Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA operator 2711
SECȚIA PENAL
DOSAR NR -
DECIZIA PENAL NR. 47/
ȘEDINȚA PUBLIC DIN DATA DE 10.03.2008
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Timi șoara.
S-a luat în examinare apelul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL C-S împotriva sentinței penale nr. 100/15.11.2007 pronunțat de Tribunalul C-S în dosar nr. -.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint pentru inculpatul intimat lips, aprtor ales avocat, lipsind și partea civil intimat DGFP C-
Procedur îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea apelului.
Procurorul susține apelul, solicitând admiterea lui, desființarea sentinței penale apelate și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de înșelciune. Solicit a se avea în vedere și declarația martorului.
Aprtorul ales al inculpatului intimat solicit respingerea apelului parchetului ca nefondat. Depune la dosar o copie de pe un rechizitoriu al Parchetului de pe lâng Tribunalul C-S și o copie a unei sentințe penale și arat c pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin.2, 5 s-a dispus într-o cauz similar scoaterea de sub urmrire penal, iar prima instanț pentru infracțiunea de fals dat amend penal. Mai arat c achitarea inculpatului este legal și temeinic, firma nu a cauzat nici un prejudiciu DGFP-ului, așa cum rezult și din expertiza efectuat, BCR a încasat comision.
CURTEA
În deliberare, constat c prin sentința penal nr. 100/15.11.2007 pronunțat de Tribunalul C-S în dosar nr. - s-a respins cererea de schimbare a încadrrii juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecat inculpatul.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedur penal, a achitat pe inculpatul fiul lui și, nscut la data de 16.12.1977 în C, domiciliat în, nr.121, jud.-, cetțean român, studii liceul, cstorit, 1 copil minor, fr antecedente penale, sub aspectul svârșirii infracțiunii prevzute de art.215 alin.2,5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
A respins acțiunea civil formulat de partea civil Ministerul Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale.
A luat act de faptul c acțiunea civil formulat de partea civil DGFP C-S a fost soluționat definitiv prin sentința penal nr.92/24.05.2004 a Tribunalului C-S, în conformitate cu mențiunile din decizia penal nr.6772/30.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prima instanț a reținut urmtoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng Tribunalul C- din 05.06.2002, înregistrat sub nr. 2955/10.06.2002, a fost trimis în judecat inculpatul pentru svârșirea infracțiunilor prev. de art.215 alin.2 și 5 Cod penal, art.266 alin.1 pct.2 din Legea 31/1991, art.40 din Legea 82/1991, raportat la art.40 din Legea 82/1991 raportat la art.289, 290 și 291 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal, reținându-se în sarcina sa c a procedat la valorificarea unor cupoane agricole prin inducerea în eroare a funcționarilor societții bancare, prin prezentarea de acte false referitoare la operațiunile de comercializare a îngrșmintelor chimice, cauzând astfel un prejudiciu Ministerului Agriculturii, Alimentației Și Pdurilor.
Prin sentința penal nr. 113/03.07.2003, Tribunalul C-S a dispus, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedur penal, achitarea inculpatului, pentru svârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.
În baza art.266 alin.1 pct.2 din Legea nr. 31/1990 republicat, a condamnat pe același inculpat la 1(un) an închisoare.
În baza Legii nr. 543/2002 a constatat grațiat aceast pedeaps, sub sancțiunea art.7 din aceeași lege.
În baza art.40 din Legea 82/1991 raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la 1(un) an închisoare.
În baza art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal a condamnat pe același inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art.291 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a condamnat pe același inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art.33, 34 Cod penal, a dispus ca inculpatul s execute pedeapsa contopit, de 1 an închisoare.
În baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei pe o perioad de 3 ani sub sancțiunea art.38 Cod penal.
În baza art.14, 346 Cod procedur penal, a respins acțiunea civil formulat de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pdurilor.
A anulat actele care au fcut obiectul infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul, enumerate la fila 57 dosar tribunal.
