Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 650/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 650/

Ședința publică din 18 iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 2: Florin Popescu

JUDECĂTOR 3: Anca

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de părțile civile Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală a Finanțelor Publice T - Administrația Finanțelor Publice L și " 22 A L, împotriva deciziei penale nr. 12/A din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, privind pe inculpatul

La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru inculpatul-intimat G lipsă, se prezintă avocat ales, nereprezentate părțile civile recurente Administrația Finanțelor Publice L și -" 22 "- L, nereprezentate părțile civile intimate și părțile vătămate intimate.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, inculpații-recurenți depun la dosar memorii.

Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului-intimat, avocat, solicită respingerea recursurilor formulate de părțile civile ca nefondate, hotărârile fiind temeinice și legale.

Procurorul solicită respingerea recursurilor formulate ca nefondate, nefiind incident vreun motiv de casare.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj înaintat Judecătoriei Lugoj la data de 29.06.2006, înregistrat sub nr. 121/252, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea o trei infracțiuni de delapidare prev. de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, a unei infracțiuni de fals în declarații prev. de art. 292 Cod penal, a două infracțiuni prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată și a trei infracțiuni prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată, cu aplicarea art. 13 și art. 33 lit. "a" Cod penal.

S-a reținut în fapt că prin încheierea din 12.12.2002 pronunțată în dosarul nr. 142/2002 Tribunalul Timișa declarat-o pe - - L în faliment numind în cauză în calitate de lichidator pe SRL prin mandatar. Procedând la verificarea actelor contabile și a activităților derulate de societatea lugojeană, lichidatorul a constatat o serie de nereguli, formulând plângere penală împotriva inculpatului.

Din probele administrate în dosarul de urmărire penală a rezultat că inculpatul nu a înregistrat în evidențele contabile o serie de activități denaturând astfel veniturile și cheltuielile reflectate în bilanțul contabil. De asemenea inculpatul a folosit cu rea credință bunurile firmei la încheierea a două contracte de împrumut, iar banii obținuți i-a folosit în interes propriu, prejudiciind societatea pe care o administra.

Astfel la data de 20.12.2002 - - L prin inculpatul Gaî mprumutat suma de 5.000 euro (echivalentul a 172.000.000 ROL) de la persoana fizică încheindu-se între părți contractul de împrumut nr. 4863/2002. Suma de bani a fost predată personal inculpatului care a garantat restituirea împrumutului cu un imobil proprietatea - -. După realizarea tranzacției s-a instituit ipotecă pe imobilul cu care s-a garantat împrumutul, iar contractul și suma de bani stipulată în acesta nu au fost înregistrate în contabilitatea firmei, banii fiind folosiți de inculpat în interes personal și nu în interesul societății.

În același mod a procedat inculpatul și la încheierea contractului de împrumut nr. 4618/04.12.2002, prin care în numele - - a luat împrumut suma de 5.500 euro(echivalentul a 184.000.000 ROL) de la persoana fizică. Nici acestei persoane nu i s-a eliberat un document la încheierea tranzacției iar contractul și suma stipulată în acesta nu au fost înregistrate în evidențele contabile. Suma de bani a fost încasată de inculpat și a fost folosită în scop personal și nu în interesul firmei. Și la realizarea acestei tranzacții inculpatul a garantat restituirea împrumutului cu un imobil al - - ( pe care s-a instituit ipotecă) folosind cu rea credință bunurile firmei, în contextul în care banii rezultați din contractul de împrumut nu au fost folosiți de către - -.

Faptul că în registrele de casă ale - - L și - SRL L (societăți administrate tot de inculpat ) sunt înregistrate anumite sume (mai mici decât cele prevăzute în contractele de împrumut) cu titlul de creditare firmă, nu are nici o legătură cu împrumuturile realizate de - - cu persoanele fizice și.

La data de 21.10.2002 - - reprezentată de inculpat a vândut persoanei fizice un spațiu comercial cu suma de 700.000.000 ROL întocmindu-se contractul nr. 3992/2002. Acest contract nu a fost evidențiat în actele contabile, iar din declarațiile numitului rezultă că banii au fost predați inculpatului care însă nu i-a eliberat nici un document fiscal. Întrucât suma de bani sus menționată nu a intrat în firma - - nefiind folosită de societate, rezultă că inculpatul a folosit-o în interes personal sau în interesul altei societăți.

