Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 848/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 848/ DOSAR NR-

Ședința publică din 25 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Constantin Epure

JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu

JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C

GREFIER -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public

- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații A, și împotriva deciziei penale nr.142/A din 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrare pe suport audio-video.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 19 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 25 2008, când,

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin decizia penală nr. 142/10 iunie 2008 Tribunalului Brașov au fost respinse apelurile declarate de inculpații, A, și împotriva sentinței penale nr. 81/ 2008 Judecătoriei Brașov, care a fost menținută.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că:

Prin sentința penală nr. 81/22.01.2008, Judecătoria Brașov a hotărât: încetarea procesului penal în baza art. 11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit.g Cod procedură penală,cu aplic.art.121 și 124 Cod penal privind pe inculpații, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.290 Cod penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale;

- condamnarea inculpatului, la o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune prev.de art.215 alin 1,2,3 Cod penal;

- condamnarea inculpatului, la o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru săvârșirea a trei infracțiuni prev.de art. 215 alin.1,2,3 Cod penal;

- condamnarea inculpatului A, la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare, cu executare în regim de detenție pentru săvârșirea a două infracțiuni prev.de art.215 alin.1,2,3 Cod penal și aplicarea pedepsei complimentare a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a, b Cod penal pe o durată de un an de zile, precum și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. Cod penal pe o durată de 5 ani;

- condamnarea inculpatei, la o pedeapsă rezultantă de doi ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 4 ani pentru săvârșirea a două infracțiuni prev.de art.26 rap.la art.215 alin. 1, 2,3 Cod penal;

- obligarea inculpaților, și, în solidar la plata sumei de 26.015 lei daune materiale către partea civilă SC " " SA Sf G;

- obligarea inculpaților și, în solidar, la plata sumei de 9956 lei daune materiale către partea civilă SC " Distribution Grup" SRL.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut, pe baza probatoriului administrat, următoarea stare de fapt:

În cursul lunii septembrie 1999, cei trei inculpați au intrat în contact cu numitul i care le-a descris o modalitate ușoară de a procura bani, indicându-le faptul că are o cunoștință în cadrul societății SC SA, respectiv inculpata, care le poate acorda ajutor pentru procurarea de marfă fără a achita contravaloarea acesteia.

Pentru a pune în practică modul de operare indicat de i, inculpatul a modificat o ștampilă aparținând firmei SC SRL în așa fel încât pe amprenta lăsată apărea SC SA. Inculpații și au confecționat, de asemenea, copii xerox după certificate de înmatriculare ale altor societăți pe care le-au modificat, înlocuind numele reale cu SC SRL, societate inexistentă. Cei trei inculpați au expediat apoi prin fax o comandă de produse către SC SA.

În data de17.09.1999, cei trei inculpați s-au deplasat împreună la sediul SC SA, inculpatul rămânând afară cu șoferul în timp ce inculpații și au discutat cu inculpata, spunându-i că sunt cunoștințe ale lui În urma discuțiilor, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, inculpații primind marfă în valoare de 1782,52 lei, fără a achita contravaloarea acesteia însă oferind inculpatei un sfert din această valoare, bani pentru care nu au primit chitanță. Inculpatul s-a deplasat în depozit unde a supravegheat încărcarea mărfii, numele acestuia fiind de altfel indicat pe factură și pe avizul de însoțire a mărfii. După ce au ridicat marfa, cei trei s-au deplasat cu un camion închiriat în orașul B unde au luat legătura cu o altă cunoștință a lui i căreia i-au vândut toată marfa.

