Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR -

DECIZIA PENALĂ NR. 58/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24 martie 2008

PREȘEDINTE: Constantin Costea

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -

GREFIER: - -

S-au luat în examinare apelurile formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TIMIȘ, inculpatul și partea civilă T împotriva sentinței penale nr. 507/PI/15.10.2007 pronunțată de TRIBUNALUL TIMIȘ în dosar nr-.

Procedura completă, fără citarea părților.

dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10 martie 2008, și potrivit căreia, pronunțarea s-a amânat pentru data de 18.03.2008, iar apoi, pentru data de astăzi, 24 martie 2008, când

CURTEA

În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 507/PI din 15 10 2007, pronunțată în dosarul nr. -, TRIBUNALUL TIMIȘ În baza art. 334.C.P.P. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, față de părțile civile SC, SC TM, SC Mapan, SC Petrol,.SC ( fostă SC ), SC, astfel: o infracțiune de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin 1,2,3 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, față de părțile civile SC și SC Mapan; o infracțiune de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 2,3,4 cu Cod Penal aplic art.41. alin. 2.Cod Penal față de părțile civile SC, SC TM,SC petrol și SC și o infracțiune de emitere a unui CEC fără a avea disponibil prev. de art. 84 alin. 1 pct.2 din legea 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, față de partea civilă SC ( fostă SC ), cu aplicarea art. 33 lit. a din

În baza art. 334.C.P.P. a respins ca neîntemeiată cererea formulată de apărătorul ales al inculpatului pentru schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prev. de art 215 alin. 2,3,4 Cod Penal, față de părțile civile SC TM și SC în cea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct. 2 din legea 59/1934 și aceea de a se reține că este câte o infracțiune de înșelăciune în formă continuată față de fiecare parte civilă față de care s-au emis mai multe file CEC sau mai multe bilete la ordin, și că toate aceste fapte au fost în concurs real.

În baza art. 215 alin 1,2,3 p cu aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, a condamnat pe inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 11.09.1972 în loc. O, jud. M, studii medii, căsătorit, 2 copii minori, domiciliat în T, str. -. - și nr. 70,. 116,. 4, jud. T, reședința stabilită în comuna, sat nr. 188, jud. C-S, cu antecedente penale) la:

-3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, față de părțile civile SC și SC Mapan.

În baza art. 215 alin 2,3,4 p cu aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal a condamnat pe același inculpat la:

-3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, față de părțile civile SC, SC TM, SC Petrol și SC.

În baza art.11 pct. 2 lit. b din p Cod Penal rap. la art. 10 lit. g teza I din C.P.P. a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 84 alin.1 pct. 2 din legea 59/1934, urmare a schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 față Cod Penal de partea civilă SC ( fostă SC ), constatând prescrisă răspunderea penală în baza art. 122 alin. 1 lit. e din

Cod Penal

În baza art. 33 lit. a din a Cod Penal contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă de:

-3(trei)ani închisoare.

A interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c din pe Cod Penal durata prav. de art. 71 alin.2 Cod Penal, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.Cod Penal a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv din perioada 12.03.2003-29.10.2003.

În baza art.348 a C.P.P. dispus anularea următoarelor acte:

-9 bucăți CEC-uri emise de inculpat prin SC T pentru beneficiarul parte civilă SC T, în valoare totală de 461.960.422 lei, având următoarele serii: BD-326-- până la BD-326-- inclusiv și respectiv BD- 326--; BD-326-- și BD-326--.

- 6 bucăți CEC-uri emise de inculpat prin SC T pentru beneficiarul parte civilă SC TM T în valoare totală de 141.123.305 lei, având următoarele serii: BD-326-- până la BD-326-- inclusiv și respectiv BD-326-- și BD-326--.

- 1 bucată CEC seria --313-- emis de inculpat prin SC T pentru beneficiarul parte civilă SC A pentru suma totală de 54.955.152 lei.

- 5 bucăți CEC-uri emise de inculpat prin SC T, în valoare totală de 1.300.000.000 lei și a 2 bucăți CEC-uri emise de inculpat prin SC SA B, în valoare totală de 1.300.000.000 lei pentru beneficiarul parte civilă Sc T (în prezent SC SRLT), având seriile: BD-326-- până la BD- 326- - inclusiv și respectiv BD- 312-- și BD-313--.

- 1 bucată CEC seria --313-- emis de inculpat prin SC SA B, către beneficiarul parte civilă SC Petrol T pentru suma de 377.208.900.

-3 bucăți bilete la ordin emise de inculpat prin SC T, la data de 16.04.2002 pentru beneficiarul parte civilă SC Mapan în valoare totală de 150.000.000 lei.

În baza art. 14, 346.p Cod Penal, art. 998 cod civil și art.1000 alin 3 cod civil, a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabil civilmente SC T să plătească despăgubiri civile: părții civile SC Petrol, contravaloarea mărfurilor neachitate în sumă de 152.562.648 lei și penalități contractuale de 1% pe zi întârziere pentru neplata acestei sume calculate de la data scadenței până la data plății și care vor fi actualizate la data plății efective; părții civile SC T, contravaloarea mărfurilor neachitate în suma de 204.654.936lei și majorări de întârziere a plății de 5% pe zi de la data scadenței până la data plății și care vor fi actualizate la data plății efective; SC TM T, contravaloarea mărfurilor neachitate în sumă de 141.123.305 lei și - lei penalități de întârziere contractuale; părții civile SC Mapan contravaloarea mărfurilor neachitate în sumă de 50.435.042 lei și respinge în rest pretențiile acestor părți civile ca neîntemeiate.

În baza art. 14, 346.C.P.P. și art. 998 și urm cod civil, a respins ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile SC ( fostă SC ) și SC.

În baza art. 166.C.P.P. menține măsura sechestrului luată prin procesul verbal de aplicare a sechestrului din 12.03.2003 privind un nr. de 51.974 acțiuni deținute de inculpat la partea responsabilă civilmente SC SA B, în valoare totală de 1.229.350.000 lei, rămase în custodia inculpatului și a atras atenția acestuia la prevederile art.244. alin.2 p.privind sustragerea de sub sechestru.