De asemenea - - reprezentată de inculpat a vândut un număr de trei imobile cu suma totală de 2.223.000.000 ROL către - SRL L reprezentată de întocmindu-se contractele de vânzare cumpărare nr. 569,570 și 571 din 29.04.2002 și factura nr. -/2002. Contractele au fost încheiate la notar, ocazie cu care reprezentanții celor două societăți au declarat că prețul vânzării a fost achitat integral în numerar, fapt ce nu a corespuns adevărului, nici în prezent contravaloarea celor trei imobile nefiind achitată.

Fiind audiat inculpatul în faza de urmărire penală, acesta a recunoscut comiterea faptei.

- SRL T în calitate de lichidator al - - s-a constituit parte civilă în faza de urmărire penală, prejudiciul stabilit pe baza probatoriului administrat fiind de 1.056.000.000 ROL.

Fiind audiat inculpatul acesta a recunoscut că este posibil să fi greșit însă nu s-a considerat vinovat de comiterea faptelor care îi sunt imputabile.

La dosar s-au depus acte scrise: sentința civilă nr. 65 S/27.04.2006 a Tribunalului Timiș - Secția Comercială și contencios Administrativ (11-13), adrese ale ORC (14, 99), tabelul definitiv de creanțe cuprinzând lista ilor - - și creanțele admise (15), copiile sentințelor civile nr. 4126/PI/02.12.2003 a Tribunalului Timiș (28-29), factură fiscală (30), copia sentinței civile nr. 686/18.03.2004 a Judecătoriei Lugoj (31-32) și decizia civilă nr. 194/A/11.06.2004 a Curții de APEL TIMIȘOARA (33-35),proces verbal de control (92-96), copia sentinței civile nr. 4/S/19.01.2006 a Tribunalului Timiș (100), fișa de cazier judiciar (188), procese verbale de predare - primire a dosarelor de executare silită privind creanțele bugetului de asigurare socială (191- 197), facturi fiscale (236-238).

S-a acvirat dosarul nr. 142/S/2002 al Tribunalului Timiș.

S-a luat declarație inculpatului (198- 202) și au fost audiați martorii (212), (213), (214), ( 220), (228), (229) și (230).

Judecătoria Lugoj prin sentința penală nr. 87 din 21.02.2008 pronunțată în dosar nr-, pntru săvârșirea a trei infracțiuni de delapidare prev. de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, la datele de 20.12.2002, 04.12.2002 și 21.12.2002, l-a condamnat pe inculpatul G la trei pedepse de câte 1(un ) an închisoare.

- Pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals în declarații prev. de art. 292 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și 13 Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de - 4(patru ) luni închisoare.

- Pentru săvârșirea a două infracțiuni prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, la datele de 04.12.2002 și 20.12.2002, cu aplicarea art. 13 Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la două pedepse de câte 1(un) an închisoare.

- Pentru săvârșirea a trei infracțiuni prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată raportat la art. 289 Cod penal, la datele de 04.12.2002, 20.12.2002 și 21.12.2002, cu aplicarea art. 134 Cod penal, l-a condamnat pe același inculpat la trei pedepse de câte 6(șase) luni închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, pe durata executării pedepselor i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. "a și b" Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei timpul reținerii pe o durată de 24 ore.

În baza disp. art. 85 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1(un) an închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 818/11.12.2006 a Judecătoriei Lugoj și s-a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente de 1(un) an închisoare, 1(un) an închisoare și 3(trei) luni închisoare.

În baza art. 85 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2(doi) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 112/08.02.2006 a Judecătoriei Lugoj.

În baza art. 36 rap. la art. 34 lit. "b" Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin hotărârea apelată, respectiv cinci pedepse de câte 1(un) an închisoare, trei pedepse de câte 6(șase) luni închisoare și o pedeapsă de 4(patru) luni închisoare, cu pedepsele aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 818/11.12.2006 a Judecătoriei Lugoj, respectiv două pedepse de câte 1(un) an închisoare și o pedeapsă de 3(trei) luni închisoare, precum și cu pedeapsa de 2(doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 112/08.02.2006 a Judecătoriei Lugoj.

