Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 714/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIENr. 714
Ședința publică de la 26 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Arin Alexandru Mengoni
JUDECĂTOR 2: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 3: Monica
GREFIER-
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul,împotriva sentinței penale nr. 200/P din 11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura este completă.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Fiind întrebat recurentul-inculpat arată că nu mai solicită un nou termen pentru a se prezenta avocat, fiind de acord că fie asistat de avocat.
Nefiind alte cereri de formulat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii, iar în rejudecare a se constata în temeiul art.140 al.1 lit.a pr.penală încetarea de drept a arestului preventiv. Precizează că în raport de dispozițiile codului d e procedură penală starea de arest preventiv nu poate depăși 180 zile.
De asemenea, arată că față de -când se restituie cauza la organul de urmărire penală, starea de arest este inclusă în cele 180 de zile. În cauza pendinte încheierea nu a fost atacată cu recurs de Ministerul Public, astfel că rezultă încetarea de drept a stării de arest preventiv.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. Precizează că din calculul făcut de parchet nu sunt depășite cele 180 de zile prevăzute de lege pentru menținerea stării de arest preventiv, astfel că soluția este corectă.
Avocat în replică, precizează că inculpatul este arestat de 1 an de zile, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare potrivit art.332 pr.penală întrucât au fost depășite cele 180 de zile.
Recurentul-inculpat în cuvântul său, se raliază concluziilor puse de apărător, cu precizarea că nu se sustrage, s-a prezentat la urmărirea penală de câte ori a fost chemat.
CURTEA
-DELIBERÂND-
Prin sentința penală nr. 200/P/11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr - s-a dispus în temeiul art. 332 al. 2. p p. . trimiterea cauzei privind pe inculpații și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Neamț în vederea refacerii urmăririi penale.
În temeiul art. 332 al. 3.C.P.P. a fost menținută arestarea preventivă a inculpaților.
În baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut în esență următoarele:
Analizând actele dosarului de urmărire penală, instanța a constatat că urmărirea penală a fost efectuată cu nesocotirea dispozițiilor referitoare la competența după materie.
Astfel, inculpații, și au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 323 al. 1 Cod penal.
Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit legii, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art. 167 sau art. 323 Cod penal.
Infracțiunea pentru care s-au asociat inculpații, respectiv înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, este enumerată în art. 2 lit. b din Legea nr. 39/2003, iar asocierea în vederea săvârșirii acestei infracțiuni se pedepsește de art. 8 din Legea nr. 39/2003, prin trimitere la art. 323 Cod penal.
Întrucât în mod greșit s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal, care este textul general în materie și nu pentru infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, care este legea specială aplicabilă, instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice, în temeiul art. 334 Cod procedură penală.
Inculpații, prin apărători, au fost de acord cu schimbarea încadrării juridice, instanța dispunând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 323 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003.
În conformitate cu dispozițiile art. 12 al. 1 lit. a din Legea nr. 508/2004, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, infracțiunile prevăzute de art. 7 și 8 din Legea nr. 39/2003, cu excepția cazurilor în care infracțiunea gravă este cea prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
Conform art. 13 al. 12din nr.OUG 43/2002, infracțiunea prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, dacă valoarea pagubei este mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 este de competența Direcției Naționale Anticorupție.
Din interpretarea acestor dispoziții, rezultă că, în cazul în care infracțiunea pentru care s-a constituit grupul, indiferent dacă este sau nu grup infracțional organizat în sensul legii, este infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, competența de urmărire penală aparține procurorilor când valoarea pagubei este până la 1.000.000 euro și procurorilor, când valoarea pagubei este peste 1.000.000 euro.