Ca urmare a reușitei acestei operațiuni, inculpații au revenit la sediul SC SA la data de 02.10.1999 unde au intrat din nou în legătură cu inculpata. Aceasta le-a cerut să plătească o sumă de bani pentru acoperirea facturii anterioare, inculpatul plătind la casierie suma de 500.000 lei (vechi). Cunoscând faptul că pentru eliberarea de marfă trebuie achitată măcar 30% din contravaloarea acesteia, casiera, martora, a refuzat inițial să încaseze doar suma oferită de către inculpat. Pentru a rezolva această situație, inculpatul a semnat și emis un bilet la ordin pentru valoarea de 9.000.000 lei (vechi), bilet ce purta ștampila SC SRL iar inculpata a explicat martorei că această modalitate de plată este acceptată în cadrul firmei. În urma insistențelor acesteia, a încasat suma de 500.000 lei (vechi) iar inculpaților le-a fost eliberată marfă în valoare de peste 20.000.000 lei (vechi). Cu această ocazie, inculpații au oferit inculpatei suma de 5.000.000 lei (vechi) pe care aceasta și i-a însușit. Cei trei inculpați s-au deplasat din nou la B unde au vândut marfa aceleiași persoane.

Având în vedere succesul de care s-au bucurat în aceste ocazii și ținând cont de faptul că i nu și-a îndeplinit obligațiile față de ei, inculpații și au hotărât să acționeze pe cont propriu. În acest scop, cei doi au cumpărat o ștampilă cu amprenta și au modificat certificatele de înmatriculare a altor societăți, consemnând date ale SC SRL, societate inexistentă. Inculpatul a contactat telefonic reprezentanții societății SC SRL pentru a stabili condițiile tranzacției și modalitatea de plată. La data de 10.12.1999, inculpații și s-au prezentat împreună la sediul societății în calitate de reprezentanți ai SC SRL B, prezentând și copia xerox a certificatului de înmatriculare a acestei societăți. Celor doi li s-a eliberat marfă în valoare de 3590 lei pentru care au emis un bilet la ordin completat parțial de către inculpatul și semnat și ștampilat de către inculpatul, marfă pe care au valorificat-o tot în localitatea

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termen legal inculpații, A și.

Inculpatul a solicitat achitarea sa pentru toate infracțiunile de înșelăciune prev.de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală, apreciind că deși este incontestabil faptul că infracțiunile s-au produs, trebuie avut în vedere că inculpatul era student la data comiterii lor și a fost influențat de situația socială și financiară a inculpatului, fiind atras alături de inculpatul în derularea acestor evenimente.

Apreciază că aplicarea unei pedepse în regim de detenție l-ar prejudicia grav din punct de vedere al vieții sociale și particulare mai ales că a executat deja peste doi ani de închisoare.

Inculpatul Aas olicitat prin apărătorul din oficiu reducerea pedepselor stabilite și aplicate prin sentința Judecătoriei Brașov având în vedere întregul material probatoriu administrat în cauză.

Inculpatul, prin apărător din oficiu a solicitat reducerea pedepselor stabilite și aplicate prin utilizarea dispozițiilor art.74, 76 Cod penal având în vedere atitudinea sa procesuală de recunoaștere a faptelor reținute în acuzarea sa. De asemenea a solicitat să se constate că prezenta faptă este concurentă cu infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr.563/2003 a Judecătoriei Rm.

Inculpata a solicitat în principal achitarea sa pentru cele două infracțiuni de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod procedură penală (în principal) și în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală. Solicită să se aibă în vedere faptul că a fost scoasă de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită de la inculpați în vederea favorizării pentru obținerea de bunuri de la SC "". Nu i-a cunoscut pe inculpați înainte de comiterea faptelor astfel încât, chiar dacă s-a probat că a primit sume de bani de la inculpați acestea au fost derizorii fiind remise doar pentru a facilita intrarea peste rând la preluarea mărfii și în nici un caz pentru ca inculpata să treacă cu vederea nelegalitatea actelor prezentate.

Solicită să se constate în subsidiar că nu a intenționat să săvârșească infracțiunea de complicitate la înșelăciune așa cum s-a reținut în actul de sesizare.

Analizând motivele de apel invocate, considerentele hotărârii atacate, precum și întregul probatoriu administrat în cauză, tribunalul constată că: inculpații au avut o atitudine procesuală oscilantă, pornind de la recunoașterea infracțiunilor de înșelăciune ( și ) în faza de urmărire penală, până la negarea participării la săvârșirea vreunei infracțiuni ( pe tot parcursul procesului și în fața instanței de judecată);

Inculpatul a recunoscut în fața instanței de judecată implicarea sa în toate faptele de înșelăciune reținute în actul de sesizare, deși în faza de urmărire penală a negat în vreun fel implicarea sa.