Inculpatul urma să execute în final pedeapsa cea mai grea, aceea de 2(doi) ani închisoare, cu aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. "a și b" Cod penal.

În baza disp. art. 85 alin. 3 rap. la disp. art. 81 și art. 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe o durată de 4(patru) ani reprezentând termen de încercare.

Conform art. 359 Cod procedură penală i s-a atras atenția în scris inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.

S-a menținut pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. "c" Cod penal aplicată anterior inculpatului privind interzicerea dreptului de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale pe o perioadă de 1(un) an.

S-a constatat că prejudiciul produs de inculpat părții civile - - L reprezentată de lichidatorul judiciar - SRL, față de care s-a dispus închiderea procedurii insolvenței, este de 105.600 lei(RON).

A fost obligat inculpatul la plata sumelor de câte 13.200 lei către fiecare din cele opt părți civile: Ministerul Finanțelor Publice - DGFP T ( L), - SRL, Inspectoratul Teritorial d e Muncă T, - 22 - L, Consiliul Local L, AVAS B, - Press SRL, - -, în calitate de i ai - -, cu titlul de despăgubiri, și au fost respinse restul despăgubirilor solicitate de părțile civile.

În baza art. 170 Cod procedură penală s-au anulat contractele de vânzare cumpărare încheiate între - - și - SRL, autentificate sub nr. 569 și 570 din 29.04.2002 de BNP din

A fost obligat inculpatul la 250 lei cheltuieli judiciare statului.

Nu a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către partea civilă - SRL.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că societatea - - Laf ost înmatriculată în registrul Comerțului cu nr. J-, având ca acționar pe inculpatul G și - - L, societate în cadrul căreia inculpatul a deținut funcția de administrator în perioada anilor 1991- 2003.

Prin Hotărârile nr. 32 și 32/1 din 14.02.2002 a Adunării generale a acționarilor - - L atribuțiile de administrator unic al - - au fost preluate de către inculpat, cu începere din data de 01.10.3.

- - Lad eținut mai multe spații comerciale în municipiul L și a avut ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul în magazine specializate al produselor alimentare. Prin Încheierea nr. 142/S/ 12.12.2002 Tribunalul Timiș, judecătorul sindic a declarat - - L în faliment și a numit ca lichidator - SRL T, prin mandatar.

S-a reținut că prin sentința civilă nr. 65S/27.04.2006 pronunțată de Tribunalul Timiș în același dosar având ca obiect administrarea procedurii falimentului privind pe debitoarea - - L, s-a dispus includerea procedurii falimentului și antrenarea răspunderii membrilor, organelor de conducere ale debitoarei, respectiv a administratorului, pentru datoriile debitoarei față de ii care figurează în tabelul definitiv consolidat al creanțelor coroborat cu planul de distribuție finală întocmite de lichidatorul judiciar. S-a dispus, radierea societății debitoare din Registrul societăților comerciale și închiderea contului acesteia deschis la Post Sucursala

După declararea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului față de debitoarea - -, procedând la verificarea actelor contabile și a activității derulate de societate, lichidatorul a constatat o serie de nereguli, formulând plângere penală împotriva inculpatului.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză, documentele depuse de lichidator și inculpat, declarația inculpatului și raportul de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală de experții, și ( IV dosar urmărire penală), prima instanță a reținut că în cursul anului 2002 inculpatul care îndeplinea funcția de administrator al - - nu a înregistrat în evidențele contabile o serie de activități, denaturând astfel veniturile și cheltuielile reflectate în bilanțul contabil. De asemenea, inculpatul a folosit cu rea credință numele firmei la încheierea a două contracte de împrumut, iar banii obținuți i-a folosit în interes propriu, prejudiciind societatea pe care o administra.

Astfel, s-a reținut că la data de 20.12.2002 în calitate de reprezentant legal (administrator) al - - L, inculpatul a împrumutat suma de 5000 euro (echivalentul a 172.000.000 ROL) de la persoana fizică, încheindu-se între părți, contractul de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 4863/20.12.2002 de BNP G (fila 151 vol. IV dosar urmărire penală).