În baza art. 163.C.P.P. a dispus înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului până la concurența sumei de 3.000.000.000 lei și a respins cererea pentru înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea părții responsabile civilmente SC T, formulată de partea civilă SC.

În baza art. 7 din legea nr. 26/1990 a dispus comunicarea prezentei hotărâri la data rămânerii definitive către T și C S, pentru a se face cuvenitele mențiuni.

În baza art. 191 alin. 1 și 3.C.P.P. a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T la plata sumei de 20.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 193 alin. 4.p Cod Penal a obligat pe inculpat și pe partea responsabilă civilmente SC să plătească părții civile SC Petrol câte 150 lei( 15.000.000 lei ROL)cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Din examinarea întregului probatoriu administrat în cele două cicluri procesuale, respectiv declarațiile inculpatului, ale martorilor audiați în timpul urmăririi penale și în fața instanței, expertiza contabilă completată actele aflate în dos. cecuri, bilete la ordin, convenții, fișa de cazier, instanța a reținut următoarele:

Prin rechizitoriu instanța a fost sesizată cu săvârșirea de către inculpatul, a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, față de părțile civile SC, SC TM, SC Mapan, SC Petrol, SC ( fostă SC ) și SC, deși modalitățile de săvârșire au fost diferite deoarece inculpatul a emis atât cecuri fără acoperire cât și bilete la ordin fără a exista acoperire în cont, situație în care nu se putea reține nici forma continuată a infracțiunii, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin. 2.Cod Penal, deoarece acțiunile inculpatului nu prezintă fiecare în parte aceleași infracțiuni.

Prin actele depuse, expertiza contabilă și declarațiile inculpatului și ale martorilor, s-a dovedit că inculpatul a emis 4 bilete la ordin în valoare de 62.400.744 lei și 9 file cec refuzate la plată, producând un prejudiciu total de 478.534.620 lei părții civile SC din care o parte a fost recuperat, iar în raporturile comerciale cu SC Mapan inculpatul a emis 3 bilete la ordin pentru plata mărfii, producând un prejudiciu de 150.000.000 lei, din care s-a recuperat prin bani și prin compensări suma de 100.000.000 lei.

Din declarațiile martorilor, și G aflate în vol. I dos. și menținute în primul ciclu procesual a rezultat că atât emiterea biletelor la ordin cât și cea a cecurilor emise de inculpat nu au constituit mijloace de garanție pentru plata viitoare a prețului, ci au constituit modalitatea de plată convenită de părți, acești reprezentanți ai SC neavând cunoștință de eventualele probleme financiare ale societăților reprezentate de inculpat, iar din declarația martorului, aflată la fila 12 vol. II dos., menținută în fața instanței, în primul ciclu procesual fila 142 din dos 7440/P/2003, a rezultat că cele 3 bilete la ordin emise de inculpat pentru SC Mapan nu au constituit o garanție pentru plata prețului mărfii livrată, ci un mijloc de plată, de aceea au și fost introduse în bancă la plată și martorul nu avea cunoștință de eventuale probleme financiare ale SC, părțile derulând relații comerciale de mai multe miliarde de lei.

Inculpatul a recunoscut emiterea cecurilor și a biletelor la ordin, dar a susținut că acestea au avut scopul de a garanta plata sumelor pentru care au fost emise, plata urmând a se face prin diferite modalități, dar această afirmație a inculpatului nu se coroborează cu alte probe, fiind contrazisă de declarațiile martorilor menționați mai sus, iar împrejurarea că inculpatul a încercat în timpul urmăririi penale să achite parte din debitele create celor două societăți, prin plata unor sume de bani direct sau prin compensări, au făcut doar dovada că inculpatul a dorit diminuarea prejudiciilor create părților civile prin infracțiuni.

În perioada 11.07.2002-28.07.2002 inculpatul a emis, în calitate de reprezentant al SC, 9 cecuri, acestea fiind instrumente de plată a prețului mărfii achiziționate de la SC, 6 cecuri fiind refuzate la plată deoarece la data emiterii lor societatea emitentă se afla în interdicție bancară de a emite cecuri și 3 cecuri refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont, intenția inculpatului de a înșela societatea fiind dovedită, astfel încât faptele acestuia constituie infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. 2, 3 și 4 din

Cod Penal

În datele de 05.06-2002 și 07.06.2002 inculpatul a emis aceleiași societăți 4 bilete la ordin pentru plata prețului mărfii, dar acestea au fost refuzate la plată datorită lipsei de disponibil în cont, scopul a fost acela de a induce în eroare SC pentru încheierea convenției și livrarea mărfii și a convinge pe reprezentanții acesteia de seriozitatea părților și a convenției, deoarece la aceea dată reprezentanții părții civile nu aveau cunoștință de problemele financiare ale societății reprezentate de inculpat, declarând că biletele la ordin nu au avut caracterul de garanție pentru o plată viitoare a prețului, ci prin acestea s-a efectuat plata, astfel că faptele inculpatului au fost săvârșite cu intenția de a înșela și constituie infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin. 1, 2 și 3 din.

Cod Penal

În data de 16.04.2002 inculpatul, în calitate de reprezentant legal al societății SC, a emis 3 bilete la ordin în valoare totală de 150.000.000 lei pentru plata făinii și a tărâței achiziționată de la SC, până în luna martie 2002 inclusiv, reprezentantul părții civile neavând cunoștință de eventualele probleme financiare ale inculpatului, biletele la ordin nu au constituit garanție pentru plata prețului, dar după emitere, inculpatul nu a mai asigurat în bancă proviziile necesare decontării acestora, iar prin aceasta a cauzat cu știință prejudiciu acestei părți, prin emiterea biletelor la ordin s-a creat aparența de seriozitate a societății reprezentate de inculpat, inducându-se în eroare partea civilă la încheierea contractului, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin 1, 2 și 3 din Cod Penal, fiind greșită încadrarea din rechizitoriu care reține infracțiunea de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 1-5 din.