Susținerile reprezentantului parchetului, referitoare la faptul prin ordonanța nr. 165/C/2008 a Procurorului General al Românei s-a stabilit competența de soluționare a două din dosarele cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț și, în aceste condiții nu se justifică restituirea cauzei, sunt nefondate, având în vedere că motivarea ordonanței se referă doar la o parte din dosarele care s-au conexat, iar în prezenta cauză, au fost conexate toate dosarele și s-a dispus, raportat la întreaga situație de fapt, trimiterea în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
Față de cele reținute mai sus, instanța a constatat că urmărirea penală a fost efectuată cu nerespectarea regulilor privind competența după materie, astfel că, în baza art. 332 al. 2 Cod procedură penală, s-a dispus trimiterea cauzei la. - Biroul Teritorial Neamț, pentru refacerea urmăririi penale.
În ceea ce privește măsura arestării preventive a inculpaților și, în baza art. 332 al. 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest.
Astfel, inculpatul a fost arestat prin încheierea nr. 23/U din 25 iulie 2008, iar inculpatul prin încheierea nr. 27/U din 5 septembrie 2008, ambele a Tribunalului Neamț, reținându-se că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Măsura preventivă luată a fost prelungită succesiv, iar după trimiterea în judecată a inculpaților, s-a menținut starea de arest.
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive subzistă și în prezent, având în vedere că prin gravitatea lor particulară, infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații și pentru care există indicii de vinovăție, au dus la o perturbare importantă a relațiilor economice, fiind în continuare afectată ordinea publică dacă s-ar dispune punerea în libertate, cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost condamnat anterior pentru infracțiuni de aceeași natură.
Deși prin prezenta sentință s-a constatat că urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent, nu se poate susține că arestarea este nelegală, având în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor de trimitere în judecată, competența aparținea parchetului, soluția de față fiind determinată de încadrarea corectă a faptelor, care a fost făcută în cursul judecății.
Având în vedere faptul că buna desfășurare a procesului penal se poate realiza cu menținerea inculpaților în stare de arest, instanța a menținut această măsură.
Împotriva sentinței a declarat recurs inculpatul, numai cu privire la menținerea stării de arest. S-a solicitat să se constate de către instanța de recurs că arestarea preventivă a încetat de drept întrucât a fost depășit termenul de 180 zile prevăzut de art. 159 al. 13. p p. . iar pentru aceasta s-a solicitat să se aibă în vedere și durata arestării preventive scursă după sesizarea instanței prin rechizitoriu și până la momentul restituirii cauzei la parchet
Analizând sentința recurată în raport de motivul de recurs invocat precum și din oficiu instanța reține următoarele:
În mod nejustificat susține recurentul prin apărător că durata arestării preventive a încetat de drept, întrucât la stabilirea duratei celor 180 de zile trebuie avută în vedere numai perioada arestării preventive din cursul urmăririi penale anterioare, cumulată cu perioada arestării preventive din cursul noii urmăriri penale, fiind avute în vedere în acest sens prevederile art. 159 al. 13. p p. . În cauză nu a fost depășită durata celor 180 de zile
În schimb recursul inculpatului este justificat sub un alt aspect care va fi luat în considerare din oficiu și anume că, față de dispozițiile art. 274 al. 2.C.P.P. menținerea stării de arest preventiv trebuia dispusă pe o durată de până la 30 de zile. Se impunea specificarea duratei pentru care s-a dispus menținerea arestării, având în vedere că după ce instanța s-a dezinvestit a fost reluată urmărirea penală.
Va fi admis prin urmare recursul sub acest aspect, reținută cauza spre rejudecare și pe fond menținută arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, respectiv până la data de 10.12.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.2 lit.d pr.penală admite recursul declarat de inculpatul, împotriva sent.pen.nr. 200/P din 11.11.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- pe care o casează în parte numai cu privire la nepronunțarea referitoare la perioada pentru care s-a dispus menținerea stării de arest.
Reține cauza spre rejudecare și pe fond menține măsura arestării preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 zile, respectiv până la 10 decembrie 2009.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Ia act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.3 pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi,26 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
Red.
Red.
Tehnored. / 27.11.2009
3 ex.
Președinte:Arin Alexandru MengoniJudecători:Arin Alexandru Mengoni, Gabriel Crîșmaru, Monica