Revenirea, în faza de cercetare judecătorească asupra declarațiilor inculpaților și nu au suport probatoriu și nu sunt justificate din punct de vedere logic, după ce în declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpatul arată în detaliu modalitatea în care l-a cunoscut pe inculpatul, pe numitul și a aflat de legăturile pe care acesta din urmă le avea cu inculpata angajată a SC " " SA (aceasta îl ajuta pe numitul să procure marfă fără să plătească contravaloarea acesteia).

De asemenea, inculpatul în faza de urmărire penală a arătat că l-a cunoscut pe numitul prin intermediul lui și a participat la discuții referitoare la legăturile acestuia din urmă cu inculpata împreună cu inculpatul. Din aceste declarații rezultă fără dubiu că cei trei, și au realizat în urma acestor discuții că pot să realizeze venituri ilicite urmând același model ca și numitul prin intermediul legăturii sale de la " " SA, adică prin inculpata.

Participarea tuturor celor trei inculpați la faptele din 02.10.1998 și 10.12.1998 și respectiv participarea inculpaților și la fapta din 17.09.1998, au fost probate fără nici un fel de dubiu atât sub aspectul falsului cu privire la firma în numele căreia au acționat (SC SRL) cât și cu privire la modalitatea în care au negociat cu inculpata pentru încheierea contractului de vânzare - cumpărare în vederea procurării de marfă de la această societate fără însă să plătească pentru ceea ce au achiziționat, a rezultat fără dubiu din materialul probatoriu că inculpata a primit sume de bani de la inculpatul în data de 02.10.1998 și 17.09.1998 pentru a încheia contractele de vânzare - cumpărare cu inculpații în condițiile în care știa că SC" " SRL și că banii nu vor putea fi recuperați de către societatea unde lucra (declarațiile inculpatului din faza de urmărire penală și din fața instanței de judecată).

Fapta din 10.12.1998 săvârșită în dauna SC " Distribution Grup" SRL a fost săvârșită în aceeași manieră, folosindu-se acte false ale unei firme fantomă, SC "" SRL, la stabilirea stării de fapt prima instanță a avut în vedere și declarațiile martorilor audiați în cauză care împreună cu declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală au oferit probele necesare si suficiente pentru stabilirea cu certitudine a vinovăției tuturor inculpaților din dosar.

Încadrarea juridică a faptelor a fost corect reținută de către prima instanță prin raportare la elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune conform alineatelor 1, 2 și 3 Cod penal.

Nu există nici un indiciu, nici o probă care să ateste afirmația inculpatului în sensul că a fost atras fără voia sa în această activitate infracțională și că nu a avut nici reprezentarea aspectului nelegal al faptelor sale și nici intenția de a înșela părțile vătămate.

Nu are relevanță sub aspectul individualizării pedepsei (cuantum și modalitate de executare) durata arestării preventive a inculpatului și nici împrejurarea că faptele au fost comise în anul 1998; individualizarea pedepsei este făcută în raport de criteriile art.72 Cod penal,iar prima instanță a aplicat în mod corect procedeul de individualizare ținând seama de împrejurările concrete în care s-au petrecut faptele, de contribuția inculpatului la săvârșirea lor, de numărul participanților la infracțiune și nu în ultimul rând de antecedența penală.

Pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție, este rezultatul procedeului de contopire al pedepselor stabilite pentru infracțiunile deduse judecății cu pedepsele stabilite prin sentința penală nr.262/2004 a Judecătoriei Sector 2

A fost aplicat în mod corect procesul de individualizare a pedepselor și în aceea ce îi privește pe inculpații și A, pedepsele aplicate și modalitatea de executare fiind rezultatul aplicării procedeului de contopire a pedepselor pentru infracțiuni concurente săvârșite anterior, conform art.36 alin.1 Cod penal (în ceea ce-l privește pe inculpatul A pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare rezultând în urma contopirii a numeroaselor pedepse aplicate de diverse instanțe de pe teritoriul întregii țări).

