Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 86/2008. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 86/ DOSAR NR-
Ședința publică din 5 februarie 2008
PREȘEDINTE: Laura Popa președinte de secție
- - - JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
- - - JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu
- -- grefier șef
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de partea civilă și inculpații și împotriva deciziei penale nr. 202/A din 4 iulie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr-.
Dezbaterile asupra cauzei s-au efectuat în conformitate cu prevederile art. 304 Cod procedură penală, respectiv prin înregistrarea pe suport audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 30 ianuarie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 5 februarie 2008.
Deliberând asupra recursurilor de față;
Constată că, prin sentința penală nr. 2963, Judecătoria Brașova hotărât următoarele:
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 215 al. 1,2,3 Cod penal a condamnat-o pe inculpata - la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșire infracțiunii de complicitate la înșelăciune.
În baza art. 20 Cod penal rap. la art. 26 Cod penal rap la art. 215 alin 1, 2, 3 Cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativa la complicitate la înșelăciune.
În baza art. 26 Cod penal rap la art. 290 Cod penal condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals in înscrisuri sub semnătura privată.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals in înscrisuri sub semnătura privată.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals in înscrisuri sub semnătura privată.
În baza art. 26 Cod penal raportat la art. 288 Cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.
În baza art. 292 Cod penal a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În baza art. 272 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 (fost art. 266 al. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 înainte de renumerotare) a condamnat-o pe aceeași inculpată la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea - credința a creditului societății în interes personal.
A constatat că infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a Cod penal, și a stabilit ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea acestei pedepse sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.
Pe durata termenului de încercare, inculpata a fost obligată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
A atras atenția inculpatei - asupra prevederilor art. 86/4 și art. 83 Cod penal.
A reținut art. 13.Cod Penal în ceea ce privește neaplicarea pedepsei accesorii prev de art. 64 lit. a-c Cod Penal
În baza art. 215 alin. 1, 2,3 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul - la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 215 alin. 1, 2,3 Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșire infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 20 Cod penal rap. 215 al. 1,2,3 Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune.
În baza art. 290 Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privată.
În baza art. 290 Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privată.
În baza art. 290 Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privată.
În baza art. 288 Cod penal l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.
În baza art. 26 Cod penal rap la art. 272 al. 1 pct. 2din Legea nr. 31/1990 (fost art. 266 al. 1pct. 2 din Legea nr. 31/1990 înainte de renumerotare) l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire cu rea - credință a creditului societății în interes personal.
A constatat că infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a Cod penal și a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 3 ani închisoare.
În baza art. 86/1 Cod penal a dispus suspendarea acestei pedepse sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 6 ani.
Pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
A atras atenția inculpatului - asupra prevederilor art. 86/4 și art. 83 Cod penal.
A reținut art. 13.Cod Penal în ceea ce privește neaplicarea pedepsei accesorii prev de art. 64 lit. a-c Cod Penal
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală i-a obligat pe inculpați, în solidar, să plătească părții civile - suma de 85.333 EURO (echivalentul în lei la cursul oficial din ziua achitării) reprezentând prejudiciu nerecuperat.
A menținut sechestrul asigurator instituit în faza de urmărire penală asupra autoturismului marca VW cu numărul de înmatriculare BV -, aparținând inculpatului -, care, aflat în stare de funcționare, a fost lăsat în custodia inculpatului.
În baza art. 348 Cod procedură penală a dispus anularea parțială a înscrisului încheiat la notar în data de 18.04.2003.
A dispus ca după rămânerea definitivă a sentinței, o copie de pe aceasta să se comunice Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brașov.
În baza art. 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească statului suma de 1000 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare ( fiecare inculpat câte 500 RON ).
A dispus ca după rămânerea definitivă a sentinței să se comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașovo copie de pe aceasta.
A respins cererea formulată de avocata inculpaților privind scutirea de plata amenzii aplicate prin încheierea din data de 20.11.2006.
A respins cererea formulată de martorul privind obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de transport.
