Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.5/
Ședința publică din data de 07 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de:
- inculpat(fost )- domiciliat în localitatea Hârșova,-, județul C;
- inculpat - domiciliat în municipiul M,-, județul C;
- inculpat - domiciliat în localitatea B,-, județul T;
- inculpatACEA- domiciliat în localitatea B,-, județul T;
- inculpata - domiciliată în localitatea Hârșova,-, județul C, împotriva sentinței penale nr.176 din data de 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de Legea nr.678/2001.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08 decembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15 decembrie 2009, 22 decembrie 2009, 30 decembrie 2009 și 07 ianuarie 2010, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin sentința penală nr.176 din data de 26 mai 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Tulcea,
1) În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003.
A condamnat pe inculpatul(fost )- zis "", fiul lui și, ns. la data de 06.06.1978 în orașul M, Județul T, cu domiciliul stabil în orașul Hârșova,-, județul C, în municipiul M,-, județul C cetățean român, fără studii, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, căsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale (nerecidivist) posesor al C. seria - nr. - eliberată de Hârșova, CNP -, la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modificată cu aplicarea art. 4 al. 2 art. 42 Cod penal.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 33-34 Cod penal.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului în cea mai grea de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II - a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 71 Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
2) În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003,
A condamnat pe inculpatul-- fiul lui și, născut la data de 09.06.1074 în orașul Cernavodă, județul C, domiciliat în municipiul M,-, cetățean român, studii profesionale, stagiul militar satisfăcut, merceolog la "Auto Trans" M, căsătorit fără copii minori, necunoscut cu antecedente penale, posesor al seria nr. -, eliberată de Poliția municipiului M, -, la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art.12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2, art. 42 Cod penal
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 33-34 Cod penal.
A contopit pedepsele în cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 71 Cod penal.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
3) În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003
A condamnat pe inculpatul - zis " și /sau, fiul lui și, născut la data de 29.04.1964 în orașul B, județul T, cu același domiciliu stabil pe-, județul T, cetățean român, studii 4 clase, stagiul militare nesatisfăcut, fără ocupație, căsătorit fără copii minori, cu antecedente penale (nerecidivist), posesor al seria - nr. -,eliberată de Poliția orașului B, - la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a și lit. Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 42 Cod penal.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani
În conformitate cu art. 33-34 Cod penal.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului în cea mai grea de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În conformitate cu art. 71 Cod penal.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
4 )În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003.
A condamnat pe inculpataACEA- fiica lui și, născută la data de 09.11.1963 în orașul B, județul T, cu același domiciliu stabil, pe-, cetățean român, fără studii, fără ocupație, fără copii, necunoscută cu antecedente penale, posesoare a seria - nr. - eliberată de Poliția orașului B, -, la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 12. al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 și art. 42 Cod penal.
A condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 33- 34 Cod penal.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 3 ani.
În temeiul art. 71 Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
5) În temeiul art. 261 Cod penal.
A condamnat pe inculpata - fiica lui și, născută la data de 12.01.1944 în comuna, județul T, cu domiciliul stabil în orașul Hârșova-, județul C, cetățean român, fără studii, fără ocupație, căsătorită, fără copii minori, fără antecedente penale, posesoare a seria nr. -, eliberată de Poliția orașului Hârșova, - la o pedeapsă de 1.000 lei amendă penală.
A respins ca nefondate pretențiile la despăgubiri pentru daune materiale formulate de părțile civile G și.
A admis ca fondate pretențiile formulate de partea civilă G la despăgubiri pentru daune morale.
În temeiul art. 14 Cod penal și art. 998 și următoarele Cod civil.
A obligat în solidar pe inculpații și la plata sumei de 3.000 Euro către partea civilă G cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.
În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001.
A dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 1050 Euro, de la inculpatul a sumei de 900 Euro și de la inculpatul Acea a sumei de 110 Euro.
În temeiul art. 118 lit. b Cod penal.
A dispus confiscarea în folosul statului a sumei de 4000 lei ce a făcut obiectul sechestrului asigurător, dispus prin ordonanța procurorului din 13.07.2007, consemnată la. conform recipisei de consemnare nr. -/1 din 13.07.2007 și a chitanței nr. -/1 din aceeași dată.
În temeiul art. 19 din Legea nr. 678/2001
A confiscat de la inculpatul autoturismul marca Wolkswagen Passat Variant 1,9, înmatriculat sub nr. - (având seria motorului -) sau echivalentul în lei al acestuia, în măsura în care nu poate fi găsit autoturismul.