Suma de bani a fost predată personal inculpatului care a garantat restituirea împrumutului cu un imobil proprietatea - -. După realizarea tranzacției s-a instituit ipotecă pe respectivul imobil evidențiat în CF nr. 8851/XVII/a nr. top. 9004/A/35 bis/XVII/a însă contractul și suma de bani stipulată în acesta nu au fost înregistrate în contabilitatea firmei. Fiind audiat martorul, acesta a arătat că intenția reală a părților a fost ca suma respectivă să constituie avansul prețului imobilului menționat în contract, pe care martorul dorea să îl cumpere în viitorul apropiat de la - -, iar inculpatul a fost de acord ca societatea să îl vândă. Deși a predat banii inculpatului, acesta nu i-a emis nici un document fiscal iar după o perioadă lungă de timp, la insistențele martorului, inculpatul i-a restituit suma de 5.000 euro, fără a-i preda nici de această dată vreun document justificativ.

Deși inculpatul a susținut că suma primită de la martor a folosit-o pentru plata salariilor celor trei societăți, pe care le administra, respectiv - -, - - și - SRL fiind înregistrată în contabilitate cu titlul de "creditare firmă", prin raportul de expertiză contabilă s-a stabilit că suma înregistrată de inculpat pentru - - nu a fost înregistrată în evidența contabilă a societății ca "împrumut".

S-a reținut că în același mod a procedat inculpatul și la încheierea contractului de împrumut cu garanție imobiliară nr. 4618/04.12.2002. prin care în numele - - a luat împrumut suma de 5.500 euro(echivalentul a 184.000.000 ROL) de la persoana fizică (fila 148 vol. IV dosar urmărire penală). Nici acestei persoane nu i-a eliberat vreun document la încheierea tranzacției, iar contractul și suma stipulată în acesta nu au fost înregistrate în evidențele contabile. Și la realizarea acestei tranzacții, inculpatul a garantat restituirea împrumutului cu un imobil proprietatea - -, folosind cu rea credință bunurile firmei, în contextul în care banii rezultați din contractul de împrumut nu au fost folosiți de - -.

Faptul că în registrele de casă ale - - și - SRL administrate tort de inculpat sunt înregistrate anumite sume (mai mici decât cele prevăzute în contractele de împrumut) cu titlul de creditare firmă, nu are nici o legătură cu împrumuturile obținute de - - de la persoanele fizice și.

În aceste condiții prima instanță a constatat că banii împrumutați de inculpat în numele - - au fost folosiți de acesta în interes personal și nu în interesul societății. Conform adresei lichidatorului nr. 932/15.12.2004 (fila 129 vol. III dosar urmărire penală) cele două imobile cu care s-au garantat cele două împrumuturi au fost ulterior scoase de sub ipotecă.

La data de 21.10.2002 - - reprezentată de inculpat a vândut persoanei fizice un spațiu comercial cu suma de 700.000.000 ROL, întocmindu-se contractul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr. 3992/21.10.2002 de BNP G ( 85 vol. IV dosar urmărire penală).

Deși în faza de urmărire penală martorul a declarat că inculpatul nu i-a eliberat nici un document fiscal pentru banii predați în declarațiile date în instanță de martor (214) și de inculpat (200-201) aceștia susțin că s-a emis factură și chitanță pentru prețul imobilului și că banii proveniți din vânzare au fost predați de inculpat la casieria societății, suma respectivă fiind înregistrată în contabilitate. Conform, copiei procesului verbal de sesizare din oficiu din data de 20.11.2007(227) s-a dispus efectuarea de cercetări față de martor sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 260 Cod penal ca urmare a susținerilor făcute în declarația dată în fața instanței de judecată.

Analizându-se documentele firmei, prin raportul de expertiză contabilă s-a stabilit însă că încasarea prețului acestui contract nu este reflectată în contabilitatea - - L și ca urmare prima instanță a constatat că inculpatul și-a însușit suma de 700.000.000 ROL primită de la folosind-o în interes personal sau în interesul altei societăți.

Astfel, în urma nedepunerii și neevidențierii în contabilitatea - - a sumelor de bani încasate în urma încheierii celor trei contracte, inculpatul a prejudiciat această societate cu suma de 1.056.000.000 ROL respectiv 105.600 RON.

