpatul contestator în temeiul prevederilor art.386 lit.b) Cod procedură penală.
În esență, contestatorul a susținut că la termenul din 31 martie 2009, când s-a judecat recursul, s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta la instanță și de a înștiința despre faptul că este bolnav.
Pentru susținerea celor afirmate contestatorul a depus la dosarul cauzei adeverința medicală nr.470/30.03.2009 eliberată de medicul de familie.
Examinând actele și lucrările dosarului Curtea constată că la termenul din 31 martie 2009, când s-a soluționat recursul, a lipsit, deși fusese legal citat la toate adresele cunoscute de instanță.
Adeverința medicală nr.470/30.03.2009 atestă faptul că la data respectivă suferea de viroză pulmonară și i se recomandase repaus la domiciliu trei zile, în perioada 30-31.03.2009 și 1.04.2009.
Diagnosticul de viroză pulmonară pentru care medicul recomandase 3 zile de repaus la domiciliu, relevă împrejurarea că starea de boală a contestatorului nu era atât de gravă încât să-l pună pe acesta în imposibilitatea de a anunța instanța sau avocatul cu telegramă sau telefonic despre imposibilitatea prezentării la judecata recursului.
În aceeași ordinea de idei, Curtea reține că, la data de 30.03.2009 contestatorul s-a prezentat la cabinetul medicului de familie, care i-a eliberat o adeverință nr.470, ori această împrejurare vine să confirme odată în plus, că, starea de boală nu era atât de gravă, încât să nu-i permită să dea un telefon avocatului sau o telegramă instanței ce urma să soluționeze recursul.
Raportat la cele ce preced Curtea constatând că nu s-a aflat în situația prevăzută de art.386 lit.b) Cod procedură penală va respinge contestația în anulare formulată împotriva deciziei penale nr.172/P/31 martie 2009 Curții de Apel Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul - domiciliat în C,-,.1C,.D,.161, împotriva deciziei penale nr.172/P din data de 31 martie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondată.
În baza art.189 Cod procedură penală;
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului C pentru avocat.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală;
Obligă pe contestator la 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.dec.jud.: -/29.09.2009
Tehnored.gref.:/2 ex./2.10.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Zoița Frangu, Viorica Lungu
