Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 473/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 473
Ședința publică de la 06 Mai 2009
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Membri Liana Balaci
- - - - judecător
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații și (fost ), împotriva încheierii nr. 74 de la 6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpatul, asistați de avocați și, apărători aleși și inculpatul (fost ), asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru ambii inculpați, arată că invocă motivele de casare prev. de art. 3859pct. 9 și 10 Cod procedură penală, solicitând în principal, în baza art. 38515pct. 2 lit. a Cod procedură penală, casarea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond deoarece încheierea nu arată ceea ce s-a cerut în ședința publică și s-a omis să se examineze excepția de neconstituționalitate prin raportare la normele la care s-a făcut referire.
Precizează că în această fază procesuală nu înțelege să conteste notele de ședință, instanța de recurs urmând să se raporteze la cererea scrisă prin care s-a invocat excepția de neconstituționalitate existentă la filele 138 și 139 -vol IV al dosarului Tribunalului Dolj.
Pe de altă parte, cererea de sesizare a Curții Constituționale este o cerere esențială, iar instanța nu s-a pronunțat asupra acesteia având în vedere că sunt îndeplinite cele trei condiții prevăzute de lege, pentru a putea fi sesizată Curtea Constituțională. Astfel, s-a invocat neconstituționalitatea unor norme aflate în vigoare, între aceste norme și soluționarea cauzei există o legătură și nu există o decizie a Curții Constituționale prin care să se fi declarat neconstituționale respectivele dispoziții legale.
În subsidiar, solicită în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea încheierii, suspendarea cauzei și sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției ridicate, deoarece sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Avocat pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii, în principal trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece instanța de fond s-a limitat la o examinare parțială și sumară a cererii formulată de inculpați.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii, suspendarea judecării și înaintarea cauzei la Curtea Constituțională, deoarece, în mod greșit tribunalul a apreciat că textele de lege invocate nu ar fi incidente în cauză, încălcându-se astfel art. 21 din Constituție, dreptul privind accesul la justiție și dreptul al un proces echitabil. Pe de altă parte, instanța de fond a urmărit judecarea cu orice preț a prezentului dosar, depășindu-și competența materială și analizând temeinicia excepției ridicate.
Reprezentantul parchetului, solicită respingerea recursurilor ca nefondate în baza art. 38515pct. 1 alin.1 lit. b Cod procedură penală, deoarece în mod corect s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru sesizarea Curții Constituționale.
Inculpatul (fost ) arată că își însușește concluziile apărătorului.
Inculpatul, arată că își însușește concluziile apărătorilor.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față;
Prin încheierea nr. 74 din 76 aprilie 2009, pronunțată în ședința publică de la 6 aprilie 2009, Tribunalul Dolja respins cererile de sesizare a Curții Constituționale formulate de inculpații și.
În motivare, s-a arătat că inculpații au invocat excepția de neconstituționalitate a prev. art. 2 alin.2, art. 209, art. 63 alin.2, art. 75, art. 279, art. 346, art. 21 Cod procedură penală, raportat la prevederile art. 174, 175 Cod penal, art. 241 alin.1 cod pr.civilă, rap. la prev. art. 26, art. 21, art. 16, art. 131, art. 20 din Constituția României și art. 6 și 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, motivată în scris și depusă la dosar fila 138 - 140, precum și cu privire la dispozițiile art. 327 alin.3 Cod procedură penală, rap. la art. 6 lit. d din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 6 din Constituție, argumentând că dispozițiile respective nu permit pretinselor părți vătămate în cauză să-și retragă plângerea privind infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 Cod penal ( ), contestând totodată și introducerea în cauză, din oficiu, a moștenitorilor victimei.
Au mai arătat că procedura de egalizare a probelor de la dosar, nu este constituțională.
Tribunalul a apreciat că excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin.1 teza finală din legea nr. 47/1992, modificată, respectiv sub aspectul relevanței de a avea legătură cu soluționarea cauzei.