În drept s-a reținut că faptele inculpatei - care în baza unei înțelegeri prealabile, cu intenție l-a ajutat pe inculpatul să întocmească în fals două contracte și o adeverință fiscală și i-a dat asigurări părții vătămate că sunt reale, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod penal (2 fapte), art. 26 Cod penal rap. la art. 290 Cod penal (2 fapte) art. 26 rap. la art. 288 Cod penal (o faptă) cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal
S-a mai reținut că faptele inculpatei, care în baza unei înțelegeri prealabile l-a ajutat pe inculpatul să falsifice contractul încheiat cu și l-a prezentat părții vătămate - ca fiind real, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust și de a-i produce o pagubă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 26 Cp rap. la art. 290 Cod penal, (o faptă) art. 20 Cp rap. la art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cp cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și că fapta inculpatei, care în data de 18.04.2003 a făcut declarații necorespunzătoare în fața notarului - susținând în mod neadevărat că apartamentul situat în municipiul B,-,. 18,. a,. 14, nu este grevat de sarcini întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații prev. de art. 292 Cod Penal.
S-a constatat că fapta inculpatei care, în calitate de administrator al " 2000" B a folosit cu rea-credință creditul societății în folosul său propriu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 272 al. 1, pct. 2 din Legea 31/1990 (fost art. 266 al. 1, pct.2 din Legea 31/1990 înainte de renumerotare).
În ceea ce privește această infracțiune prev. de Legea 31/1990 instanța a apreciat că nu este vorba de schimbarea încadrării juridice a faptei ci este vorba doar de o renumerotare a articolelor.
La individualizarea pedepselor instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, pe baza cărora a aplicat pedepse orientate spre minimul special pentru fiecare infracțiune.
S-a constatat că toate infracțiunile au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni prev. de art. 33 lit. a Cp, și s-a stabilit ca în final inculpata să execute pedeapsa cea mai grea.
Cu privire la inculpatul s-a reținut că faptele acestui inculpat, care a întocmit în fals două contracte de prestări servicii cu " B și Media B și o adeverință fiscală, în scopul de a induce în eroare pe partea vătămată - - cauzându-i o pagubă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod Penal (2 fapte), fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod Penal ( 2 fapte) și fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 (1 faptă) cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal, faptele inculpatului, care a întocmit un contract de prestări servicii cu " " B în scopul de a induce în eroare partea vătămată - având reprezentarea că-i va produce o pagubă, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod Penal (o faptă) și tentativă la înșelăciune prev. de art. 20 Cod Penal rap. la art. 215 al. 1, 2 și 3 Cod Penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod Penal, fapta inculpatului care în calitate de colaborator -prestator servicii în cadrul " 2000" B, a folosit cu rea - credință creditul societății în folosul său propriu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 Cp rap. la art. 272 alin. 1 pct.2 din Legea 31/90 (fost art. 266 alin. 1 pct. 2 din Legea 31/1990 înainte de renumerotare).
La individualizarea pedepselor aplicate acestui inculpat s-a ținut seama, de asemenea de prevederile art. 72 Cod Penal și s-au aplicat pedepse orientate către minimul special.
Prin decizia penală nr. 202/2007, Tribunalul Brașova admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și partea civilă -, iar în cadrul rejudecării a aplicat fiecărui inculpat pedepsele complementare prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei. Totodată, în baza art. 348 Cod procedură penală, a dispus anularea parțială a contractului de împrumut cu garanție imobiliară autentificat sub nr. 1218/2003 la. -, respectiv a declarației inculpatei în sensul că imobilul înscris în CF 31892 B, nr. top 6915/a/1/1/3/9/14 nu era la data respectivă ipotecat în favoarea nici unei persoane (fizice sau juridice).
