Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 382/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 382/R/2009

Ședința publică din data de 11 iunie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Valentin

JUDECĂTORI: - -

: -

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR:.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr.37/A/10.03.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev.și ped.de art.215 alin. 1,3,4 penal, cu aplicarea art.41 alin.2 penal.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul și părțile civile SC Com SA, SC SRL și partea vătămată SC SRL.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, în instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar care solicită acordarea onorariului avocațial parțial din oficiu pentru studierea dosarului și prezentarea la termenlele de judecată.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului susține recursul declarat solicitând admiterea lui, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit. d pr.pen. întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția. Astfel, inculpatul a emmis file CEC stabilind de comun acord cu beneficiarii mijloacelor de plată un termen ulterior de plată și depunerea în bancă a mijloacelor de plată spre încasare. Solicită a se reține că practica și jurisprudența în materia înșelăciunii cu file CEC confirmă faptul că nu sunt realizate elementele constitutive ale acestei infracțiuni, fila CEC fiind acceptată în condiții contrare Legii 59/1934. CEC-ul reprezintă un instrument de plată și nu de creditare sau garanție. Toate declarațiile reprezentanților pățrilor vătămate și a martorilor audiați converg spre concluzia că toate filele CEC au fost lăsate drept garanție astfel că părțile vătămate și-au asumat de bună voie un risc. Inculpatul nu poate fi acuzat de intenția de a înșela părțile vătămate deoarece nu avea cum să preconizeze că la momentul emiterii filelor CEC acestea nu vor putea fi încasate.

Reprezentantul Parchetului, sub aspect probator, cauza nu comportă discuții motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel ca temeinice și legale.

CURTEA

Prin sentința penală nr. 2008/10.09.2008 a Judecătoriei Baia Marea fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 alin. 1,3,4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. b,c Cod penal și art. 76 lit. c Cod penal.

În temeiul art. 85 Cod penal, a fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 666/09.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare și, în baza art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal, a fost contopită această pedeapsă cu cea de 2 ani închisoare, fiind aplicată pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

În temeiul art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 4 ani și i-a atras atenția acestuia asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 15.780,11 RON, către partea civilă SC Com SA; 4008 RON către partea civilă SC SRL și 12.641,46 RON către partea civilă SC SRL, reprezentând despăgubiri pentru daune materiale.

Instanța de fond a reținut că inculpatul, în calitate de asociat și administrator la SC SRL, în perioada iunie-iulie 2005, achiziționat mărfuri de la partea civilă SC Com SA, SC SRL, SC SRL și SC SRL, în schimbul cărora a emis mai multe file cec, fără a aduce la cunoștința reprezentanților acestora că nu dispune în bancă de provizia necesară acoperirii instrumentelor de plată și producându-le astfel prejudicii.

În esență, prima instanță a reținut că în cursul lunii iunie 2005, inculpatul a achiziționat de la partea civilă SC Com SA materiale de construcții în valoare totală de 15.780,11 RON, pentru plata cărora a emis fila cec seria - 326 nr. -, care însă a fost refuzată la plată din cauza lipsei disponibilului. Procedând de aceeași manieră, în cursul lunii iunie 2005, inculpatul a achiziționat mobilier de la partea civilă SC SRL în valoare de 2700 RON, pentru plata căruia a emis fila cec seria - 326 nr. - și care de asemenea a fost refuzată la plată pentru lipsa disponibilului necesar.

În cursul lunii iulie 2005, inculpatul a achiziționat mărfuri de la partea civilă SC SRL și SC SRL pentru plata acestora emițând file cec și un bilet la ordin care au fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului necesar.

Din probele administrate, instanța a reținut că de fiecare dată când a emis o filă cec, inculpatul nu a adus la cunoștința reprezentanților părților civile faptul că nu are disponibil în cont, acționând cu intenția de a obține un folos material injust.

În drept, instanța de fond a apreciat că faptele săvârșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1,3,4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal, 74 lit. b,c Cod penal și 76 lit. c Cod penal, i-a aplicat acestuia pedeapsa de 2 ani închisoare.