Cod Penal

Inculpatul, în calitate de reprezentant al societății SC -, a emis 7 cecuri, datele emiterii acestora fiind între 12.07 2002 și 20. 07 2002, în valoare totală de 141.123.305 lei pentru plata cantității de marfă livrată de SC TM, deși se afla în interdicție de a emite cecuri în perioada 15.07.2002-23.07.2003, așa cum rezultă din adresa Băncii Naționale a României, aflată la fila 56 din vol I dosar, iar din declarațiile martorei - asociat unic al SC TM, date în timpul urmăririi penale și menținute în instanță, a rezultat că la data emiterii cecurilor și a preluării acestora, nu a avut cunoștință de situația precară financiară a societății inculpatului, filele CEC fiind instrumente de plată, așa cum au convenit părțile în contractul încheiat, motiv pentru care au fost depuse în Bancă pentru încasare și după ce au fost refuzate la plată a fost contactată de inculpat care a promis că va plăti în altă modalitate, dar nu s-a conformat. Faptele inculpatului, de a emite cu bună știință cele 7 file CEC, deși se afla în interdicție bancară de a le emite, cu intenția de a induce în eroare partea civilă pentru livrarea mărfii și executarea contractului și pentru a crea aparența de seriozitate și siguranță în ceea ce privește plata prețului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin 2, 3 și 4 din.Cod Penal

În calitate de reprezentant al SC SA, inculpatul a emis o filă CEC pentru plata benzinei achiziționate de la SC Petrol în sumă de 377.208.500 lei, la data de 03.05.2002, dar aceasta a fost refuzată la plată, din lipsă de disponibil în cont, achitându-se parțial doar suma de 146.252 lei, deși aceasta constituia instrument de plată a prețului și reprezentantul societății martorul nu avea cunoștință de situația financiară a inculpatului, astfel că instanța a apreciat că acesta a indus în eroare partea civilă la momentul livrării mărfii creând aparența de siguranță în ce privește plata, dar nu a asigurat provizia necesară la data scadenței, faptă săvârșită cu intenție și care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prav de art. 215 alin 2,3 și 4.

Cod Penal

Inculpatul, având calitatea de reprezentant al SC SA, pentru a achita contravaloarea mărfii livrate de SC, societății SC, al cărei reprezentant era tot inculpatul, dar care se afla în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 26.06.2002 până la 27.06. 2002, la data de 09.05.2002 a emis un CEC în valoare de 54.955.152 lei pe care l-a girat în favoare SC SA Inculpatul având calitatea de reprezentant al SC SA, pentru a achita contravaloarea mărfii livrate de SC, societății SC, al cărei reprezentant era tot inculpatul, dar care se afla în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 26.06.2002 până la 27.06. motivația sa fiind aceea că SC nu avea lichidități și fiind reprezentantul ambelor societăți, asigură astfel plata prețului. Din declarațiile martorului C date în timpul urmăririi penale și menținute în timpul cercetării judecătorești, reprezentantul SC a susținut că nu avea cunoștință de situația financiară precară a SC SA, CEC-ul nu a fost emis pentru a constitui garanție ci era instrument de plată, explicația inculpatului la emiterea cecului pe care l-a semnat atât pentru emitent cât și pentru girant, a fost aceea că în această modalitate se va putea face plata și încasa prețul mărfii livrate. Din adresa nrVII/4/11600/RD/28.11.2002 emisă de Banca Națională a României, aflată la fila 57 dosar a rezultat că la data emiterii cecului de către inculpat SC SA se afla în interdicție bancară de a emite cecuri, fiind vorba de perioada 09.05 2002 -29.07.2003 și nu se poate accepta că inculpatul nu a avut cunoștință de situația financiară a societății pe care o reprezenta, dar despre care nu a încunoștințat pe partea civilă, inducând-o în eroare pentru a beneficia de marfa livrată de aceasta. Încercând să execute cecul partea civilă l-a introdus în bancă dar a fost refuzată plata cu mențiunea lipsei de disponibil în cont și a interdicției bancare de a emite cecuri. Fapta inculpatului descrisă mai sus a fost săvârșită cu intenția de a induce în eroare partea civilă cu privire la bonitatea SC și SC SA, pentru aod etermina să livreze marfa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin 2,3 și 4.

Cod Penal

Susținerile inculpatului cu privire la cele patru societăți - SC, SC TM, SC Petrol și SC, că a emis cecuri fără acoperire și în perioade de interdicție bancară pentru a le emite, săvârșind în acest mod infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. 1 pct.2 din legea 59/1934, nu sunt întemeiate și nici dovedite în cauză, toți reprezentanții societăților susținând că nu au avut cunoștință de situația precară financiară a societăților reprezentate de inculpat, acesta chiar s-a străduit să ascundă această situație, nu au convenit în nici un mod să accepte cecurile pentru garantarea viitoare a plăților și nu s-a dovedit că s-ar fi convenit cu privire la momentul introducerii în bancă pentru plată a acestor instrumente de plată, astfel că cererea acestuia pentru schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de înșelăciune în formă continuată în aceea de emitere de cecuri fără a avea disponibil în conteste neîntemeiată.

Faptele inculpatului, de a emite cu bună știință cele 7 file CEC, deși se afla în interdicție bancară de a le emite, cu intenția de a induce în eroare partea civilă pentru livrarea mărfii și executarea contractului și pentru a crea aparența de seriozitate și siguranță în ce privește plata prețului, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin 2,3 și 4 din.

Cod Penal

Emițând cecuri fără a avea disponibil în cont inculpatul a încălcat dispozițiile art.84 alin 1și 2 din legea 59/1934, dar aceasta infracțiune este absorbită de infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art.215 alin 4.Cod Penal, iar cererea inculpatului de a se reține de instanță săvârșirea infracțiunilor la legea cec-ului este neîntemeiată, deoarece așa cum s-a analizat deja cecurile emise au constituit instrumente de plată și nu un mod de garantare a viitoarelor plăți și reprezentanții părților civile nu au cunoscut problemele financiare pe care le avea inculpatul.