În baza art.191 Cod procedur penal, a obligat inculpatul s plteasc statului 2.500.000 lei(ROL) cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și partea civil Ministerul Agriculturii, Alimentației, Pdurilor, Apelor și Mediului, apeluri ce au fost admise prin decizia penal nr. 449/A/08.12.2003 a Curții de Apel Timi șoara, prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanț de fond, reținându-se c prima instanț nu a soluționat întregul fond al cauzei, în sensul c nu a soluționat latura civil cu privire la partea civil C-
Cauza a fost reînregistrat la Tribunalul C-S sub nr. 200/P/2004.
Prin sentința penal nr. 92/24.05.2004, Tribunalul C-S, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedur penal a dispus achitarea inculpatului, pentru svârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.215 alin.2,5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.266 alin.1 din Legea nr. 31/1990, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a condamnat inculpatul la 1 an închisoare.
În baza art.1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiat aceast pedeaps, sub sancțiunea prevzut de art.7 din aceeași lege.
În baza art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 1 an închisoare.
În baza art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului la 6 luni închisoare.
În baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a dispus condamnarea inculpatului la 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a, 34 lit.b alin.1 Cod penal, a dispus ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1(un) an închisoare.
În baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de încercare de 3 ani, conform art.82 Cod penal. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83, 85 Cod penal.
În baza art.14, 346 Cod procedur penal, a respins acțiunile civile formulate de ctre prțile civile Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pdurilor și C-
În baza art.445 raportat la art.348 Cod procedur penal, a declarat false și a dispus anularea urmtoarelor înscrisuri: centralizatoarele facturilor emise în baza cupoanelor pentru agricultur nr. 1/16.05.2000, nr.2/18.06.2000, nr. 3/22.05.2000, nr.5/23.05.2000, nr.8/24.05.2000, nr. 11/22.06.2000, facturile fiscale seria - - nr. - și - - nr. -, filele CEC emise la BCR - Sucursala T: N 14--/18.05.2000, NM- -/22.06.2000, NB- -/08.05/2000, NM - -/06.06.2000, NB - -/22.05.2000 și NB - -/22.05.2000.
În baza art.191 alin.1 Cod procedur penal a obligat inculpatul la 3.500.000 lei(ROL) cheltuieli judiciare ctre stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și partea civil Ministerul Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale, apeluri ce au fost respinse ca nefondate prin decizia penal nr. 111/A/17.03.2005 a Curții de Apel Timi șoara, reținându-se c se justific achitarea inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.215 alin.2,5 Cod penal, având în vedere c faptei inculpatului îi lipsește din conținutul laturii obiective, elementul material și urmarea imediat specific infracțiunii de înșelciune. De asemenea, s-a considerat c în mod corect nu au fost acordate pretențiile civile, în condițiile în care pe de o parte nu s-a putut stabili un prejudiciu cert, iar pe de alt parte nu s-a putut stabili în sarcina inculpatului producerea vreunui prejudiciu indiferent dac se stabilea sau nu cuantumul exact al pretențiilor formulate de partea civil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S și Ministerul Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale, recursuri ce au fost admise prin decizia penal nr. 6772/30.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a casat decizia atacat și sentința penal nr. 92/24.05.2004 a Tribunalului C-S numai cu privire la dispoziția de achitare a inculpatului, pentru svârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.2,5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și la omisiunea constatrii grațierii pedepsei aplicate pentru infracțiunea prev. de art.40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.1 din Legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiat integral și condiționat pedeapsa de 1 an închisoare aplicat inculpatului pentru svârșirea infracțiunii prev. de art.40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art.7 din aceeași lege.
S-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, la instanța de fond, respectiv Tribunalul C-S, pentru a fi identificat și audiat numitul "" și în vederea efecturii unei noi expertize în vederea stabilirii cu certitudine dac inculpatul prin activitatea sa a produs sau nu un prejudiciu, iar în caz afirmativ pentru a fi stabilit cu exactitate cuantumul acesteia.
Cauza a fost reînregistrat la Tribunalul C-S sub nr. 3380/P/2006(-).
În cauz s-a acvirat dosarul nr. 138/P/2002 al Parchetului de pe lâng Tribunalul C-S, au fost administrate probe cu înscrisuri, a fost audiat martorul (fost ) și a fost efectuat o nou expertiz contabil, din analiza crora instanța reține în fapt urmtoarele:
Inculpatul este administrator la, societate comercial înființat în luna februarie 2000 care avea ca obiect de activitate, printre altele și comercializarea de produse industriale.