Având în vedere că faptele care formează obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în concurs real, conform art. 33 lit.a Cod penal, cu infracțiunea pentru care s-a pronunțat sentința penală nr. 666/09.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare, instanța, în temeiul art. 85 Cod penal, a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare, pe care a contopit-p cu cea de 2 ani închisoare și a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

Apreciind că scopul și funcțiile pedepsei pot fi realizate chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, în temeiul art.81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art.82 Cod penale și care urma să fie calculat de la data de 18.10.2007.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut că inculpatul a reparat prejudiciul cauzat părții civile și, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, l-a obligat pe acesta la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă Com, și

Împotriva sentinței penale nr. 2008/10.09.2008 a Judecătoriei Baia Marea declarat apel inculpatul, solicitând desființarea acesteia și, în urma rejudecării, schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa, în infracțiunea prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934 și aplicarea unei amenzi penale.

Prin decizia penală nr.37/A din 10 martie 2009, Tribunalul Maramureș în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen. a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, reținând următoarele:

Inculpatul deține calitatea de asociat și totodată, de administrator al, înregistrată la. M și nr. J-, având ca principal obiect de activitate comerțul cu materiale de construcții.

Din probele administrate în cauză a rezultat că în cursul lunii iunie 2005, inculpatul a cumpărat de la partea civilă Com, materiale de construcții în valoare totală de 15.780,11 RON, fiind emise facturile fiscale nr. -/15.06.2005 și nr. -/14.06.2005 (filele 34, 35 dosar urmărire penală).

Potrivit mențiunilor înscrise pe facturile menționate și declarației inculpatului, coroborată conform art. 69 Cod procedură penală, cu cea a martorului, plata mărfurilor achiziționate urma să fie efectuată prin filă cec. În consecință, inculpatul a emis fila cec seria - 326 nr. - pe care doar a semnat-o și ștampilat-o, convenind cu martorul să o introducă la plată peste 30 de zile (filele 28, 123 dosar urmărire penală).

Atât martorul, cât și inculpatul au arătat că nu au existat înțelegeri în sensul ca materialele de construcții achiziționate de inculpat să fie achitate în numerar, iar fila cec lăsată ca o garanție, acesta din urmă, conform propriei sale declarații, recunoscând că nu avea disponibil în cont și că nu i-a adus la cunoștință martorului acest aspect (fila 123 dosar urmărire penală și fila 66 dosar fond).

La data de 13.07.2005, reprezentanții părții civile Com completat fila cec emisă de inculpat și a introdus-o la plată la banca Bank, operațiune refuzată însă pentru lipsa totală a disponibilului (fila 32 dosar urmărire penală).

În cursul lunii iunie 2005, inculpatul a achiziționat de la partea civilă obiecte de mobilier în valoare de 300 RON și respectiv, 2700 RON, convenind cu martorul, ca plata să fie efectuată prin filă cec ce urma să fie introdusă la plată după un interval de 30 de zile (filele 72, 73 dosar urmărire penală).

În aceste condiții, deși cunoștea faptul că nu are disponibil în cont, inculpatul a emis fila cec seria - nr. -, pe care doar a semnat-o și ștampilat-o (fila 69 dosar urmărire penală).

La data de 29.07.2005, fila cec emisă de inculpat a fost introdusă la plată, operațiune care însă a fost refuzată pentru lipsa totală a disponibilului și a faptului că intrase în interdicție bancară.

Din declarația martorului, coroborată cu declarația inculpatului, a rezultat că acesta din urmă nu a adus la cunoștința reprezentantului părții civile faptul că nu avea disponibil în cont și nu au existat înțelegeri în sensul că fila cec fusese lăsată în garanție (filele 62, 124 dosar urmărire penală și fila 117).

Ulterior, pe parcursul cercetărilor, inculpatul a reparat prejudiciul cauzat părții civile, astfel încât acesta nu a mai formulat pretenții în cauză.

În cursul lunii iulie 2005, inculpatul a achiziționat material lemnos de la partea civilă, fiind emisă factura fiscală nr.-/12.07.2005, pentru valoarea de 4.008 RON (fila 50 dosar urmărire penală). Între inculpat și reprezentantul părții civile, martorulPop, a intervenit o înțelegere, în sensul că plata mărfurilor achiziționate să fie făcută prin filă cec, la data livrării (fila 46 dosar urmărire penală).