S-a reținut că infracțiunea de fals în declarații prevăzută de art. 292 Cod penal pentru care a fost condamnată inculpata are element material al laturii obiective declararea neadevărată a împrejurării că imobilul situat în B,-. 18. A. 14 nu este grevat de sarcini și ipoteci. Celelalte aspecte ale contractului încheiat între inculpata și corespund voinței părților și nu pot intra sub cenzura instanței penale învestite cu soluționarea cauzei ce are ca obiect infracțiunea de fals. Nu există legătură de cauzalitate între infracțiunea de fals săvârșită de inculpată și declarația acesteia de grevare cu ipotecă a bunului pe care anterior îl ipotecase în favoarea mamei părții vătămate. Mai mult, constituirea dreptului de ipotecă s-a realizat printr-un acord de voințe între inculpată și creditorul, iar acesta din urmă nu a fost parte în procesul penal (și nici nu ar fi putut să fie parte în acest proces, întrucât infracțiunea de fals este una de pericol și nu comportă latură civilă) astfel încât nu se poate dispune cu privire la prevederile contractuale ce influențează efectele contractului produse asupra patrimoniului său, fără a i se acorda posibilitatea de a-și formula apărări și a-și exprima punctul de vedere. Prin urmare, tribunalul a constatat că lămurirea ce se impune a fi făcută relativ la întinderea părții anulate din contractul de împrumut cu garanție imobiliară nr. autentificat sub nr. 1218/18.04.2003 la Biroul Notarilor Publici Asociați -, nu poate fi decât în sensul anulării declarației false date de inculpata potrivit căreia imobilul în discuție nu era, la data încheierii acestui contract ipotecat în favoarea vreunei persoane fizice sau juridice.
Împotriva hotărârii au declarat recurs inculpații și partea civilă, criticând-o ca nelegală și netemeinică. Inculpații au solicitat reducerea cuantumului pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare în sensul aplicării art. 81 Cod penal, considerând că regimul sancționator stabilit de instanțele anterioare este prea raportat la circumstanțele personale. De asemenea, au cerut reducerea despăgubirilor civile apreciind că cuantumul acestora nu este dovedit.
Partea civilă a criticat în motivele de recurs soluția adoptată de tribunal, în sensul anulării parțiale a contractului de vânzare-cumpărare. Considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale a părții, aceea de a se anula ca fals întreg contractul, a solicitat retrimiterea cauzei la tribunal pentru rejudecare.
S-a motivat că în speță nu funcționează și nu poate funcționa doar nulitatea parțială a acestui înscris (deși aceasta este regula), ci trebuie să se observe că acest înscris este afectat de o clauză ilicită și imorală și trebuia constatată nulitatea absolută a acestuia cu privire la integralitatea acestuia în sens de negocium.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, în limitele prevăzute de art. 3856raportat la art. 3859Cod procedură penală, se constată că recursurile formulate nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Instanțele anterioare au stabilit în mod corect starea de fapt, nevinovăția inculpaților fiind dovedită cu certitudine și fără urmă de îndoială de materialul probatoriu administrat în cauză. De altfel, inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, relatând modul în care și-au desfășurat activitatea infracțională, atât în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată.
În consecință, în mod corect instanțele de fond și apel au dispus condamnarea inculpaților pentru faptele reținute în sarcina lor prin rechizitoriu, încadrarea juridică fiind legală.
În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, se constată că acestea răspund exigențelor legii penale. Instanțele au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal și au ținut seama de circumstanțele reale existente în cauză și gradul ridicat de pericol social al faptelor; activitatea laborioasă concretă desfășurată de inculpați într-un interval de timp îndelungat, perseverența cu care aceștia au înșelat pe partea civilă, realizarea de acte false pentru a crea o convingere cât mai puternic acesteia și aod etermina să le remită banii în continuare, prejudiciul ridicat cauzat și modul de operare care a creat mult timp părții civile o aparență de legalitate. De asemenea, s-au avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaștere a comiterii faptelor, aspecte care au determinat instanțele să se orienteze înspre minimul special prevăzut de textul de lege sancționator.
În cauză, raportat la considerentele expuse mai sus, nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților neexistând alte împrejurări care să poată duce la aplicarea art. 74, 76 Cod penal.