S-a apreciat că apărarea inculpatului că a folosit aceste sume de bani obținute pentru - -, în interesul celorlalte două societăți pe care le administra, nu este de natură să-l exonereze de răspundere, deoarece aceste două societăți aveau personalitate juridică proprie, distinctă și ele nu constituiau filiale ale aceleiași societăți comerciale, cu toate că între ele existau unele relații de dependență, constând în aceea că - - avea participanții financiare în celelalte două societăți și toate trei aveau același administrator, în persoana inculpatului. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991 însă fiecare din cele trei societăți trebuia să aibă contabilitate proprie.

În baza contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr. 569,570 și 571/29.04.2002 de BNP (64-73 vol. IV dosar urmărire penală) - - reprezentată de inculpat a vândut un număr de trei imobile cumpărătoarei - SRL L, reprezentată de asociatul unic, cu suma totală de 2.223.000.000 ROL. Deși la notar reprezentanții celor două societăți au declarat că prețul vânzării a fost achitat integral în numerar, acest fapt nu corespunde adevărului și așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, valoarea acestor imobile nu este achitată nici în prezent ( 25,26 și 46 vol. IV dosar urmărire penală). Conform adresei ORC nr. /11.01.2007 (90) - - fost radiată din registrul comerțului la data de 24.02.2006, în baza sentinței civile nr. 4/.01.2006 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Inculpatul a recunoscut săvârșirea acestei fapte susținând însă că între cele două societăți au existat relații comerciale și reprezentanții lor au convenit să compenseze prețul imobilelor datorat de - - cu prețul materialelor de construcții și al pieselor pentru parcul auto pe care urma să le furnizeze - - către - -.

S-a reținut că faptele săvârșite de inculpat în calitate de administrator al - - de a-și însuși în interesul său sau al altei societăți, sumele de bani împrumutate de la în data de 20.12.2002, de la în data de 04.12.2002 și prețul vânzării unui către prin contractul încheiat la data de 21.10.2002, producând societății un prejudiciu în sumă de 105.600 lei(RON), întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni de delapidare prev. de art. 215/1 al. 1 Cod penal.

Prima instanță a apreciat că fapta săvârșită de inculpat, de a declara în fața notarului, cu prilejul încheierii celor trei contracte de vânzare - cumpărare a unor imobile în data de 29.04.2002, între - - L și - -, că s-a achitat integral prețul celor trei imobile, stare de fapt ce nu corespunde adevărului și care constituie o condiție esențială pentru valabilitatea celor trei contracte de vânzare - cumpărare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 Cod penal, fiind săvârșită în formă continuată prev. de art. 41 alin. 2 Cod penal și făcându-se și aplicarea disp. art. 13 Cod penal.

De asemenea, s-a apreciat că faptele săvârșite de inculpat în calitate de administrator al - -, de a lua pentru sine sau pentru alte societăți pe care le administrează bani împrumut de la și în datele de 20.12 și 04.12.2002 folosind imobilele proprietatea societății pentru a garanta aceste împrumuturi cu ipotecă, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni prev. de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată și având în vedere și disp. art. 13 Cod penal.

Totodată, s-a constatat că faptele săvârșite de inculpat, de a nu înregistra în contabilitatea - -, cu știință, a sumelor încasate în urma încheierii celor două contracte de împrumut în datele de 04.12 și 20.12.2002 și a contractului de vânzare cumpărare cu la data de 21.10.2002, având drept consecință denaturarea veniturilor, rezultatelor financiare și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă în bilanț, întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată raportat la art. 289 Cod penal și văzând și disp. art. 13 Cod penal.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal, persoana acestuia care, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, a contribuit la edificarea sau renovarea mai multor instituții culturale, de învățământ din oraș, a manifestat o atitudine cooperantă pe parcursul judecării cauzei.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat că deși lichidatorul judiciar în calitate de reprezentant al părții vătămate - - s-a constituit parte civilă inițial cu suma de 9.252.543.416 ROL și 10.500 euro în faza de urmărire penală, prejudiciul privind și alte fapte săvârșite de inculpat, din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă că săvârșirea celor trei infracțiuni de delapidare prev. de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, inculpatul a prejudiciat societatea dor cu suma de 1.056.000.000 ROL(105.600 RON), sumă care a fost reținută ca prejudiciu și în Rechizitoriul Parchetului înaintat acestei instanțe.