La începutul lunii mai 2000, gsindu-se întâmpltor în piața agroalimentar din C, acesta a observat un autocamion din care se vindeau, persoanelor fizice, saci cu îngrșminte chimice contra cupoane agricole. Inculpatul a intrat în discuție cu cel care oferea îngrșminte chimice la vânzare și l-a întrebat care este modalitatea de lucru cu cupoanele agricole.
În urma discuțiilor avute cu persoana respectiv, acesta i-a spus c se ocupa de desfacerea de îngrșminte chimice pe care le comercializeaz în schimbul cupoanelor agricole și c are nevoie de un intermediar care s-i înlesneasc decontarea la banc a acestor cupoane.
Întrucât inculpatul înc nu începuse s funcționeze cu societatea, s-a oferit s efectueze aceste operațiuni de decontare a cupoanelor agricole obținute din vânzarea îngrșmintelor chimice ca intermediar, contra unui comision.
Tot cu aceast ocazie, cei doi s-au înțeles ca inculpatul s primeasc un comision de 1,5% pentru operațiunea de decontare a cupoanelor agricole pe societatea sa iar aprovizionarea, transportul, desfacerea s se fac de cealalt persoan.
Dup aceast discuție, inculpatul s-a deplasat la. Oțelu, și s-a interesat care este modalitatea de decontare, ocazie cu care a aflat detalii necesare precum și faptul c se pot obține împrumuturi cu o anumit dobând, fr a depune garanție decât cupoanele agricole.
Întrucât afacerea i s-a prut profitabil, inculpatul s-a întors la C și a mai discutat înc o dat cu persoana în cauz, hotrându-se ca valoarea comisionului s fie de 1% și nu de 1,5%.
În baza acestor discuții și a înțelegerii dintre ei, persoana care se ocupa cu comercializarea îngrșmintelor chimice a venit în perioada mai-iunie 2000 la domiciliul inculpatului din și i-a adus acas un numr de 52.454 cupoane agricole și facturi care atestau c a livrat îngrșminte chimice ctre diverse persoane în contravaloarea cupoanelor aduse.
Inculpatul a întocmit centralizatoare, dup care împreun s-au deplasat la. Oțelu. Acolo, inculpatul a semnat contractele de creditare între Oțelu și, iar apoi a depus la ghișeul bncii centralizatoarele cu facturile aferente. Funcționarul de la ghișeu a verificat centralizatoarele, a numrat cupoanele agricole dup care i-a înapoiat facturile.
Inculpatul s-a înțeles cu persoana în cauz, ca dup fiecare decontare de la banc s-i înmâneze acestuia din urm toate facturile pentru a-și face înregistrrile în contabilitatea firmei sale, urmând ca ulterior, la sfârșitul afacerii s se încheie un contract de intermediere cu comisionul stabilit pentru întreaga afacere derulat, lucru care nu s-a mai întâmplat.
În perioada respectiv cetțeanul respectiv l-a rugat pe inculpat, ca banii obținuți din decontarea cupoanelor s fie virați din contul su de la. Oțelu la. T, lucru cu care inculpatul a fost de acord.
Pentru a-și putea deschide îns cont la. T, inculpatul a fost nevoit s-și înființeze un punct de lucru în comuna M, sat, punct de lucru care nu a fost folosit îns niciodat de firma sa. Ulterior sumele de bani obținute din decontarea cupoanelor agricole au fost livrate de Oțelu în noul su cont de la. T, de unde au fost ridicați și predați celui care se ocupa de comercializarea îngrșmintelor dup ce își comisionul de 1%.
Sesizându-se despre aceste nereguli, organele de poliție au solicitat Grzii Financiare C-S s efectueze un control la, iar dup efectuarea acestuia s-au constatat urmtoarele:
În perioada 16.05.2000 - 22.06.2000 societatea verificat s prezentat spre decontare la. Oțelu un numr de 52.454 cupoane valorice pentru agricultori în baza unui numr de 7 centralizatoare: 1/16.05.2000, 2/18.05.2000, 3/22.05.2000, 5/23.05.2000, 8/24.05.2000, 10/21.06.2000 și 11/22.06.2000.