Inculpatul a emis un număr mare de cecuri pentru plata diverselor mărfuri achiziționate de la cele 4 societăți, datele ca care acestea au fost emise fiind foarte apropiate diferențele fiind de 1-2 zile în anumite situații, astfel că este evidentă rezoluția infracțională unică a inculpatului, intenția acestuia de a înșela părțile civile prin emiterea cecurilor, respectiv de a crea aparența bonității sale și convingerea că prețul poate fi încasat la scadența înscrisă in fila cec, astfel că s-a apreciat neîntemeiată cererea formulată de acesta de a se reține că a săvârșit atâtea infracțiuni de emitere de file cec fără a avea disponibil în cont, câte file cec a emis și că acestea au fost săvârșite în concurs real, probele administrate dovedind contrariul.

Pentru fapte prezentate anterior există evidențe contabile ale părților civile, expertiza contabilă stabilind aceasta precum și realitatea prejudiciilor cauzat.

Cu privire la fapta descrisă în rechizitoriu la punctul V, experta contabilă a constatat că din actele contabile puse la dispoziție de lichidatorul judiciar al SC - fostă SC -, d-na și care au fost vreodată în posesia acesteia nu rezultă să fi existat raporturi contractuale între SC - -în prezent SC și SC și nici cu alte societăți reprezentate de inculpat, care să vizeze suma de 2,7 miliarde lei, act întocmit la 15. 01.2007, aflat la filele 158-159 din dosarul -, stare de fapt confirmată de martorul care în fața instanței a precizat că în evidențele contabile nu se regăsesc înregistrate tranzacțiile cu societățile administrate de inculpat și nici cele privind creditarea cu suma de 2,7 miliarde lei a societății pe care o administra, SC -în prezent SC - fila 126 din același dosar.

Din plângerea penală formulată de în calitate de reprezentant al SC - -în prezent SC, a rezultat că în data de 14.06.2002 a plătit anticipat suma de 2,7 miliarde lei, pentru a cumpăra marfă - adică benzină, inculpatului iar acesta i-a lăsat ca și garanție un număr de 7 file CEC pentru această valoare și s-a încheiat o convenție între SC și SC 2000 Sa pentru suma de 750.000.000.lei,menționând că a avut încredere că va primi 4 cisterne de benzină,deoarece a intermediat vânzarea de către inculpat a unei cisterne către SC Petrol SA.

În declarația din data de 02.10.2002, de la fila 95 volumul II din dosarul UP, a susținut că la începutul luni iunie 2002 s-a întâlnit cu martorul care a fost de acord să-i dea echivalentul în EURO al sumei de 2,7 miliarde lei, peste câteva zile s-a întâlnit cu inculpatul, comunicându-i că are banii și dorește să cumpere benzină de la el și s-a deplasat la biroul inculpatului unde acesta a luat banii și i-a înmânat 7 file CEC în valoare de 2,7 miliarde lei drept garanție, nu a făcut nici o referire că de față ar fi fost și alte persoane, iar în ceea ce privește convenția pentru suma de 750.000.000 lei a susținut că aceasta s-a încheiat mai târziu când a constatat că nu sosesc cele patru cisterne la termenul stabilit, l-a căutat pe inculpat și vorbind cu șoferii a aflat că s-au încărcat doar 3 cisterne.

În declarația din 11.03 2003 aflată la filele 97-98 vol.II dosar UP, a susținut că a predat suma de 2,7 miliarde inculpatului iar acesta i-a predat 7 file CEC pe care urma să le folosească dacă nu i se va preda marfa și tot atunci a încheiat o convenție pentru o valoare suplimentară reprezentând dobânzi și penalități la suma avansată în situația în care nu-și respectă obligația de a livra produsele petroliere.

În procesul verbal de confruntare din 01.04.2003 aflat la filele 103-106. II dosar UP, a susținut că banii dați inculpatului nu i-a scos din societate și nu a încheiat nici un act contabil la momentul respectiv, banii fiind primiți de la susținînd că acesta a fost de față în momentul când i-a predat inculpatului și când a primit filele CEC.

În declarația dată în instanță, fila 126 dosar nr. - și-a menținut toate declarațiile date în timpul urmăririi penale cu toate contradicțiile pe care acestea le conțin și au fost prezentate pe larg și a precizat că nu există înregistrări contabile deoarece la aceea dată se puteau efectua tranzacții cu bani lichizi și consideră că a creditat societatea pe care o administra.

Declarațiile martorului sunt contradictorii atât între ele cât și față de cele date de martorul, astfel în declarația de la fila 99 vol. II dosar UP acesta susține că i-a împrumutat echivalentul în EURO a sumei de 2,7 miliarde lei, fără dobîndă martorului deoarece se cunoșteau din copilărie, iar în procesul verbal de confruntare din 02.04 2003 aflat la filele 100-103.II dosar UP susține că i-a împrumutat suma de 60.000 EURO și dolari USD lui însă nu poate preciza cuantumul pentru fiecare valută, dar în lei erau 2,7 miliarde lei și că s-a deplasat împreună cu acesta în T str. - - unde banii au fost predați inculpatului cu titlu avans pentru livrare de produse petroliere și tot atunci s-a încheiat și un înscris sub semnătură privată, pe care nu l- a semnat și apoi în decurs de o săptămînă a fost prezent când inculpatul a emis mai multe file CEC și le- a înmânat lui, drept garanție urmând ca acestea să fie introduse în bancă la plată dacă nu se va livra marfa, dar nu își amintește nici un alt detaliu privind tranzacția încheiată. Cu privire la proveniența banilor acesta susține că a lucrat în străinătate și avea bani și a apreciat că nu este necesar să încheie un act pentru împrumutul acordat.

Audiat în instanță martorul a susținut că își menține declarațiile date în timpul urmăririi penale, declarația fiind consemnată la fila104 dosar nr. vechi 4061/2006, nr. nou -,dar urmare a întrebărilor puse, a precizat că cecurile au fost emise la aproximativ 2-3 luni de la data la care el a dat banii lui și că a asistat la predarea unei părți din bani respectiv 11.000 dolari și știe că întreaga sumă a fost predată către inculpat în mai multe rate,dar el a participat la predarea sumei menționate și atunci s-au predat și file CEC, fără a preciza câte anume și pentru ce sumă, dar acestea reprezentau garanție, iar în prezența s-a nu s-au purtat discuții cu privire la existența în conturile inculpatului a sumelor necesare pentru achitarea cecurilor și tot atunci s-a încheiat și convenția între inculpat și martor.