Potrivit adresei - -. SRL înaintată primei instanțe la data de 18.08.2006 prin sentința civilă nr. 65/27.04.2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea falită - - solicitându-se scoaterea lichidatorului și a societății din cauză și citarea pe mai departe a ilor conform tabelului final de creanțe afișat la data de 23.02.2006 și anexat copiei sentinței civile.

S-a reținut că în urma citării ilor din acest tabel cu mențiunea de a preciza dacă se constituie părți civile față de inculpat, în cauză s-au constituit părți civile următorii i ai - -: Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin DGFP T și Administrația Finanțelor Publice L, cu suma de 465.773 lei reprezentând prejudiciul nerecuperat, în care sunt incluse și datoriile debitoarei către AJOFM T și Casa Județeană de Pensii (60 și 117) și care în tabelul definitiv de creanțe este înscrisă cu suma de 384.477,33 lei. - SRL cu suma de 18.850 RON ( 69)cu,care este înscrisă și în tabel; ITM T cu suma de 5.836,97 RON (89) deși în tabelul de creanțe este înscris doar cu suma de 1.985, 83 lei(RON); - 22 - L cu suma de 49.074, 37 ROPN (106) cu, care este înscrisă și în tabelul de creanțe; - - L cu suma de 1.953,20 lei (RON) calculată pe perioada 31.01.2002 - 30.04.2002, plus majorări legale, calculate și actualizate la data plății (112), deși în tabelul de creanțe este înscrisă cu suma admisă de doar 1.593,98 RON; AVAS B (pentru fosta AVAB) cu suma de4 127.334 RON (128) deși în tabelul de creanțe este înscrisă cu suma admisă de 189.470,42 lei RON; - Press SRL cu suma de 1.202,63 RON(178) cuprinsă și în tabelul de creanțe; - - cu suma de 608,43 lei cuprinsă în tabelul de creanțe (185); Consiliul local al municipiului L cu suma de 49.842,38 RON(189), mai mică decât suma înscrisă în tabel; Celelalte creditoare nu s-au constituit părți civile dau datoriile lor au fost preluate de alți

Împotriva acestei hotărâri în termen legal au declarat apel inculpatul G, -, 22"- L, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE T și AUTORITATEA pentru VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI

În motivele de apel ale inculpatului G s-a solicitat admiterea apelului, modificarea hotărârii apelate în ceea ce privește latura civilă a cauzei, urmând a se constata că nu există prejudiciu în cauză. Pe cale de consecință, s-a solicitat respingerea pretențiilor formulate de părțile civile, deoarece cererile acestora de despăgubiri nu au nici o legătură cu faptele pentru care acesta a fost cercetat și judecat, mai mult ii și-au valorificat deja pretențiile în cadrul procedurii falimentului debitoarei -,"-, prevăzute de Legea 64/1995, în dosarul nr. 142/S/2002 al Tribunalului Timiș, totodată apreciind că în ceea ce privește latura civilă a cauzei există autoritate de lucru judecat.

În motivele de apel ale părții civile Direcția Generală a Finanțelor Publice T, s-a solicitat admiterea apelului în ceea ce privește latura civilă a cauzei, în sensul obligării inculpatului la plata sumei de - lei.

În motivele de apel ale părții civile -, 22"- L s-a solicitat admiterea apelului în ceea ce privește latura civilă a cauzei, în sensul obligării inculpatului la plata sumei de40.000 lei.

S-a constatat că apelul declarat de partea civilă.-B nu a fost motivat.

Prin decizia penală nr. 12/A din 21.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. pr.pen a fost respins apelul declarat de apelanții e B, G, - 22 - L și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE împotriva sentinței penale nr. 87/21.02.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr- ca nefondate.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma criticilor aduse acesteia prin motivele de apel precum și din oficiu în limitele prevăzute de art. 371 alin. 2.C.P.P., Tribunalul Timișa reținut următoarele.