În temeiul art. 191 Cod pr. Penală.
A obligat inculpații să plătească în folosul statului cheltuielile judiciare după cum urmează: inculpatul suma de 300 lei, inculpatul suma de 300 lei, inculpatul suma de 450 lei, inculpatul, suma de 300 lei și inculpatul suma de 200 lei.
Onorariile avocaților din oficiu, însumă de 100 lei se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților pentru av. - și (în cursul urmăririi penale) și câte 150 lei pentru av. -, și.
Pentru a pronunța aceasta sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 62 D/2006 din 1.04.2008 al - Biroul Teritorial Tulceas -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților, și Acea pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 329/2003 și de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 Cod penal și art. 41 al. 2 Cod penal și a inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 261 Cod penal, fiind avută în vedere și adresa T din 5 mai 2009 (pag. 266 dosar).
S-a reținut prin actul de acuzare că inculpații (fost ), -, și Acea s-au constituit și au conlucrat întru-un grup structurat, care a acționat în mod coordonat pe o perioadă de aproximativ 2 ani în vederea traficului de persoane, grup în cadrul căruia fiecare dintre inculpați, a avut atribuții precise pe linia racolării, transportului, cazării și a exploatării în vederea obținerii de beneficii materiale prin obligarea la practicarea cerșetoriei a victimelor G, și.
Astfel, s-a arătat că inculpatul (fost ) a racolat victimele prin inducerea lor în eroare, participând apoi, împreună cu ceilalți inculpați, la transportul, cazarea și exploatarea lor în Italia, unde victimele au fost constrânse, prin violență, să practice cerșetoria în mod repetat, însușind banii obținuți astfel.
Inculpatul - a participat împreună cu ceilalți inculpați, la racolarea și transportul victimelor în Italia, în mod repetat, pentru ca acestea să fie exploatate prin obligarea la practicarea cerșetoriei.
Referitor la inculpații și Acea, s-a reținut că aceștia, în consens cu ceilalți inculpați au racolat, transportat, cazat și exploatat în Italia, în mod repetat pe și, în baza aceleași rezoluții infracționale, însușindu-și banii obținuți din practicarea cerșetoriei.
În ceea ce o privește pe, s-a arătat că aceasta este mama inculpatului, iar la data de 7 iulie 2007, prezentându-se la sediul Poliției orașului M împreună cu victima G, i- predat acestuia suma de 4.000 lei (RON) pentru a-l determina să-și retragă plângerea formulată împotriva fiilor săi; aceasta în condițiile în care, cu o zi înainte, inculpatul îi oferise părții vătămate, o sumă de bani.
Din conținutul actelor de cercetare, rezultă că au existat și alte încercări de influențare a martorilor (declarațiile martorilor G, fostă ) explicându-se astfel schimbarea atitudinii unor martori și chiar victime ale infractorilor care, în cursul cercetării judecătorești au relevat alte împrejurări decât în cursul urmăririi penale, fără să poată justifica în vreun fel, contradicțiile existente.
Astfel, victima, în declarațiile succesive din cursul urmăririi penale (13.11.2006, 14.11.2006, 1.06.2007) a relatat că la începutul anului 2006 inculpatul Acea, i-a făcut cunoștință cu nepotul său, inculpatul, iar acesta din urmă i-a propus să meargă în Italia, la cerșit, în considerarea faptului că prezintă un handicap la o mână.
Ulterior, cei patru inculpați, respectiv, Acea și, au venit la domiciliul său cu mașina condusă de inculpatul, l-au transportat mai întâi la, unde inculpatul l-a cazat câteva zile la locuința sa în vederea plecării în Italia. A plecat în Italia împreună cu alte două persoane cu mașina condusă de inculpatul, ce avea numere de înmatriculare din județul
Ajungând în orașul Milano, soția inculpatului (zis ) numita, i-a plătit inculpatului suma de 350 Euro pentru transport.
Conform declarației victimei, în Italia se mai aflau în afară de și alți membri ai familiei inculpatului și anume tatăl acestuia (), fratele () cumnatul () și soția acestuia din urmă.