Inculpatul a recunoscut emiterea celor 7 file CEC și predarea lor către martorul, dar a susținut că scopul emiterii a fost acela de a garanta martorului efectuarea plății pe care acesta urma să o livreze, dar pentru că nu i-a fost livrată nu a efectuat nici o plată.

Emiterea de către inculpat a unui număr de 7 file CEC fără a avea asigurată provizia necesară la data scadenței la intervale scurte de timp, câteva zile, în baza aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de emitere a unui CEC fără a avea disponibil în formă continuată prevăzută de art. 84 alin. 1 și 2 din legea 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin 2.

Cod Penal

Infracțiunea de înșelăciune este o infracțiune de prejudiciu, fiind obligatorie dovedire pagubei cauzate părții civile, iar din susținerile martorului coroborate cu expertiza contabilă și celelalte probe, rezultă că părții civile SC -,în prezent SC nu i s-a cauzat nici un prejudiciu deoarece banii pe care martorul susține că i-a predat inculpatului nu aparțineau societății, fiind banii săi proprii, iar nici la aceea dată și nici ulterior nu a întocmit nici un act de creditare a societății din bani proprii, astfel că lipsește latura obiectivă a infracțiunii și chiar cea subiectivă nefiind dovedită intenția de a induce în eroare partea civilă, acostă faptă putând fi săvârșită doar cu intenție directă.

În situația în care prejudiciu ce se susține a fi fost cauzat era în patrimoniul personal al martorului, acesta avea posibilitatea de a se constitui parte civilă până la citirea actului de sesizare a instanței, dar pentru aceasta trebuia să se prezinte, dar acesta nu s-a prezentat în primul ciclu procesual, să facă dovezi cu privire la inducerea sa în eroare deoarece declarațiile date în cauză sunt contradictorii și nu fac această dovadă, precum și că a creditat societatea deoarece CEC-urile sunt emise pentru partea civilă.

Nu a putut fi ignorată împrejurare că s-a aflat în posesia cecurilor și a convenției,potrivit căreia avea posibilitatea de a prelua în proprietate fabrica de produse lactate proprietatea SC 2000,pentru a-și recupera parțial sau total prejudiciul, dar nu a făcut nici un demers pentru valorificarea convenției,aceasta făcând dovada lipsei de interes pentru recuperarea prejudiciului sau a lipsei de veridicitate a susținerilor reprezentantului părții civile, adăugându-se contradicțiilor reținute deja.

În concluziile scrise depuse personal de inculpat acesta a invocat în apărarea sa dispozițiile art. 47.Cod Penal- cazul fortuit și ale art. 51.Cod Penal- eroarea de fapt, dar pentru considerentele prezentate pe larg mai sus a înlăturat aceste apărări ca nedovedite și neîntemeiate.

Faptele inculpatului deduse judecății au fost săvîrșite în timpul derulării unor raporturi comerciale cu părțile civile, dar aceasta nu conducea automat la reținerea caracterului civil al cauzei, astfel că instanța a înlăturat această apărare,pentru considerentele deja expuse și amănunțit analizate.

Având în vedre cele reținute și expertiza contabilă s-a constatat că valoarea prejudiciului cauzat de inculpat este mai mică de 2.000.000.000.lei nu sunt îndeplinite condițiile pentru existența formei agravate a infracțiunii prevăzută de art.215 alin 5.Cod Penal

Având în vedere cele reținute în baza art. 334.C.P.P. a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, față de părțile civile SC, SC TM, SC Mapan, SC Petrol,.SC ( fostă SC ), SC, astfel: o infracțiune de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin 1,2,3 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin. 2.Cod Penal, față de părțile civile SC și SC Mapan; o infracțiune de înșelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. 2,3,4 cu Cod Penal aplic art.41. alin. 2.Cod Penal față de părțile civile SC, SC TM,SC Petrol și SC și o infracțiune de emitere a unui CEC fără a avea disponibil prev. de art. 84 alin. 1 pct.2 din legea 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin 2.Cod Penal, față de partea civilă SC ( fostă SC ), cu aplicarea art. 33 lit. a din

Având în vedere că urmare a schimbării încadrării juridice instanța nu a mai reținut infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art.215 alin 5 C.P.P. care atrăgea competența materială a Tribunalului Timiș pentru soluționare în primă instanță, s- eficiență dispozițiilor art.41 alin 1.

C.P.P.

Cauza se află în rejudecare urmare a admiterii căilor de atac exercitate de inculpat, părțile civile și părțile responsabil civilmente cu respectarea dispozițiilor art. 372 alin.1.

C.P.P.

Faptele inculpatului care la intervale scurte de timp,în baza aceleiași rezoluții infracționale, în raporturile comerciale cu SC Mapan a emis 3 bilete la ordin pentru plata mărfii, producând un prejudiciu de 150.000.000 lei, din care s-a recuperat prin bani și prin compensări suma de 100.000.000 lei, iar în datele de 05.06-2002 și 07.06.2002 a emis către SC 4 bilete la ordin pentru plata prețului mărfii, fără a avea disponibil în cont, scopul fiind acela de a induce în eroare cele doua părți civile pentru încheierea convențiilor și livrarea mărfii și a convinge pe reprezentanții acestora de seriozitatea și bonitatea sa, deoarece la aceea dată reprezentanții părții civile nu aveau cunoștință de problemele financiare ale societății reprezentate de acesta, prin care a cauzat un prejudiciu însemnat acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții în formă continuată și reținând vinovăția sub forma intenției directe, în baza art. 215 alin 1,2,3 p cu aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de -3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, față de părțile civile SC și SC Mapan.