În aceste condiții, inculpatul a emis fila cec seria - 326 nr. - pentru valoarea de 4008 RON, pe care a semnat-o, a ștampilat-o și a înmânat-o martorei la data de 15.07.2005, dată la care marfa i-a fost livrată (fila 52 dosar urmărire penală).

La momentul când s-a introdus la plată fila cec emisă de inculpat, operațiunea a fost refuzată pentru lipsa totală a disponibilului, ambii martori menționați mai sus arătând faptul că inculpatul nu le-a comunicat că nu dispune de provizia necesară pentru acoperirea instrumentului de plată (filele 46, 48 dosar urmărire penală).

Din probele administrate în cauză a rezultat de asemenea, că la data de 08.07.2005, inculpatul l-a trimis pe martorul (administrator la Com Tg. L) în Z, la partea civilă, pentru a cumpăra o cantitate de cuie. În acest sens, inculpatul a emis fila cec seria - nr. - și a girat-o în favoarea Com, deși avea cunoștință că nu dispune de provizia necesară acoperirii unui instrument de plată (fila 2. dosar urmărire penală).

Martorul s-a deplasat la partea civilă, de unde a achiziționat pentru, cuie în valoare de 5.510,37 RON, fiind emisă factura fiscală nr. -/09.07.2005. Deși prin înscrisurile menționate s-a consemnat că beneficiarul mărfurilor achiziționate era Com, din declarațiile martorilor u și a rezultat că reprezentanții părții civile cunoșteau că marfa era cumpărată de, acesta fiind și emitentul instrumentului de plată (fila 77 dosar urmărire penală).

Ulterior, în luna iulie 2005, inculpatul i-a dat dispoziție martorei, secretară la să mai cumpere de la partea civilă o cantitate de cuie, lăsându-i acesteia un bilet la ordin semnat și ștampilat pentru a plăti marfa achiziționată (fila 83 verso și fila 85 dosar urmărire penală).

În consecință, martora a achiziționat în numele, marfă în valoare de 7.131,09 RON, de la partea civilă, predând reprezentanților acesteia biletul la ordin semnat și ștampilat de inculpatul și pe care acesta îi spusese să îl folosească (fila 90 dosar urmărire penală).

Ulterior, atât fila cec seria - -, cât și biletul la ordin emise de inculpat au fost refuzate la plată din cauza lipsei totale de disponibil și a faptului că se afla în interdicție bancară.

Conform extrasului de cont al, comunicat de BANK România, în perioada 01.03.2005-01.03.2006, rulajul nu a depășit suma de 1000 RON, fiind înregistrată o singură alimentare a contului cu suma de 800 RON, la data de 15.06.2005 (fila 22 dosar urmărire penală).

Prin declarația dată în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut faptul că nu avea disponibil bănesc pentru a acoperi instrumentele de plată emise și de asemenea, că deși a vândut la rândul său mărfurile achiziționate de la părțile civile și a încasat prețul acestora, nu a alimentat contul bancar pentru a-și asigura solvabilitatea (fila 123 dosar urmărire penală).

Ulterior, atât prin apelul declarat, cât și prin declarația dată în fața instanței, inculpatul și-a nuanțat poziția, susținând că a emis filele cec pentru a garanta plata în numerar și că a avut înțelegeri în acest sens cu reprezentanții părților civile, aspecte care sunt însă infirmate atât prin declarațiile martorilor audiați în cauză, cât și prin declarația dată de inculpat în cursul urmăririi penale.

În raport de probele administrate în cauză, tribunalul a apreciat că instanța de fond a reținut o situație de fapt conformă cu realitatea și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente.

probator administrat în cauză a confirmat faptul că, în fiecare caz în parte, inculpatul a emis filele cec anterior datei înscrisă pe aceseta, convenind cu reprezentanții părților civile ca instrumentele menționate să fie introduse la plată după un anumit interval de timp, de regulă 30 de zile. Martorii audiați în cauză au infirmat însă susținerile inculpatului că filele cec au fost emise pentru garantarea plății în numerar și au arătat că acesta a semnat și ștampilat instrumentele de plată fără a le comunica faptul că nu dispunea de provizia necesară acoperirii valorii acestora.