După ce l-au cazat în niște barăci situate într-un parc părăsit, l-au instruit cu privire la faptul că urma să cerșească în intersecții, lângă semafoare și l-au învățat cum să facă acest lucru.
a avut reprezentarea faptului că a "a practicat cerșetoria pentru ), arătând că toți banii obținuți, (15-30 Euro pe zi, timp de o lună și o săptămână) "erau colectați de ", iar atunci când a refuzat să meargă la cerșit a fost agresat fizic de (soția inculpatului ) și de - fratele inculpatului. Prima l-a lovit folosind o cârjă, iar al doilea l-a lovit cu un par.
a susținut că, în timpul deplasării spre Italia, pașaportul său s-a aflat tot timpul la. Odată ajuns în Italia, inculpatul a predat pașaportul lui Admiță numitei (soția inculpatului ). Inculpatul () i-a restituit pașaportul numai după ce l-a amenințat că în caz contrar va merge la poliție.
s-a constituit parte civilă în cauză în cursul urmăririi penale, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 2.000 Euro cu titlu de daune materiale (reprezentând suma de bani pe care a obținut-o din practicarea cerșetoriei).
În cursul cercetării judecătorești, nu s-a prezentat, fiind necesară aducerea acestuia cu mandat. Fiind audiat, a încercat să reducă contribuția inculpaților și Acea la săvârșirea traficului de persoane, susținând că l-a cunoscut pe inculpatul () prin intermediul inculpaților și, cărora le-a făcut cunoscut faptul că dorește să meargă în Italia pentru a cerși.
De asemenea, a susținut că nu a fost constrâns să practice cerșetoria în Italia și toți banii obținuți (30-35 Euro zilnic) îi dădea soției inculpatului, deoarece așa s-au înțeles. Totuși, partea civilă a arătat că mai târziu, când nu a mai fost de acord să practice cerșetoria, a fost agresat fizic de soția inculpatului, care, l-a lovit cu o cârjă peste spate.
Martorul, audiat în cursul urmăriri penale, a declarat că a ajuns în Italia ajutat de numitul, care este fratele inculpatului. În Italia, a practicat cerșetoria ca și multe alte persoane, iar banii pe care i-a obținut (aproximativ 50-60 euro zilnic) îi preda lui (fratele inculpatului ), fără să fie constrâns în vreun fel. A mai arătat martorul că în ceea de îl privește pe G, lucrurile stat altfel, fiind ajutat să ajungă în Italia de către inculpatul (zis ). A fost adus cu autoturismul marca WV Passat, condus de inculpatul care l-a lăsat în grija lui. Martorul a subliniat faptul că inculpatul se ocupa de transporturile în Italia contra unor sume de bani, în Italia fiind multe persoane aduse de acesta, care, practicau cerșetoria.
Același martor a susținut că atât pașaportul său cât și pașaportul lui G se aflau la fratele inculpatului. Astfel, G nu putea să plece, deși dorea acest lucru, fiind amânat și mințit de fratele inculpatului practicând cerșetoria timp de 9 luni. Fiindu-i milă de G, deoarece era și bolnav l-a ajutat să fugă, profitând într-o zi de absența lui, care îi supraveghea.
În cursul cercetării judecătorești, martorul a declarat că a practicat cerșetoria în Italia fără a fi obligat de cineva să facă acest lucru.
La fel s-a întâmplat și în ceea ce îl privește pe G deoarece, "Nimeni nu era obligat să cerșească și fiecare cerșea pentru el" De asemenea, martorul a arătat, în contradictoriu cu cele susținute în cursul urmăririi penale, că banii obținuți din practicarea cerșetoriei îi păstra pentru el, iar pașaportul s-a aflat tot timpul în posesia sa. În legătură cu perioada cât au stat în Italia pentru a cerși, deși martorul a făcut susțineri diferite ( 3 luni sau 3 săptămâni) în ceea ce îl privește, cu privire la Gas usținut în mod constant că acesta a practicat cerșetoria în Italia timp de 9 luni. A mai susținut martorul că se afla în Italia când a venit G, iar la sfârșitul perioadei l-a ajutat să plece, fiindu-i milă de acesta. Se va reține astfel că și a practicat cerșetoria în Italia timp de cel puțin 9 luni și nicidecum 3 luni sau 3 săptămâni obținând cel puțin 50 Euro pe zi, bani pe care i-a predat membrilor familiei inculpatului contrar declarațiilor nesincere date în fața instanței în cursul cercetării judecătorești.
Conform declarațiilor date în cursul urmăririi penale de către, inculpatul (zis ) l-a căutat în luna mai 2006 propunându-i să meargă în Italia pentru a cerși. Martorul l-a refuzat motivat de faptul că mama sa era bolnavă. În luna august a aceluiași an, după decesul mamei, inculpatul l-a ajutat să obțină pașaportul plătind taxele necesare, inclusiv taxa de urgență.