Faptele aceluiași inculpat de a emite la intervale scurte de timp,în baza aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de reprezentant al SC 9 file CEC, acestea fiind instrumente de plată a prețului mărfii achiziționate de la SC, 7 file CEC care constituiau instrumente de plată a prețului mărfii achiziționate de la SC TM și în calitate de reprezentant al SC SA, a emis o filă CEC pentru plata benzinei achiziționate de la SC Petrol în sumă de 377.208.500 lei, și o filă CEC pentru a achita contravaloarea mărfii livrate de SC, societății SC, fără a avea disponibil în cont sau aflându-se în interdicție bancară pentru a emite cecuri, pentru a induce în eroare părțile civile pentru livrarea mărfii și executarea contractului și pentru a crea aparența de seriozitate și siguranță în ce privește plata prețului, cauzând prejudicii materiale însemnate celor patru părți civile, au întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prevăzută de art. 215 alin 2,3 și 4 din și Cod Penal reținând vinovăția acestuia sub forma intenției directe, în baza art. 215 alin 2,3,4 p cu aplic. art. 41 alin.2 Cod Penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de -3(trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, față de părțile civile SC, SC TM, SC Petrol și SC.

Urmare a schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 față Cod Penal de partea civilă SC ( fostă SC ), în aceea prevăzută de art. 84 alin 1și 2 din legea 59/1934, văzând că fapta a fost săvârșită în data 14.06.2002 iar pedeapsa prevăzută este un an închisoare, alternativ cu amenda penală, iar conform art. 122 alin. 1 lit. e din p termenul de prescripție a răspunderii penale este de 3 ani și potrivit art.124 p aceasta înlătură răspunderea penală ori câte întreruperi ar interveni dacă termenul prevăzut de art. 122.Cod Penal este depășit cu încă J, în speță 4 ani și 6 luni, iar la data pronunțării hotărârii este împlinit, inculpatul prin apărătorul său ales a invocat excepția și nu a înțeles să invoce dispozițiile art.13 C.P.P. în baza art.11 pct. 2 lit. b din p Cod Penal rup. la art. 10 lit. g teza I din C.P.P. a achitat pe același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prav. de art. 84 alin.1 pct. 2 din legea 59/1934, urmare a schimbării încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin 1,2,3,4,5 cu Cod Penal aplic. art. 41 alin.2 față Cod Penal de partea civilă SC ( fostă SC ), constatând prescrisă răspunderea penală în baza art. 122 alin. 1 lit. e din

Cod Penal

Inculpatul a săvârșit două infracțiuni de înșelăciune în formă continuată una de înșelăciune în convenții prev de art. 215 alin 1,2 și 3.Cod Penal și una prev de art. 215 alin 2,3 și 4.Cod Penal în concurs real, astfel că în baza art. 33 lit. a din a Cod Penal contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta urmând să execute pedeapsa rezultantă aceea de -3(trei)ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c din pe Cod Penal durata prav. de art. 71 alin. 2.Cod Penal, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.Cod Penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv din perioada 12.03.2003-29.10.2003.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului instanța a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunilor și modalitatea concretă de săvârșire a acestora, prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunilor, comportamentul anterior al inculpatului,care se află pentru prima dată în conflict cu legea penală, neavând antecedente penale, împrejurarea că după săvârșirea infracțiunii, inculpatul a achitat parțial prejudiciu prin plăți directe și prin compensări, comportamentul acestuia în timpul urmăririi penale și a cercetării judecătorești recunoscând parțial faptele, vârsta inculpatului, apreciind că atât cuantumul pedepselor aplicat cât și modalitatea de executare a acesteia sunt de natură să realizeze scopul punitiv.educativ și represiv al pedepsei prevăzut de art. 52.Cod Penal

Cererea formulată de inculpat prin apărătorul său cu privire la individualizare pedepselor s-a considerat a fi neîntemeiată, modalitatea de executare propusă nu realizează scopul punitiv și educativ al pedepsei, chiar dacă inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv, iar susținerile că prejudiciul cauzat a fost recuperat în întregime nu au fost dovedite, fiind contrazise de expertiza contabilă efectuată în cauză iar după casare inculpatul nu a administrat nici probă pentru dovedirea achitării prejudiciului.

În baza art.348 au C.P.P. fost anulate următoarele acte, care au slujit la săvârșirea infracțiunilor:

- 1 bucată CEC seria --313-- emis de inculpat prin SC T pentru beneficiarul parte civilă SC A pentru suma totală de 54.955.152 lei.

- 1 bucată CEC seria --313-- emis de inculpat prin SC SA B, către beneficiarul parte civilă SC Petrol T pentru suma de 377.208.900.

-3 bucăți bilete la ordin emise de inculpat prin SC T, la data de 16.04.2002 pentru beneficiarul parte civilă SC Mapan în valoare totală de 150.000.000 lei.

Din expertiza contabilă efectuată în cauză a rezultat că prin activitate infracțională a inculpatului de a emite cecuri fără a avea disponibil în contul SC -parte responsabilă civilmente, a creat un prejudiciu de 487.534.620. lei părții civile SC, din care a fost achitată suma de 150.000.000.lei, astfel că obligația de plată a scăzut la suma de 337.534.620 lei, iar la data de 04.05.2004 SC, avea de achitat către SC suma de 132.879.684 lei, astfel că prin compensarea celor două creanțe a rezultat că rămâne de achitat suma de 204. 654.936.lei-rest de plată din factura fiscală, nr. - din 06.07.2002.

La data formulării pretențiilor civile partea civilă era îndreptățită să solicite obligarea la plata majorărilor de întârziere de 5% pe zi de întârziere calculate de la data scadenței până la data plății și valoarea acestora va fi actualizată la data plății efective, partea civilă fiind îndreptățită la repararea prejudiciului cauzat în întregime.

Partea civilă a solicitat și suma de 3.376.806.444 lei susținând că aceasta reprezintă contravaloarea majorărilor de întârziere calculate până la data solicitării sumei,dar nu a depus un mod de calcul urmare a căruia a fost stabilită această sumă, astfel că a respins cererea ca nedovedită și s-a admis stabilirea la data plății efective a valorii exacte ce urmează a fi achitată.