Aceste centralizatoare precizau faptul c în perioada 16.05.2000 - 22.06.2000, a livrat ctre beneficiarii de cupoane, îngrșminte chimice în valoare total de 5.245.400.000 lei.
Oțelu a decontat prin contul de creditare nr. -, contravaloarea celor 52.454 cupoane pe suma total de 5.245.400.000 lei virat ulterior în contul de disponibil nr. 2 - și ridicat de inculpat în caliatet de administrator la
Din contul de disponibil, societatea verificat a virat toate sumele în contul --10654.1/rol la.T de unde au fost ridicate în baza filelor de CEC.
Din verificarea documentelor financiar-contabile aferente anului 2000 s-a constatat c societatea verificat nu a efectuat nici o aprovizionare cu îngrșminte chimice în anul 2000. S-a verificat la librria din C și s-a constatat faptul c s-a aprovizionat de la aceasta cu facturile fiscale seria - - nr. -/05.04.2000, -/18.06.2000, - - de la nr. - la - și chitanțele fiscale de la - la -.
Faptul c nu a funcționat rezult și din cererile adresate C-S, Rural, cu nr. 2485/17.08.2000 și nr. 2944/17.08.2001 prin care L, a declarat c nu a desfșurat nici o activitate de la înființare și pân în prezent.
Prin adres, organele de poliție au solicitat la. Oțelu s pun la dispoziție centralizatoarele menționate anterior și contractele de credit, dar dup intrarea în posesia lor, acestea au fost supuse unei constatri tehnico-științifice grafice, ocazie cu care s-a constatat c o parte din centralizatoare precum și contractele de credit au fost completate și semnate de inculpat, iar o parte din centralizatoare de numitul.
Conform rechizitoriului prejudiciul produs statului, prin decontarea cu înclcarea dispozițiilor legale în materie a celor 52.454 cupoane agricole este de 10.546.668.000 lei, din care 5.245.400.000 lei majorri de întârziere conform OG nr. 11/1996.
Reținând aceast stare de fapt, instanța a constatat c faptei inculpatului îi lipsesc elementele constitutive necesare pentru a putea constitui infracțiunea de înșelciune, prev. și ped. de art.215 alin.2,5 Cod penal.
Instanța a reținut faptul c activitatea privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultur în anul 1998 este reglementat de OG nr. 9/29.01.1998. OG nr. 106/27.08.1998 și HG nr. 53/02.02.1998.
Conform actelor normative enumerate mai sus, cupoanele reprezint bonuri de valoare care se acord cu titlu gratuit agricultorilor, persoane fizice, care exploateaz terenurile agricole, individual sau în asociere, în societți comerciale și agricole.
Distribuirea cupoanelor ctre beneficiari s-a efectuat de ctre Regia Autonom "Poșta Român" potrivit listelor întocmite de primarii localitților.
Pe baza cupoanelor pentru agricultori, beneficiarii acestora trebuiau s achite contravaloarea seminței certificate, a materialului de plantat pomicol, viticol certificat, a seminței certificate de cartofi, a îngrșmintelor chimice, a motorinei, a lucrrilor mecanice de arat, grpat, discuit, semnat, de întreținere a culturilor și de recoltat, inclusiv a celor efectuate de pșuni și fânețe.
Actele normative mai sus artate, care reglementeaz instituirea sistemului de cupoane în anul 1998 nu interzice libera circulație a acestora și nici nu sancționeaz tranzacționarea cupoanelor pentru agricultori. Conform legislației care reglementeaz aceast activitate, scopul instituirii sistemului de cupoane a fost acela de a constitui un sprijin financiar pentru productorii agricoli.
Pentru anii 1999-2000, sistemul de cupoane pentru agricultori a fost instituit în baza prevederilor OG nr. 32/29.01.1999 și a Normelor Metodologice aprobate prin HG nr. 102/19.02.1999. Ambele acte normative au preluat integral prevederile OG nr. 9/1998 și HG nr. 53/1998 în ceea ce privește modul de acordare, distribuire și decontare a cupoanelor pentru agricultori, aplicabile în anii 1999-2000.