Nu se impune și nu există nici un temei pentru reducerea pedepse stabilite în mod temeinic de prima instanță.

Din probatoriul administrat a rezultat fără dubiu contribuția inculpatei la săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune pentru faptele din 17.09.1998 și 02.10.1998, împrejurarea că a fost scoasă de sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, nu are relevanță pe fondul prezentei cauze în care a fost cercetată din punct de vedere al elementelor constitutive ale altei infracțiuni.

Declarațiile inculpaților și, precum și ale martorilor au relevat împrejurarea că această inculpată a cunoscut și a acceptat că ceilalți inculpați sunt reprezentanți ai unei firme inexistente în peisajul economic din B și cu toate acestea a înlesnit eliberarea mărfurilor contractate deși știa că plata acestora la valoarea lor integrală nu va avea loc niciodată.

În consecință în speță nu se poate dispune achitarea inculpatei în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod procedură penală, în sensul că fapta nu există și nici în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală deoarece inculpata a acționat cu intenție directă în înlesnirea și favorizarea celorlalți inculpați în activitatea lor de inducere în eroare a SC " " SA, nu are relevanță împrejurarea că această inculpată nu i-a cunoscut pe cei trei inculpați anterior comiterii faptelor, legătura dintre ei fiind făcută prin intermediul numitului.

În mod temeinic prima instanță a dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, ținând cont de împrejurarea că este la primul conflict cu legea penală și că anterior săvârșirii acestora a avut un comportament corespunzător în cadrul societății civile.

Având în vedere că s-a dovedit fără dubiu vinovăția inculpaților în producerea infracțiunilor de înșelăciune (în formă consumată sau sub forma complicității) în mod corect au fost obligați în solidar la plata despăgubirilor civile către cele două societăți constituite părți civile în cauză; modalitatea în care acestea s-au constituit părți civile a fost legală în momentul procesual respectiv indicându-se atât dauna efectivă cât și penalitățile rezultate din neplata facturilor.

În ceea ce privește soluția de încetare a procesului penal pentru infracțiunile prev.de art.290 Cod penal (pentru inculpații și ) ea nu a fost atacată prin motivele de apel și tribunalul constată că în mod temeinic și legal prin raportate la dispozițiile art.121 și 124 Cod penal, s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale.

Față de aceste considerente, tribunalul a constatat că apelurile declarate de către inculpații, - și sunt neîntemeiate fiind respinse și menținută sentința penală nr.81/22.01.2008 a Judecătoriei Brașov.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații A, și.

Inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea de circumstanțe atenuante.

Inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală, arătând că nu se face vinovat de săvârșirea faptelor, recunoașterea sa fiind făcută la presiunea organelor de cercetare penală, că actele false găsite la locuința sa au fost confecționate de inculpatul, pe care l-a însoțit la ridicarea mărfurilor fără a avea reprezentarea că actele ar fi fost falsificate. În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei arătând că a avut o conduita bună anterior comiterii faptei, că are un copil și a solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 Cod penal și reducerea pedepsei.

În plus, inculpatul a mai solicitat ca în situația reducerii pedepsei să se dispună și liberarea condiționată, în sensul ca pedeapsa redusă să fie considerată ca executată urmare a liberării condiționate.

Inculpata a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală, iar în subsidiar a solicitat să se constate că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv intenția în sensul că nefiind demonstrat că a primit sume de bani de la inculpați pentru a le permite ridicarea de mărfuri, nu se poate vorbi nici de complicitate la infracțiunea de înșelăciune, ca ajutor pe care l-ar fi acordat inculpaților, fiind vorba doar de o neglijență a sa, fiind la primul contact cu legea penală.

Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de recurs, în condițiile art. 385/10 Cod procedură penală, se constată că acestea sunt nefondate.

Inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.1, 2, 3 Cod penal și în forma complicității pentru inculpata.

În ce privește cazurile de casare invocate de inculpați și motivele pe care se întemeiază, instanța are a observa că în ce privește soluția de achitare solicitată de inculpații și, aceasta este lipsită de suport.