De asemenea, modalitatea de executare a pedepselor (în condițiile art. 861Cod penal) a fost corect aleasă de instanțele de judecată, impunându-se realizarea unui control din partea organelor judiciare asupra comportamentului inculpaților pe durata termenului de încercare tocmai ținând seama de gravitatea faptelor și perseveența infracțională a inculpaților.
În ce privește critica inculpaților recurenți privind cuantumul despăgubirilor civile, se constată că acesta nu se încadrează în nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 3859Cod procedură penală care permit casarea hotărârii, reducerea acestui cuantum neputând fi cerută în cadrul judecării recursului, întrucât legea nu permite analizarea hotărârii sub acest aspect.
Prin urmare, raportat la cele expuse, recursul inculpaților urmează a fi respins ca nefondat potrivit art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În ce privește recursul părții civile, acesta vizează latura civilă a cauzei, respectiv faptul că instanțele de fond și apel nu au dispus în baza art. 348 Cod procedură penală anularea totală a contractului încheiat cu martorul.
Partea civilă recurentă a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal întrucât instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale formulată de parte.
Deși nu se menționează expres în motivele de recurs, recurenta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 38515alin. 1, pct. 2, lit. c Cod procedură penală raportat la art. 3859alin. 1, pct. 10 Cod procedură penală.
Aceste dispoziții legale nu sunt însă incidente în speță deoarece instanța de apel nu a încălcat nici una din obligațiile care îi reveneau. Astfel, instanța a analizat cererea de anulare a contractului de împrumut și garanție imobiliară autentificat sub nr. 1218/2003 și s-a pronunțat în sensul anulării parțiale a contractului. Faptul că instanța nu a acceptat soluția anulării totale a contractului nu înseamnă că nu s-a pronunțat asupra cererii, dimpotrivă a motivat și argumentat corect dispoziția sa în sensul anulării parțiale a contractului, constatând că s-a încheiat un contract de împrumut cu garanție imobiliară (fila 276 dosar urmărire penală), creditorul nefiind parte în procesul penale și că nu există legătură de cauzalitate înte infracțiunea (de pericol) de fals comisă de inculpată și declarația de grevare cu ipotecă a bunului pe care anterior îl ipotecase în favoarea mamei părții civile.
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs, în sensul că în mod eronat instanța de apel nu a anulat în totalitate contractul lovit de nulitate absolută, se constată că acesta nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute de art. 3859Cod procedură penală, recurenta neindicând în motivele de recurs depuse cazul de casare incident.
Spre deosebire de calea de atac a apelului care are un efect devolutiv integral, în sensul că promovează o reexaminare a cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, nu numai cu privire la cele invocate, în cazul recursului, efectul devolutiv este parțial deoarece instanța de recurs poate reexamina cauza doar în limitele cazurilor de casare prevăzute de art. 3859Cod procedură penală.
Analizând al doilea motiv de recurs al părții civile, se constată că solicitarea de a dispune potrivit dispozițiilor art. 348 Cod procedură penală, anularea totală a contractului, nu atrage aplicarea nici unuia din cazurile prevăzute de art. 3859Cod procedură penală ce permit casarea hotărârii.
Văzând și dispozițiile art. 3856alin. 2 Cod procedură penală, care prevăd că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor prevăzute de art. 3859Cod procedură penală, curtea constată că nu este învestită ca instanță de recurs, cu examinarea cauzei sub acest aspect.
Față de considerentele expuse, Curtea de apel va respinge în baza art. 38515alin. 1, pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursurile formulate ca nefondate și va menține hotărârea ca legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive
în numele legii
Respinge ca nefondate recursurile declarate de partea civilă și inculpații și împotriva deciziei penale nr. 202/2007 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare recurent să plătească statului suma de câte 175 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.LP/23.04.2008
Tehnoredact.DS/24.04.2008/2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel./
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alexandru Șerban, Alexandru Vasiliu