Din punct de vedere financiar-bancar nu poate fi fcut o asimilare între cupoanele agricole care sunt bunuri cu valoare fix cu titlurile de credit care sunt valori mobiliare reglementate prin legi speciale. Potrivit nr.HG 102/1999, aceste cupoane sunt tiprite de Imprimeria Bncii Naționale, iar Poșta Român - prin intermediul oficiilor poștale - are rolul de a se ocupa de distribuție, de unde vor fi predate beneficiarilor pe baza actului de identitate și a actelor doveditoare, precum și funcție de dreptul de proprietate asupra terenului agricol. În ceea ce privește cupoanele rmase nedistribuite, acestea vor fi predate prefecturilor care au obligația de a se ocupa de distrugerea lor.
Beneficiarii de cupoane, productorii agricoli, sunt deci proprietarii lor și ele pot fi utilizate pentru plata bunurilor și serviciilor stabilite în condițiile legii.
Este cert c acest cupoane au ajuns în posesia beneficiarilor - țranilor - dar aceștia în loc s le foloseasc potrivit dispozițiilor legale, pentru achitarea contravalorii seminței certificate, a materialului de plantat pomicol, viticol certificat, a seminței certificate de cartofi, a îngrșmintelor chimice, a motorinei, au preferat s le înstrineze contra unor sume de bani, în lipsa unor dispoziții legale expres prevzute de lege de interzicere a acestor operațiuni ori de sancționare a acestor operațiuni.
Beneficiarii acestor cupoane le-au înstrinat pentru a intra în posesia unor sume de bani mai repede sau datorit metodologiei mai greoaie de decontare și nu neaprat cu intenția de a schimba destinația sumelor acordate de stat, deoarece sumele astfel obținute au fost folosite tot pentru agricultur.
În aceste condiții, cei care puteau schimba destinația fondurilor acordate de stat prin sistemul cupoanelor nu puteau fi decât beneficiarii acestora, productorii agricoli.
Dup cum s-a artat mai sus, pe baza cupoanelor obținute în condițiile stipulate de actele normative enumerate anterior, dețintorii terenurilor agricole uzau de posibilitatea de a se putea adresa unor furnizori de produse și servicii de natura celor cuprinse în respectivele acte normative, pentru plata acestora putând folosi cupoanele. Agenții economici care au vândut bunuri sau au prestat lucrri de natura celor indicate în aceste acte normative și au primit în schimb cupoane agricole, erau obligați s le depun - în vederea decontrii - la unitțile bancare abilitate în acest sens, însoțite de centralizatoarele facturilor emise pentru livrarea produselor sau pentru prestarea serviciilor pe baza acestor cupoane.
Atunci când primeau cupoanele spre decontare, unitțile bancare aveau obligația s le verifice autenticitatea, felul produselor cumprate sau al serviciilor prestate, pentru a vedea dac acestea se încadreaz în rândul celor stabilite de Guvern, urmând a solicita Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pdurilor contravaloarea acestor cupoane, împreun cu comisionul bancar aferent. La rândul lui Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pdurilor urma s solicite Ministerului Finanțelor deschiderea creditelor bancare pentru a dispune virarea sumelor de plat ctre societțile bancare, acestea din urm urmând s efectueze plțile în contul furnizorilor în funcție de numrul cupoanelor depuse.
Acesta fiind așadar circuitul impus de Guvern circulației acestor cupoane, dac el ar fi fost respectat întrutotul, sumele destinate din bugetul de stat ar fi trebuit s se regseasc în creșterea producției agricole pe teren, cu efecte benefice și asupra industriilor care au ca obiect de activitate producția cu specific agricol. În respectivul circuit au intervenit îns și persoane care și-au atribuit false calitți de furnizori de îngrșminte, persoane care au întocmit acte contabile nereale și care au indus în eroare funcționarii societților bancare prin prezentarea de acte false în scopul decontrii cupoanelor. Autorii unor astfel de infracțiuni au fost în general administratori de societți comerciale, ale cror firme fie se aflau în inactivitate de mai mulți ani, fie erau înființate special pentru decontarea cupoanelor agricole.