În cursul judecății partea civilă nu a contestat existența unor datorii față de partea responsabilă civilmente astfel cum s-a reținut în expertiza contabilă astfel că nu s-a justificat plata întregii sume pretinse.

Cu privire la instituirea unor măsuri asiguratorii s-a constatat că aceasta se justifică cu privire la bunurile mobile și imobile ale inculpatului și estimând valoare creanțelor ce urmează a fi încasate de la inculpat la 3.000.000.000lei a admis această cerere față de inculpat.

Partea responsabilă civilmente în prezent se află în lichidare, iar în patrimoniul său se află un bun mobil în stare avansată de degradare, iar de la sfârșitul anului 2002 nu mai desfășoară activitate și nu există disponibil în conturile societății astfel că nu există bunuri sau conturi care să poată fi indisponibilizate prin măsuri asigurătorii, aspecte comunicate instanței prin lichidatorul desemnat în baza legii 359/2004, Management, astfel că a respins ca neîntemeiată cererea formulată de SC pentru înființarea unui sechestru asigurător asupra bunurilor SC.

Din raportul de expertiză contabilă rezultă că SC are de achitat față de SC TM un debit în sumă de 141.123.305 lei, sumă ce reprezintă prejudiciu cauzat prin infracțiune, dar potrivit clauzelor contractuale, partea responsabilă civilmente datorează și penalități de întârziere în sumă de 114. 692.028 lei, astfel că pretențiile civile formulate în cauză sunt întemeiate existând obligația inculpatului de a repara în întregime prejudiciul cauzat prin infracțiune.

SC Mapan a solicitat achitarea contravalorii mărfurilor neachitate în sumă de 50.435.042 lei sumă stabilită prin expertiza contabilă și necontestată de inculpat, care a fost obligat să repare în întregime prejudiciul cauzat prin infracțiune, astfel că acțiunea civilă este temeinică și legală.

SC Petrol s-a constituit parte civilă pentru suma de 152.562.648 lei sumă rămasă neachitată de inculpat din suma de 377.208.500lei, aspect stabilit în expertiza contabilă, fiind prejudiciu cauzat prin activitatea infracțională a inculpatului, astfel că pretențiile sale sunt întemeiate.pretențiile părții civile au fost precizat succesiv, aceasta solicitând și plata penalităților contractuale conform art. 7 din contract de 1% pe zi de întârziere, în sumă de 669.750.025 lei calculate pentru 439 zile dar nu s-a depus modalitatea de calcul a acestei sume pentru a putea fi verificată de inculpat și instanță și apoi în continuare până la data plății efective, cererea de reparare în întregime a prejudiciului cauzat fiind întemeiată, instanța reținând că se cuvin penalități de întârziere a obligat inculpatul la plata acestora în cuantum de 1% pe zi întârziere începând cu data scadenței plății până la zi și care vor fi actualizate la data plății efective.

Având în vedere cele reținute în baza art. 14, 346.p Cod Penal, art. 998 cod civil și art.1000 alin 3 cod civil, a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabil civilmente SC T să plătească despăgubiri civile: părții civile SC Petrol, contravaloarea mărfurilor neachitate în sumă de 152.562.648 lei și penalități contractuale de 1% pe zi întârziere pentru neplata acestei sume calculate de la data scadenței până la data plății și care vor fi actualizate la data plății efective; părții civile SC T, contravaloarea mărfurilor neachitate în suma de 204.654.936 lei și majorări de întârziere a plății de 5% pe zi de la data scadenței până la data plății și care vor fi actualizate la data plății efective; SC TM T, contravaloarea mărfurilor neachitate în sumă de 141.123.305 lei și 114.692.028 lei penalități de întârziere contractuale; părții civile SC Mapan contravaloarea mărfurilor neachitate în sumă de 50.435.042 lei și s-au respins în rest pretențiile acestor părți civile ca neîntemeiate.

Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză a rezultat că suma de 54.955.152 lei a fost achitată la datele de 02.05.2002 și 13. 05.2002 reprezentând contravaloarea facturii nr. - din 30.04.2002( fila 240) din dosarul 7740/P/2003 și este posibil să fie suma solicitată de SC SA, respectiv suma de 54.000.000 lei precum și că SC are un debit față de SC SA însă acesta nu rezultă din neachitarea filei CEC Seria --313--, ci din operațiuni comerciale derulate în perioada iunie-iulie 2002, astfel încât partea civilă nu a făcut dovada neachitării prejudiciului cauzat prin infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, deși sarcina probei îi revenea acesteia,astfel încât acțiunea civilă este nedovedită și neîntemeiată.

Schimbând încadrarea juridică din infracțiunea de înșelăciune în aceea de emitere de cecuri fără a avea disponibil în cont, s-a constatat că în evidențele contabile ale părții civile SC ( fostă SC ) nu există evidențiat nici un prejudiciu cauzat de inculpat, aspect confirmat și de reprezentantul legal al părții civile, astfel că nu s-a făcut dovada unei pagube, acțiunea civilă rămânând nedovedită și a fost apreciată de instanță ca neîntemeiată.

Văzând cele reținute,în baza art. 14, 346.C.P.P. și art. 998 și urm cod civil, s-au respins ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile SC ( fostă SC ) și SC.

Constatând că din fază de urmărire penală s-a instituit un sechestru asigurător asupra acțiunilor inculpatului deținute la SC SA B și că inculpatul a fost obligat la plata unor despăgubiri civile și nici inculpatul nu a solicitat ridicarea acestuia,în baza art. 166.C.P.P. menținut măsura sechestrului luată prin procesul verbal de aplicare a sechestrului din 12.03.2003 privind un nr. de 51.974 acțiuni deținute de inculpat la partea responsabilă civilmente SC SA B, în valoare totală de 1.229.350.000 lei, rămase în custodia inculpatului și a atras atenția acestuia la prevederile art.244. alin.2 p.privind sustragerea de sub sechestru.

Având în vedere că inculpatul este administrator și asociat al mai multor societăți comerciale,în baza art. 7 din legea nr. 26/1990 a dispus comunicarea prezentei hotărâri la data rămânerii definitive către T și C S, pentru a se face cuvenitele mențiuni.