Astfel, excepțiile și motivele invocate nu privesc în realitate constituționalitatea textelor de lege criticate ci vizează oportunitatea legii, omisiuni de reglementare sau modificări și completări ale textelor de lege, care nu sunt de competența Curții Constituționale sau care ar transforma instanța de contencios constituțional în legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 alin.1 din Constituție.
A mai arătat că autorii excepției se întemeiază pe interpretări proprii ale textelor de lege invocate sau se referă la probleme de aplicare a legii și la stabilirea unor situații de fapt, aspecte care sunt de competența exclusivă a instanței de judecată, deoarece nici Constituția și nici Convenția Europeană nu reglementează administrarea și admisibilitatea probelor.
S-a mai precizat că nu este suficientă orice legătură tangențială între norma contestată și litigiu, pentru reținerea admisibilității excepției, ci o legătură directă obiectivă concretă cu impact asupra deciziei jurisdicției constituționale asupra procesului.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, motivele fiind invocate și dezvoltate cu ocazia dezbaterilor de apărătorii aleși.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea apreciază că sunt nefondate.
Comparând cererea formulată în scris prin care s-a invocat excepția de neconstituționalitate și încheierea recurată, Curtea constată că instanța de fond a avut în vedere toate textele de lege arătate în cererea inculpaților, chiar a enumerat și a parafrazat dispozițiile legale respective, astfel încât nu se poate spune că a fost omis vreun text de lege.
Pe de altă parte, Tribunalul, în baza art. 29 alin.6 din Legea nr. 47/1992, republicată, a verificat excepția prin prisma condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin.1,2 și 3 din aceeași lege, fără a analiza și temeinicia acestei excepții întrucât nu avea competență în acest sens.
Faptul că instanța de fond a constatat, motivat, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției, respingând cererea de sesizare a Curții Constituționale, nu echivalează cu o nepronunțare asupra unei cereri esențiale pentru părți, art. 3859pct. 10 Cod procedură penală reglementând situația în care instanța nu a soluționat în nici un fel o astfel de cerere.
Pe de altă parte, încheierea recurată cuprinde și motivele care au stat la baza pronunțării soluției respective, arătându-se atât temeiuri de fapt, cât și de drept, neexistând cazul de casare prev. de art. 3859pct. 9 Cod procedură penală.
Referitor la temeinicia soluție pronunțată de tribunal, Curtea apreciază că în mod corect s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prev. de art. 29 alin.1 din Legea nr. 47/1992, sub aspectul relevanței și pertinenței excepției invocate.
Excepția de neconstituționalitate fiind un incident apărut în cadrul unui litigiu, invocarea ei impune justificarea unui interes.
Stabilirea existenței acestui interes, se face pe calea verificării pertinenței excepției, în raport cu procesul în care a intervenit. Astfel, decizia Curții Constituționale în soluționarea excepției trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării acestui litigiu.
Ori, având în vedere dispozițiile legale vizate de excepția de neconstituționalitate și motivele invocate de inculpați, rezultă că se contestă aspecte privind omisiuni de reglementare sau modificări și completări ale textelor de lege, interpretarea și aplicarea acestora în speța de față, modul de administrare și de apreciere a probatoriului în vederea stabilirii stării de fapt.
În acest context, edificatoare sunt dispozițiile art. 2 alin.3 din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunțată numai asupra constituționalității dispozițiilor legale cu privire la care a fost sesizată, fără a putea să modifice, să completeze, să interpreteze aceste prevederi, aspecte care intră în competența autorității legislative, respectiv a autorității judecătorești.
În aceste condiții, este justă concluzia instanței de fond în sensul că nu este suficientă o simplă legătură între norma contestată și litigiu pentru îndeplinirea condițiilor admisibilității excepției, ci trebuie să existe o legătură obiectivă concretă și, totodată, un efect al deciziei instanței constituționale asupra soluției procesului.
În consecință, ținând cont de dispozițiile art. 38515alin.1, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile vor fi respinse ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și (fost ), împotriva încheierii nr. 74 de la 6 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare dintre inculpați la câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 6 mai 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
IB/ 14.05.2009.
6 mai 2009,
Sibiu va urmări și încasa de la rec.inc. și, câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Membri Liana Balaci