De astfel de infracțiuni de fals s-a fcut vinovat și inculpatul (administrator al unei astfel de firme), el fiind condamnat în mod definitiv pentru comiterea acestora, dup cum rezult din sentința penal nr. 92/24.05.2004 a Tribunalului C-
Cu privire îns la infracțiunea de înșelciune în form continuat - pentru care de asemenea a fost trimis în judecat inculpatul - din probatoriul administrat în cauz(cu accent pe expertiza contabil efectuat) a reieșit c, în fapt, inculpatul a realizat a activitate de intermediere, dându-și acordul ca, în schimbul plții unui comision de ctre dețintorul și proprietarul cupoanelor agricole, operațiunile de decontare a acestor cupoane s se deruleze prin intermediul societții, al crui administrator era.
Fcând o parantez, instanța a constatat faptul c probele administrate în cauz ca urmare a dispozițiilor conținute în cuprinsul deciziei nr. 6772/30.11.2005 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr. 2562/2005, nu sunt de natur s aduc nimic nou faț de cele rezultate în urma probatoriului administrat în dosarul nr. 200/P/2004 al Tribunalului C-S(soluționat dup cum s-a artat mai sus prin sentința penal nr. 92/2004), martorul () declarând textual "c nu a avut nici un fel de relații de serviciu cu inculpatul, nu a strâns periodic cupoane agricole care s fi fost preluate de la el de inculpat și nu a primit nici o sum de bani de la inculpat, cu titlu de comision sau cu alt destinație". În ceea ce privește expertiza contabil efectuat în cauz, concluziile acesteia au convers spre cele expuse mai sus, confirmându-se circuitul și rolul cupoanelor, modul în care acestea au fost decontate, rolul unitților bancare, precizându-se în plus în mod expres faptul c - în cauza în speț - nu se poate stabili "vreun prejudiciu cauzat prților civilede ctre inculpatprin activitatea de intermediere cu cupoane agricole".
Revenind la raționamentul început anterior, este adevrat c prevederile art.11 pct.2 din OG nr. 32/1999 interzic vânzarea-cumprarea cupoanelor agricole, îns vânzarea-cumprarea nu poate fi confundat cu intermedierea, iar în speța de faț nu s-a fcut dovada faptului c inculpatul ar fi cumprat sau ar fi vândut cupoane agricole.
Totodat, cu privire la aceeași fapt imputat inculpatului, instanța a reținut c evidențele contabile analitice și sintetice ale au fost distruse, c nu s-a procedat la reconstituirea acestor evidențe contabile conform prevederilor legale și nici nu s-au stabilit persoanele vinovate de distrugerea arhivei societții.
Având în vedere cele expuse anterior, instanța a reținut c, în lipsa existenței certe a unui prejudiciu, nu se poate vorbi despre existența infracțiunii de înșelciune, iar c inculpatul, realizând o activitate de intermediere, acțiunea sa nu se circumscrie elementului material specific infracțiunii de înșelciune care este acțiunea de inducere în eroare.
Așa fiind faptei inculpatului lipsindu-i din conținutul laturii obiective, elementul material și urmarea imediat specifice infracțiunii de înșelciune, instanța, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedur penal, a achitat pe inculpatul pentru svârșirea infracțiunii de înșelciune, prev. și ped. de art.215 alin.2,5 Cod penal.
Faț de aceste considerente, tribunalul a respins cererea de schimbare a încadrrii juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecat inculpatul, constatându-se c din probatoriul administrat în cauz nu rezult existența vreunui prejudiciu, nemaifiind așadar cazul de a examina dac potențialul prejudiciu s-ar fi încadrat în impunerile unor "consecințe deosebit de grave". De altfel, încadrarea juridic dat inițial faptei nu vizeaz exclusiv latura civil, ci infracțiunea în ansamblul ei, neputându-se proceda la o disociere între cele dou aliniate ale art.215 reținute prin actul de acuzare, aprecierea existenței sau nu a trsturilor constitutive ale infracțiunii respective fcându-se global.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedur penal, a achitat pe inculpatul sub aspectul svârșirii infracțiunii prevzute de art.215 alin.2,5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
A respins acțiunea civil formulat de partea civil Ministerul Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale, luându-se act în acest sens de partea de concluzii din expertiza contabil efectuat în cauz - parte care a fost citat selectiv mai sus. Se mai poate aduga totodat faptul c ambele prți civile au dat dovad de pasivitate în eventuala contracarare a respectivelor concluzii, instanța manifestând un rol activ suficient de pregnant în acest sens(solicitându-se s se rspund de ctre expert la obiecțiunile formulate de parchet și acordându-se mai multe termene pentru examinarea și analizarea acestei expertize).