Potrivit dispozițiilor art. 215 alin. 4 Cod penal, emiterea unui cec asupra unei instituții de credit "știind" că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară trebuie efectuată "în scopul arătat în alin.1" al aceluiași articol.

Având în vedere caracterul de normă de referire a dispoziției legale evocate, s-a reținut că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. 4 Cod penal este dublu condiționată, sub un prim aspect de intenția directă calificată prin scop aferent formei de bază a infracțiunii, respectiv inducerea în eroare în vederea obținerii unui folos material injust și, sub un al doilea aspect, aferent formei calificate a infracțiunii, de cunoașterea de către inculpat a lipsei disponibilului necesar în cont.

Or, în cauza de față, este cert că deși cunoștea că nu are disponibil în cont, inculpatul a procedat la emiterea unor instrumente de plată vizând sume mari de bani, intenția lui de a induce în eroare părțile civile în vederea obținerii unui folos material injust fiind relevată și de faptul că, în mod constant, deși comercializa la rândul său mărfurile achiziționate, nu asigura disponibilul necesar în cont pentru a acoperi valoarea titlurilor emise. Inculpatul a indus in eroare reprezentanții părților civile prin crearea convingerii acestora ca societatea pe care o administra dispunea de provizia necesară in contul bancar pentru a acoperi valoarea titlurilor emise, profitând și de preexistența unor relații comerciale cu unii dintre aceștia, în condițiile în care în luna iunie 2005 acesta nu avea in contul bancar decât suma de 800 RON.

Susținerile inculpatului în sensul că, de vreme ce filele cec erau doar semnate și ștampilate, iar beneficiarii acestora completau celelalte rubrici, aceștia aveau cunoștință de inexistența disponibilului în cont, nu au fost primite, martorii audiați în cauză arătând că inculpatul nu le-a comunicat împrejurarea că nu avea provizia necesară pentru a acoperi valoarea cecurilor, ci doar solicita o perioadă de timp pentru introducerea acestora la plată, practică obișnuită în cadrul activităților comerciale prin care se realizează în fapt o creditare a emitentului cu perioada corespunzătoare celei cuprinse între data reală a completării și înmânării titlului și cea a introducerii sale la plată.

Nu poate fi realizată o interpretare "in abstracto" a conduitei reprezentanților părților civile și deducerea că aceștia aveau cunoștință de lipsa disponibilului bănesc pentru plata titlurilor emise de inculpat, câtă vreme probele administrate în cauză demonstrează că acesta a acționat cu intenția de a-i induce în eroare, prezentând aparența solvabilității sale.

În raport de aceste aspecte, în mod corect instanța de fond a reținut că faptele săvârșite de inculpat, constând în aceea că, în perioada iunie-iulie 2005, în calitate de asociat și administrator al SC SRL, a indus în eroare părțile civile, cu prilejul încheierii unor contracte comerciale, emițând în favoarea lor mai multe cecuri asupra unei instituții de credit, știind că pentru valorificarea acestora nu există acoperirea necesară și astfel, obținând în mod injust contravaloarea produselor achiziționate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1,3,4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a realizat o individualizare judicioasă a pedepsei aplicate inculpatului în raport de dispozițiile art. 72 Cod penal și reținând circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. b,c Cod penal coroborat cu art. 76 lit. c Cod penal.

Având în vedere că infracțiunea care formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită mai înainte de rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 666/09.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare, instanța de fond, în mod legal și temeinic a dat eficiență dispozițiilor art. 85 Cod penal, dispunând anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare, pe care a contopit-o cu cea de 2 ani închisoare, conform art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal și, apreciind că scopul pedepsei poate fi realizat chiar fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultate de 2 ani închisoare pe un termen de încercare de 4 ani.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în mod corect s-a reținut îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale în sarcina inculpatului, fiecare din actele reținute având drept consecință, prin prisma legăturii de cauzalitate, producerea de prejudicii părților civile, corelativ valorilor înscrise în instrumentele de plată emise în favoarea acestora și care nu au putut fi valorificate.