În perioada 24-28 octombrie 2006 inculpatul l-a găzduit pe la locuința sa, iar pe data de 27.10.2006 s-au deplasat împreună la T pentru ridicarea pașaportului. A plecat în Italia, la Milano, la sfârșitul lunii octombrie 2006 cu un autocar, c/val deplasării fiind achitată de inculpatul, care l-a însoțit.
Când a ajuns în Italia, din prima zi inculpata Acea (soția inculpatului ), care se afla de mai mult timp în Italia - i-a spus că trebuie să cerșească, învățându-l și cum să facă acest lucru, în limba italiană, lângă semafor. A practicat cerșetoria timp de 11 zile, obținând sume diferite între 5-20 Euro pe zi, și toți banii i-a dat inculpatului. După această perioadă, l-a o razie a poliției a fost condus împreună cu Adcea la sediul poliției, unde au fost audiați, fotografiați și amprentați. Apoi au fost urcați în autocar și conduși la aeroport pentru a pleca în România.
Din declarația martorului, a mai rezultat că în Italia a cunoscut "un tânăr căruia i se spunea, considerat ca fiind sef, care avea 4 cerșetori, majoritatea din B".
Martorul nu a putut fi audiat și în cursul cercetării judecătorești deoarece a decedat, fiind audiat fratele acestuia -, care în cursul cercetării judecătorești, în mod nesincer, a declarat că nu știe ce a făcut în Italia fratele său decedat.
În cursul urmăririi penale, a declarat că a fost convins să plece în Italia de către inculpații și Acea, care au suportat și cheltuielile necesare. Când ajuns în Italia, la Milano, a practicat cerșetoria lângă un semafor, fiind învățat cum să procedeze de către cei doi inculpați, iar banii obținuți i-a predat inculpatului. Această declarație se coroborează cu declarația martorului dar și cu declarația martorului, dată în cursul urmăririi penale, când a declarat că în Italia i-a întâlnit pe și Acea. Cei doi inculpați erau împreună cu, care practica cerșetoria.
În mod cu totul nesincer, martorul a declarat în fața instanței că nu i-a întâlnit în Italia pe inculpații și, iar nu a practicat cerșetoria.
Din declarația părții civile Gar ezultat că acesta a fost racolat și ajutat să ajungă în Italia de către inculpatul (zis ) prin intermediul inculpatului.
Acesta din urmă l-a transportat în Italia, la Milano, la locul în care se aflau rudele inculpatului. --a predat acestora pașaportul lui G primind suma de 300 Euro ce reprezintă c/val. deplasării.
Deși G era încredințat că în Italia va munci în meseria pe care o cunoștea, aceea de curelar, zis, fratele inculpatului, i-a explicat că mai întâi trebuie să cerșească pentru obține bani și a-și plăti noul loc de muncă. L-a învățat cum trebuie să procedeze și unde trebuie să stea (cu un pahar în mână, lângă semafoarele din intersecții) pentru a obține bani din practicarea cerșetoriei.
Procedând cum a fost învățat, partea civilă Gap racticat cerșetoria pentru fratele inculpatului, aducându-i zilnic între 100-110 Euro, iar dacă îi aducea mai puțin, era bătut. Tot astfel, era bătut sau strâns de gât dacă cheltuia din banii obținuți pentru a-și cumpăra mâncare.
Conform declarației lui G, acesta a practicat cerșetoria pentru fratele inculpatului timp de 10 luni obținând în medie 100 Euro zilnic. În Italia l-a cunoscut și pe, care de asemenea a practicat cerșetoria pentru fratele inculpatului. Deși în Italia se aflau mai multe rude ale inculpatului și anume părinții acestuia, sora și soțul acesteia, o altă soră a inculpatului împreună cu soțul său, și fiecare dintre aceștia, aveau câte 5-6 persoane care cerșeau pentru ei.
În toată perioada în care a fost nevoit să rămână în Italia, G nu s-a întâlnit cu inculpatul dar au discutat la telefon, inculpatul promițându-i că după ce va veni în Italia va lucra pentru el, ceea ce nu s-a mai întâmplat deoarece ajutat de, Gar eușit să fugă, întorcându-se în România.