A luat act de faptul c acțiunea civil formulat de partea civil DGFP C-S a fost soluționat definitiv prin sentința penal nr.92/24.05.2004 a Tribunalului C-S, în conformitate cu mențiunile din decizia penal nr.6772/30.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Împotriva sentinței Tribunalului CSa declarat apel Parchetul de pe lâng Tribunalul C-S criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate pe notiv c instanța de fond a dispus achitarea inculpatului fcând o greșit apreciere a probelor.
Se arat c agricultorii sunt singurii beneficiari al cupoanelor agricole iar Ministerul Agriculturii a primit fonduri de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor legate de decontarea acestora în schimbul produselor și serviciilor furnizate de agenții economici.
Inculpatul nu prestat nici un fel de activitate în schimbul cupoanelor agricole și nu a livrat îngrșminte sau alte bunuri dețintorilor ci doar a achiziționat de pe piața neagr aceste titluri de valoare pe care ulterior le-a decontat pe baz de acte fictive, rezult c suma obținut constituie prejudiciu cauzat prții civile.
Infracțiunea s-a consumat iar paguba s-a produs în momentul în care banii au fost virați din contul Ministerului Agriculturii în contul BCR Oțelul care a fcu plata ctre inculpat.
În motivarea soluției de achitare instanța de fond a avut în vedere doar expertiza contabil efectuat în cauz fr a ține seama și de celelalte probe administrate și în special de suplimentul la expertiz care face o estimare a prejudiciului întrucât nu a fost refcut evidența tehnico operativ a firmei administrate de inculpat.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele conform prev. art. 371 al.2 cpp se constat c sentința apelat este temeinic și legal și nu exist nici un motiv de desființare a acesteia.
Din analiza actelor de la dosar se reține c în mod corect instanța de fond a apreciat c nu poate fi reținut în sarcina inculpatului infracțiunea de înșelciune prev. de art.215 al.2 și 5 cp întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii lipsind atât acțiunea de inducere în eroare cât și prejudiciul cauzat prților civile.
Așa cum rezult din actele de la dosar inculpatul a desfșurat o activitate de intermediere dându-și acordul ca în schimbul unui comision, achitat proprietarului și dețintorului cupoanelor agricole, operațiunile de decontare a acestor cupoane s se deruleze prin intermediul SC SRL a crui administrator era or aceast activitate nu poate fi asimilat cu o acțiune de inducere în eroare iar pentru infracțiunea de fals care const în întocmirea de centralizatoare ce reflect așa zisa activitate de aprovizionare de îngrșminte chimice în baza unor operațiuni financiar contabile fictive a fost condamnat prin SP.113/2003.
De asemenea potrivit expertizei contabile efectuate în cauz nu se poate stabili un prejudiciu cauzat prților civile de ctre inculpat prin activitatea de intermediere de cupoane agricole
Este adevrat c s-a efectuat și un supliment la raportul de expertiz judiciar contabil de ctre expertul contabil dar nici din conținutul acestuia nu rezult c cauzat un prejudiciu prin activitatea inculpatului de intermediere pentru care a fost trimis în judecat.
Chiar dac evidența contabil a firmei a crui administrator este inculpatul nu mai exist expertul, pe baza unui calcul estimativ, a stabilit care ar putea fi obligațiile la bugetul de stat a acestei societți ca urmare a desfșurrii activitții de achiziționare de îngrșminte chimice îns aceast sum stabilit ca atare nu are nici o legtur cu așa zisa activitate de inducere în eroare.
Prin urmare apelul parchetului este nefondat și urmeaz a fi respins în baza art.379 pct.1 lit.b cpp.
Vzând și prev. art.192 al.2 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 379 punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. ca nefondat apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL C-S împotriva sentinței penale nr. 100/2007 pronunțat de Tribunalul C-S în dosar nr. 3380/2006.
Cheltuielile judiciare rmân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public din 10.03.2008.
Președinte, JUDECTOR,
GREFIER,
Red /25.03.2008
Dact P 2.ex./14.03.08
Prima inst.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Victor Ionescu