S-a constatat că, analizând probele administrate în cauză, prima instanță a stabilit corect că inculpatul în cursul anului 2002 inculpatul care îndeplinea funcția de administrator al - - nu a înregistrat în evidențele contabile o serie de activități, denaturând astfel veniturile și cheltuielile reflectate în bilanțul contabil. De asemenea, inculpatul a folosit cu rea credință numele firmei la încheierea a două contracte de împrumut, iar banii obținuți i-a folosit în interes propriu, prejudiciind societatea pe care o administra.

S-a apreciat că faptele săvârșite de inculpat, de a nu înregistra în contabilitatea - -, cu știință, a sumelor încasate în urma încheierii celor două contracte de împrumut în datele de 04.12 și 20.12.2002 și a contractului de vânzare cumpărare cu la data de 21.10.2002, având drept consecință denaturarea veniturilor, rezultatelor financiare și a elementelor de activ și pasiv ce se reflectă în bilanț, întrunesc elementele constitutive a trei infracțiuni prev. de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată raportat la art. 289 Cod penal și văzând și disp. art. 13 Cod penal.

Starea reținută a fost confirmată, în opinia tribunalului, în esență de expertiza contabilă efectuată în cauză, iar explicațiile date de inculpat precum că a folosit aceste sume de bani obținute pentru - -, în interesul celorlalte două societăți pe care le administra,nu sunt de natură de al exonera pe acesta de angajarea răspunderii penale.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a apreciat de către tribunal că în mod corect s-a reținut că deși lichidatorul judiciar în calitate de reprezentant al părții vătămate - - s-a constituit parte civilă inițial cu suma de 9.252.543.416 ROL și 10.500 euro în faza de urmărire penală, prejudiciul privind și alte fapte săvârșite de inculpat, din raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză rezultă că săvârșirea celor trei infracțiuni de delapidare prev. de art. 215/1 alin. 1 Cod penal, inculpatul a prejudiciat societatea dor cu suma de 1.056.000.000 ROL(105.600 RON), sumă care a fost reținută ca prejudiciu și în Rechizitoriul Parchetului înaintat acestei instanțe.

S-a reținut faptul că, potrivit adresei - -. SRL înaintată primei instanțe la data de 18.08.2006 prin sentința civilă nr. 65/27.04.2006 s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea falită - - solicitându-se scoaterea lichidatorului și a societății din cauză și citarea pe mai departe a ilor conform tabelului final de creanțe afișat la data de 23.02.2006 și anexat copiei sentinței civile.

Prin urmare, s-a reținut că în urma citării ilor din acest tabel cu mențiunea de a preciza dacă se constituie părți civile față de inculpat, în cauză s-au constituit părți civile următorii i ai - -: Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin DGFP T și Administrația Finanțelor Publice L, cu suma de 465.773 lei reprezentând prejudiciul nerecuperat, în care sunt incluse și datoriile debitoarei către AJOFM T și Casa Județeană de Pensii (60 și 117) și care în tabelul definitiv de creanțe este înscrisă cu suma de 384.477,33 lei. - SRL cu suma de 18.850 RON ( 69)cu,care este înscrisă și în tabel; ITM T cu suma de 5.836,97 RON (89) deși în tabelul de creanțe este înscris doar cu suma de 1.985, 83 lei(RON); - 22 - L cu suma de 49.074, 37 ROPN (106) cu, care este înscrisă și în tabelul de creanțe; - - L cu suma de 1.953,20 lei (RON) calculată pe perioada 31.01.2002 - 30.04.2002, plus majorări legale, calculate și actualizate la data plății (112), deși în tabelul de creanțe este înscrisă cu suma admisă de doar 1.593,98 RON; AVAS B (pentru fosta AVAB) cu suma de4 127.334 RON (128) deși în tabelul de creanțe este înscrisă cu suma admisă de 189.470,42 lei RON; - Press SRL cu suma de 1.202,63 RON(178) cuprinsă și în tabelul de creanțe; - - cu suma de 608,43 lei cuprinsă în tabelul de creanțe (185); Consiliul local al municipiului L cu suma de 49.842,38 RON(189), mai mică decât suma înscrisă în tabel; Celelalte creditoare nu s-au constituit părți civile dau datoriile lor au fost preluate de alți

Instanța de apel a apreciat că faptele comise de către inculpat sunt cauzatore de prejudiciu potrivit considerentelor de mai sus, iar întinderea prejudiciului s-a reținut potrivit manierii și argumentelor prezentate, celelalte pretenții, respectiv diferența solicitată,putându-se solicita doar pe calea unei acțiuni civile.