Nu se poate susține că inculpatul nu a cunoscut că actele ce au fost găsite la domiciliul său au fost falsificate și mai mult, că acestea au fost falsificate de inculpatul; alegația este nejustificată câtă vreme tocmai acesta a mijlocit întâlnirea între inculpatul și, fiind relatate discuțiile dintre aceștia referitoare la legăturile cu inculpata, ce dovedesc fără putință de tăgadă că inculpați și au cunoscut exact modalitatea concretă de derulare a faptelor prin ridicarea mărfurilor de la SC SA cu ajutorul inculpatei.

Mai mult, a fost dovedită participarea tuturor inculpaților la faptele ce au avut loc în datele de 2.10.1998, 10.12.1998 și 17.09.1998, fiind probate atât în ce privește infracțiunea de fals cu privire la societatea în numele căreia au acționat (și pentru care s-a dispus încetarea procesului penal urmare a prescripției răspunderii penale) cât și cu privire la modalitatea în care au negociat ci inculpata pentru încheierea contractului de vânzare- cumpărare a mărfurilor fără a achita marfa achiziționată.

În consecință, este pe deplin dovedit că inculpatul a cunoscut cu exactitate despre falsificarea documentelor și modalitatea concretă în care se va ridica marfă fără a fi plătită, dar și că inculpata a acordat ajutor inculpaților ca aceștia să ridice marfă știind că marfa respectivă nu va fi achitată și că pentru această activitate a primit sume de bani. Este adevărat că a fost cercetată pentru luare de mită, dar fapta sa nu se circumscrie infracțiunii de luare de mită, deoarece nu are calitatea de funcționar în sensul legii penale, dar se circumscrie complicității la infracțiunea de înșelăciune în dauna părții civile SC SRL, activitatea acesteia fiind de ajutor și înlesnire a activității celorlalți inculpați.

Prin urmare, cererea acestor inculpați de achitare nu poate fi primită, probele au demonstrat fără putință de tăgadă că se fac vino9vați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați de instanțele de fond.

În ce privește cererea inculpaților de reducere a pedepselor, formulată în subsidiar de fiecare dintre aceștia, instanța are a observa că față de numărul de infracțiuni comise, de modalitatea concretă în care s-au derulat faptele, de împrejurarea că pentru realizarea infracțiunii scop, aceea de înșelăciune, s-au comis și alte infracțiuni (chiar dacă pentru acestea a operat prescripția răspunderii penale), numărul de persoane implicate, existența antecedentelor penale pentru inculpații și, ceea ce demonstrează că pedepsele anterioare nu și-au atins scopul și nu s-au dovedit eficiente și nici nu există împrejurări de natură a putea fi evaluate ca având valența unor circumstanțe atenuante care să conducă la aplicarea unor pedepse sub limita minimului special prevăzut de lege; prin urmare, pedepsele aplicate inculpaților sunt suficiente4 și de natură să conducă la reeducarea inculpaților și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală și nu se impune reducerea acestora.

În ce privește cererea inculpatului de constatare ca executată a pedepsei și de liberare condiționată, aceasta este inadmisibilă în recurs, chiar în situația în care s-ar fi dispus reducerea pedepsei; nu există în cadrul art. 385/9 Cod procedură penală un caz de casare referitor la situația menționată.

Așa fiind, hotărârea atacată este în afara oricărei critici și pe cale de consecință, potrivit art. 385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, se vor respinge recursurile declarate de inculpații A, și cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de inculpații, A și împotriva deciziei penale nr. 142/10 iunie 2008 Tribunalului Brașov, pe care o menține.

Obligă inculpații să plătească statului sumele de câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - C

GREFIER,

pt.

aflată în concediu

semnează grefier șef secție penală

Red./18.12.2008

Dact./MB/29.12.2008 -

2 exemplare

Jud. apel:/

Jud. fond:

Președinte:Constantin Epure
Judecători:Constantin Epure, Simona Franguloiu, Alina Constanța

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 848/2008. Curtea de Apel Brasov