Împotriva sentinței Tribunalului Timișa declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TIMIȘ, inculpatul și partea civilă SC.

Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TIMIȘa criticat sentința pentru nelegalitate pe motiv că în mod greșit s-a dispus schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea prev. de art. 1,2,3,5 cp cu apl. art. 41 cp al.2 cp în infracțiunea prev. de art. 84 al.1, pct.2 din Legea 59/1034 față de partea civilă SC (fostă SC ) și instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la acțiunea civilă formulată de.

În motivare se arată că a achitat inculpatului în calitate de reprezentat a SC, suma de 2,7 miliarde lei pentru achiziționarea de benzină iar inculpatul a garantat derularea afacerii cu 7 file CEC pe care partea vătămată urma să le introducă la plată în situația în care nu i se livrrează marfa la termenul stabilit.

După primirea banilor inculpatul nu a mai achiziționat marfa și s-a sustras sistematic de la o eventuală întâlnire cu partea vătămată.

Este evidentă intenția inculpatului de a induce în eroare pe pentru a-l determina să plătească o sumă de bani pe care ulterior nu a mai restituit-o și nici nu a livrat marfa.

Astfel biletele la ordin au fost refuzate la plată de către bancă pentru lipsă de disponibil iar la data emiterii filelor CEC firma inculpatului era în interdicție de plată iar nu a cunoscut lipsa disponibilului și nici nu a acceptat emiterea unor asemenea file CEC în asemenea condiții.

Este evident că a acționat în calitate de reprezentant al SC în momentul încheierii convenției cu inculpatul filele CEC fiind emise pe numele acestei societăți.Dovadă o reprezintă și convenția încheiată ulterior, la 14.06.2002 între SC 2000 Sa reprezentată de inculpat și SC reprezentată de prin care s-a instituit un drept de ipotecă pentru Fabrica de lapte din localitatea B, în favoarea lui pentru suma de 750.000.000 lei

Pe de altă parte se arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile formulate de care în cursul urmăririi penale s-a constituit parte civilă cu suma de 2,7 miliarde lei.

Inculpatul și partea civilă SC nu și-au motivat apelurile.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prev. art.371 al.2 cpp se constată că decizia recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.

În mod corect s-a reținut de către instanța de fond că,în speță, și în legătură cu partea vătămată SC nu sunt întrunite elementele constitutive al infracțiunii de înșelăciune întrucât nu s-a dovedit existența unui prejudiciul cauzat în dauna acestei societăți comerciale precum și intenția inculpatului de a frauda.

Aceste aspecte rezultă din expertiza contabilă efectuată în cauză din care rezultă că între SC și firmele pe care le reprezenta inculpatul nu au existat nici un fel de raporturi comerciale.

Însăși reprezentantul SC, audiat în calitate de martor a declarat că în evidențele firmei sale nu se regăsesc înregistrate tranzacțiile efectuate cu firmele inculpatului și nici dovada că a creditat firma sa cu suma de 2,7 miliarde de lei.

bani au fost împrumutați de de la martorul, potrivit declarațiilor acestora, și care au fost apoi predați inculpatului iar în schimbul lor a primit 7 CEC-uri cu această valoare.

Nici încheierea ulterioară de către martor, ca reprezentat a SC Srl ( ulterior SC )și inculpat ca reprezentat a SC 2000 SA,a unei convenții prin care se consimte ipotecarea, în favoarea firmei martorului, unei fabrici de lapte din localitatea B, pentru garantarea sumei de 750.000 lei nu constituie o dovadă că între cele două societăți s-au derulat tranzacții cu benzină pentru suma de 2,7 miliarde lei mai ales că din conținutul acestei convenții nu rezultă cauza sau motivul pentru care se încheie acest act (130 dosar UP vol.II)

Așadar doar emiterea unor cec-uri, fără acoperire, pe seama firmei martorului fără consecința cauzării unui prejudiciu în dauna acestei societăți constituie infracțiunea prev. de art. 84 al.1, pct.2 din Legea 59/1934 și nu de înșelăciune prev de art 215 al.4 cp.

Nu poate fi reținut nici motivul de apel invocat de parchet privind nesoluționarea acțiunii civile privind pe reprezentatul SC,.

Din examinarea actelor dosarului de fond se constată, în cursul urmăririi penale, SC ( devenită ulterior SC ) a formulat plângere penală împotriva inculpatului pe motiv că a fost înșelat cu suma de 2,7 miliarde lei (94-98, vol.2 UP.).

Plângerea a fost formulată de reprezentatul acestei societăți, în numele acesteia, în calitate de administrator al SC Srl și prin care solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 2,7 miliarde lei.

Așadar chiar dacă semnează plângerea aceasta nu este formulată în nume propriu ci ca reprezentant al societății a cărui administrator este.

Că este așa rezultă și din precizările făcute de SC, în cursul judecării cauzei la instanța de fond, prin care arată că se constituie parte civilă cu suma de 2,7 miliarde lei sumă cu care s-au constituit parte civilă încă din faza de urmărire penală (90 dosar 7440/P/2003).

Pe parcursul judecării cauzei numitul nu a solicitat, în nume propriu, obligarea inculpatului la plata sumei menționate mai sus.

De altfel toată cercetarea penală s-a desfășurat luând în considerare un eventual prejudiciu cauzat persoanei juridice și nu reprezentatului acesteia personal și în funcție de care s-a stabilit că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

Față de considerentele menționate mai sus, în baza art.385¹⁵pct.1 b cpp se va respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL TIMIȘ, inculpat și partea civilă SC.

Văzând și prev. art. 192 al. 2 cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 379 punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. ca nefondate apelurile declarate de inculpatul, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TIMIȘ și partea civilă

Obligă inculpatul și partea civilă apelantă la câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat și dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 100 lei onorariu avocat oficiu către Baroul Timiș.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 24.03.2008.

Președinte, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red /01.04.08

Dact P 2.ex./23.04.2008

inst.

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Timisoara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 58/2008. Curtea de Apel Timisoara