Prin urmare, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. pr.pen Tribunalul Timișa respins apelul declarat de apelanții -Autoritatea pentru Valorificarea Active B, G, - 22 - L și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE împotriva sentinței penale nr. 87 /21.02.2008 pronunțată de Judecătoria Lugoj în dosar nr- ca nefondate.

Împotriva deciziei penale nr. 12/A/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 20.03.2008 au declarat recurs în termenul legal părțile civile MINISTERUL FINANȚELOR PE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE T - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PE L (la data de 03.02.2009 - data ștampilei poștei) și 22 L (la data de 23.02.2009 - data ștampilei poștei), înregistrate pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Penală sub nr- din 03.03.2009.

În motivarea recursului său, partea civilă MINISTERUL FINANȚELOR PE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE T - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PE Laa rătat că în mod greșit nu a fost obligat inculpatul la plata întregii sume cu care s-a constituit parte civilă, modul de apreciere a despăgubirilor de către prima instanță, menținut și la instanța de apel, nerespectând prevederile Legii insolvenței nr. 85/2006 cu privire la rangul ilor și la tabelul de creanțe întocmit în cauză, instituția recurentă fiind privilegiat (filele 5, 35).

În motivarea recursului său, partea civilă 22 L arată că instanța de apel nu a luat în considerare motivele societății privind latura civilă iar motivarea nu cuprinde vreunul din motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției; în drept, au fost invocate disp. art. 1-7, 10, 13, 14, 19 și 20.proc.pen. (filele 13, 39).

Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a celor analizate din oficiu conform art. 3859alin. 3.proc.pen. Curtea constată că recursurile declarate de părțile civile sunt nefondate pentru considerentele ce urmează.

Recursurile părților civile privind cuantumurile despăgubirilor acordate, astfel încât soluția dată acțiunii penale este definitivă.

Instanța de recurs observă că nivelul sumelor acordate cu titlu de despăgubiri nu poate fi modificat în condițiile în care va fi menținută soluția dată acțiunii penale iar în cauză nu sunt incidente alte motive de recurs ce pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art. 3859alin. 3.pr.pen. cererea de modificare a cuantumului despăgubirilor neîncadrându-se în motivele de recurs expres și limitativ arătate în art. 3859alin. 1.proc.pen.

Contrar susținerilor părții civile 22 L, instanța de apel a arătat pe larg în considerentele deciziei care sunt motivele pentru care a apreciat că soluția dată laturii civile de către prima instanță este corectă. Astfel, s-a constatat că faptele inculpatului sunt cauzatoare de prejudicii și s-a prezentat maniera în care s-a reținut întinderea prejudiciului și s-a respins acțiunea pentru restul pretențiilor.

Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 38515pct. 1 lit. b proc.pen. vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de părțile civile MINISTERUL FINANȚELOR PE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE T - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PE L și 22 L împotriva deciziei penale nr. 12/A/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 20.03.2008.

În temeiul art. 192 alin. 2.proc.pen. fiecare din cele două recurente va fi obligată la plata a câte 100 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 38515pct. 1 lit. b proc.pen. respinge ca nefondat recursul declarat părțile civile MINISTERUL FINANȚELOR PE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PE T - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PE L și 22 L împotriva deciziei penale nr. 12/A/21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 20.03.2008.

În temeiul art. 192 alin. 2.proc.pen. obligă pe fiecare parte civilă recurentă la plata a câte 100 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 18.06.2009.

pentru

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

A în semnează

Președinte secție

Grefier,

Red /22.06.2009

Dact 2.ex./29.06.2009

Prima inst. - Judecătoria Lugoj - jud.

Inst. Apel - Tribunalul Timiș - jud.,jud.

Președinte:Codrina Iosana Martin
Judecători:Codrina Iosana Martin, Florin Popescu, Anca

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 650/2009. Curtea de Apel Timisoara