În consecință, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, tribunalul a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termenul legal inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit. d pr.pen. întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția.

În motivarea recursului se arată că inculpatul a emis file CEC stabilind de comun acord cu beneficiarii mijloacelor de plată un termen ulterior de plată și depunerea în bancă a mijloacelor de plată spre încasare. Fila CEC reprezintă un instrument de plată și nu de creditare sau garanție. Toate declarațiile reprezentanților părților vătămate și a martorilor audiați converg spre concluzia că toate filele CEC au fost lăsate drept garanție astfel că părțile vătămate și-au asumat de bună voie un risc. Inculpatul nu poate fi acuzat de intenția de a înșela părțile vătămate deoarece nu avea cum să preconizeze că la momentul emiterii filelor CEC acestea nu vor putea fi încasate.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.

Atât instanța de fond cât și cea de apel ca urmare a administrării unor probe utile,pertinente și concludente au reținut stare de fapt conformă cu realitatea,iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elementelor constitutiva ale infr. de de înșelăciune, prev.și ped.de art.215 alin. 1,3,4 penal, cu aplicarea art.41 alin.2 penal.

Astfel în esență,din probele administrate rezultă că inculpatul, în calitate de asociat și administrator la SC SRL, în perioada iunie-iulie 2005, achiziționat mărfuri de la partea civilă SC Com SA, SC SRL, SC SRL și SC SRL, în schimbul cărora a emis mai multe file cec, fără a aduce la cunoștința reprezentanților acestora că nu dispune în bancă de provizia necesară acoperirii instrumentelor de plată și producându-le astfel prejudicii.

De fiecare dată când a emis o filă cec, inculpatul nu a adus la cunoștința reprezentanților părților civile faptul că nu are disponibil în cont, așa cum rezultă și din declarația sa,(fila 123 dosar urmărire penală și fila 66 dosar fond).acționând deci cu intenția de a obține un folos material injust, astfel că o soluție de achitare a acestuia în baza art.10 lit. d p Cod Penal, respectiv că lipsește intenția este exclusă sub acest aspect recursul inculpatului fiind nefondat.

Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a acesteia, precum și persoana inculpatului care a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului cauzat părții civile reținându-i-se și circumstanțele atenuante prev de art. 74 lit. b,c Cod penal, astfel că pedeapsa aplicată a fost just dozată.

Având în vedere că infracțiunea care formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită mai înainte de rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 666/09.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare, în mod corect a fost constatată incidența dispozițiilor art. 85 Cod penal, dispunându-se anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare, care a fost contopită cu cea de 2 ani închisoare, conform art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată și fără privare de libertate de altfel cum au constatat și instanțele de fond și apel, astfel că suspendarea condiționașă a executării pedepsei este oportună.

Referitor la latura civilă a cauzei aceasta a fost soluționată în concordanță cu probele de la dosar, inculpatul fiind obligat la plata despăgubirilor solicitate de partea civilă Com, și, iar prejudiciul cauzat părții civile a fost recuperat.

În cauză nefiind incidente motive de casare care s-ar putea lua în considerare și din oficiu în virtutea art. 385 indice 9 alin 3 Cp.p., Curtea în baza art 385 indice 15 pct.1 lit. b Cp.vap. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în M nr.402, jud.M, fără forme legale în BMs tr.- -.2B.2 jud.M, împotriva deciziei penale nr. 37 din 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș.

În baza art. 198 va C.P.P. stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 2. lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

În baza art. 192 alin.2 Cp.p. va obliga pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 2. lei reprezentând onorariu avocațial, partial.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în M nr.402, jud.M, fără forme legale în BMs tr.- -.2B.2 jud.M, împotriva deciziei penale nr. 37 din 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 2. lei onorariu partial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 2. lei reprezentând onorariu avocațial, partial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

--- - - - -

în concediu

Președinte:Ioana Cristina Morar
Judecători:Ioana Cristina Morar, Ana Covrig Valentin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 382/2009. Curtea de Apel Cluj