Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 794/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR. 6184/302/2008

699/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.794

Ședința publică din data de 02 iunie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Mihai Oprescu

JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar

JUDECĂTOR 3: Antoaneta

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpata A împotriva Deciziei penale nr.86/A/06.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenta-inculpată, reprezentată juridic de apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.162/10.05.2009, depusă la fila 35 dosar, și intimatul-parte civilă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul ales al recurentei depune la dosar două adeverințe medicale.

Reprezentantul Ministerului Public invocă excepția tardivității recursului declarat de inculpată, arătând că hotărârea instanței de apel i- fost comunicată la 16.02.2009, la adresa din str. - -, la 13.02.2009, la adresa din str. - - și la 13.02.2009, la adresa din str. T -, iar aceasta a declarat recurs la data de 16.03.2009 (fila 8 dosar verso), astfel că solicită respingerea recursului ca tardiv.

Apărătorul ales al recurentei solicită Curții să observe că niciuna din adresele precizate de procuror nu reprezintă adresa de domiciliu a inculpatei, adresa acesteia așa cum reiese din dosarul cauzei fiind în B,--6. În ceea ce privește declararea peste termen a recursului, solicită aplicarea art.3853alin.2 C.P.P. în sensul că inculpata a fost încunoștințată de existența unei hotărâri de condamnare pe numele său, de la mama sa, de la B, unde i se comunicase un extras din decizia de condamnare, cu ocazia unei vizite pe care aceasta i-a făcut la data de 18.03.2009. Solicită a se avea în vedere că inculpata nu a fost citată legal niciodată, nu i-a fost prezentat materialul de urmărire penală și nu a beneficiat de dreptul la apărare. Învederează că inculpata a lipsit o perioadă de la domiciliu, fiind internată în diverse spitale.

Având în vedere că hotărârea atacată nu a fost comunicată la domiciliul inculpatei, solicită, în temeiul art. 3853alin.2 p Cod Penal, încuviințarea recursului peste termen.

Reprezentantul Ministerului Public arată că domiciliul inculpatei este în B,--6 conform procesului-verbal de la fila 21, din dosarul de apel, iar la fila 73 dosarului de apel, se află dovada comunicării la această adresă a hotărârii, la data de 13.02.2009.

Cu privire la recursul peste termen, arată că inculpata știa despre existența dosarului, declarând apel în cauză, astfel că nu se poate susține că nu era încunoștințată de cauză.

Apărătorul ales al recurentei arată că clienta sa nu este cunoscătoare de drept și nu a fost reprezentată legal la judecată, astfel că solicită admiterea recursului peste termen și respingerea excepției invocate de reprezentantul Ministerului Public. Depune la dosar concluzii scrise.

CURTEA

Prin sentința penală nr.1986/1 0.11.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele:

În baza art.288 alin.1 Cod penal a fost condamnată inculpata A la 1 an închisoare.

În baza art. 215 alin.1 Cod penal a fost condamnată aceeași inculpată la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit. a, 34 lit.b Cod penal inculpata are de executat pedeapsa cea mai grea de 1 an 6 luni închisoare.

S-a făcut aplic. art. 74 lit.a, b Cod penal.

A fost obligată inculpata la plata sumei de 8000 USD, despăgubiri către partea civilă.

În baza art.191 a C.P.P. fost obligată inculpata la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

In vara anului 2003 martorul, medic rezident, licențiat în medicina la Universitatea Constanta, dorind să-I ajute pe partea vătămata să își continue studiile în calitate de student bursier al statului român a intrat in legătura cu inculpata care i-a spus că îi poate face rost de o adeverința conform căreia partea vătămata este bursier al statului român. Partea vătămata a studiat 3 ani la Facultatea de Medicina din cadrul Universității Constanta, după care a fost exmatriculat pentru neplata taxei de școlarizare. Inculpata a pretins suma de 8000 dolari pentru procurarea respectivei adeverințe.

În urma negocierilor partea vătămata a declarat ca accepta să plătească aceasta suma iar inculpata i-a spus că îi va aduce adeverința solicitata. Partea vătămata a făcut rost de acești bani, iar martorul s-a întâlnit cu inculpata și i-a dat acesteia suma solicitata de 8000 dolari. În schimbul banilor inculpata i-a dat martorului o adeverința falsă, spunându-i că la ora respectiva este prea târziu să mai meargă la minister pentru a verifica autenticitatea acesteia.

Martorul a depus adeverința primita la secția de limba engleză a Universității după care s-a deplasat la Direcția Generala pentru Integrare Europeana și Relații Internaționale a Ministerului Educației si Cercetării, pentru a verifica daca adeverința este sau nu emisa de minister. Persoana al cărei nume figura pe adeverința ca fiind inspector, doamna, i-a spus martorului că semnătura de pe adeverința nu îi aparține și că aceasta este falsă. Martorul a sunat-o pe inculpata si i-a comunicat că

adeverința este falsa, rugind-o să clarifice problema cu doamna. După acest moment inculpata nu a mai putut fi contactata telefonic de martorul sau de partea vătămata.

Starea de fapt reținuta în cauza a rezultat din mijloacele de proba administrate în cursul urmăririi penale, respectiv din declarațiile martorului și ale părții vătămate care se coroborează cu faptul că, după cum rezulta din procesul verbal atașat la dosarul cauzei, martorul a recunoscut fotografia inculpatei dintr-un grup de mai multe fotografii. Falsitatea adeverinței rezulta din adresa Ministerului Educației, Cercetării si T, aflata la fila 7 din dosar.

Deși a fost citata în repetate rânduri și a declarat că se va prezenta în fața organelor competente pentru a fi audiata, inculpata nu a făcut acest lucru sustrăgându-se atât de la urmărirea penala, cât și de la judecata cauzei

Din verificările efectuate a rezultat faptul că inculpata nu figurează decedata, reținuta, arestata preventiv sau încarcerată în nici una din unitățile de profil din tară.

Apelul declarat de inculpată a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr.86/6,02.2009 a Tribunalului București Secția I-a penală.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpata,în data de 16.03.2009,așa cum rezultă din ștampila scrisorii recomandate de la fila 8 verso dosar recurs.

Recursul este tardiv întrucât hotărârea instanței de apel i-a fost comunicată inculpatei la 16.02.2009 la adresa din - -,la 13.02.2009 la adresa din str.- -(fila 73 apel) și la 13.02.2009 la adresa din-,fiind depășit termenul legal de declarare a recursului de 20 zile potrivit disp.art.3853Cod procedură penală.

Adresa de domiciliu a inculpatei a fost verificată în apel la Poliția sector 1,așa cum rezultă din procesul verbal de la fila 21,fiind nefondată susținerea inculpatei,că nu a fost citată legal niciodată.

Nu se justifică nici aplicarea dispozițiilor privind recursul peste termen, întrucât inculpata a declarat apel în cauză,dar s-a sustras judecății neputând invoca propria culpă procesuală,în condițiile în care fusese citată legal în cauză.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,ca tardiv introdus,recursul declarat de inculpata împotriva Deciziei penale nr.86/A/06.02.2009,pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală în dosarul nr-.

Obligă inculpata la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,azi 02.06.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red;

Dact.IE/2 ex./26.06.2009

Președinte:Mihai Oprescu
Judecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 794/2009. Curtea de Apel Bucuresti