Față de relatările părții civile G, se constată că susținerile martorei G (fostă ) din cursul cercetării judecătorești nu sunt sincere în totalitate. Martora - deși a relatat cele aflate de la tatăl său G, după întoarcerea acestuia din Italia - a susținut că inculpatul l-a însoțit pe tatăl său în Italia iar odată ajunși acolo, și-ar fi schimbat atitudinea obligându-l prin violențe fizice, să practice cerșetoria.
Din examinarea declarațiilor martorilor G și, date în cursul urmăriri penale, a rezultat că relatările făcute de partea civilă G în legătură cu autorii violențelor fizice se referă la rudele inculpatului. Mai mult, a rezultat, contrar celor susținute chiar de partea civilă G, că în discuțiile purtate la domiciliul acestuia cu inculpatul, inculpatul încerca "să-l convingă să meargă în Italia pentru a cerși".
Conform declarației martorei (pagina 33-35 dosarul ) Gaf ost de acord cu propunerea lui spunându-i acestuia în prezența mea, că vrea să meargă cu el în Italia la cerșit, ca să câștige bani" Această martoră nu a putut fi audiată în cursul cercetării judecătorești, fiind plecată în străinătate. În consecință, au devenit incidente prevederile art. 327 al. 3 Cod pr. penală.
Cu referire la inculpata, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 261 Cod penal deoarece a încercat să-l determine pe G să dea declarații mincinoase oferindu-i în acest scop suma de 4.000 lei (RON ) - partea civilă a susținut în mod constant că la data de 2.07.2007, a fost sunat de unul dintre frații inculpatului, căruia i se spune. Acesta i-a cerut să se împace, propunându-i suma de 2.000 EURO, iar a doua zi l-a sunat din nou, oferindu-i în același scop suma de 7.000 lei (RON), G spunându-i să se va mai gândi. În același scop Gaf ost vizitat la domiciliul să de părinții inculpatului, respectiv și inculpata, însoțiți de alte două persoane Acestea i-au oferit diferite sume de bani pentru a se împăca.
Fiind analizate procesele-verbale încheiate la 6 iulie 2007 și respectiv 7 iulie 2007, se constată că și inculpatul a făcut demersuri pentru a obține o împăcare cu partea civilă G, deoarece acesta a muncit în Italia și nu a fost plătit, iar inculpata, chiar i-a înmânat aceleiași părți civile suma de 4.000 RON pentru a-l determina să-și retragă plângerea pe care a formulat-o împotriva lui și, arestați pe teritoriul Italiei.
Inculpata a recunoscut, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței faptul că, la cererea ginerelui său, i-a dat lui G suma de 4.000 RON, cu scopul de a-l determina să îl ierte, deoarece partea civilă a muncit în Italia și nu a fost plătit.
Inculpații, și Acea, nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Inculpatul a susținut că, la rugămintea martorei G (fostă ), l-a ajutat pe G să ajungă în Italia, în sensul că i-a intermediat legătura cu inculpatul, care se ocupa cu transportul persoanelor care doreau să ajungă în Italia.
Inculpatul a susținut că a transportat mai multe persoane în Italia contra cost, deoarece aceasta era ocupația sa, folosind în acest scop autoturismul WV cu nr. de înmatriculare -. Printre aceste persoane se numără și G, și, însă inculpatul a susținut că nu știa cu ce scop se deplasează aceștia în Italia.
A mai arătat inculpatul că, G și au fost așteptați în Italia de rudele inculpatului, care i-au plătit și c/val. transportului, lucru care nu s-a întâmplat și în cazul lui, care a coborât la autogara din Milano și i-a plătit personal suma de 350 lei reprezentând c/val. transportului.
Inculpații și Acea au susținut că i-au ajutat pe și să ajungă în Italia deoarece, primul dorea să-și caute soția, iar cel de al doilea fata.
Trebuie avută în vedere și declarația inculpatului dată în cursul urmăririi penale, referitoare la activitatea infracțională a inculpaților și.
Astfel, inculpatul a declarat în mod succesiv că inculpații și "erau preocupați să găsească peroane cu handicap pentru a-i duce în Italia la cerșit. Mai mult de atât, odată m-a întrebat dacă cunosc persoane fără picioare". Inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale că în Italia defunctul a cerșit 10 zile. Aceste susțineri se coroborează cu declarațiile victimei și a martorului - date în cursul urmăririi penale.
Dimpotrivă, inculpata Acea, în mod cu totul nesincer a susținut că nu a făcut decât să-și caute fiica.
Pentru soluționarea cauzei, au fost coroborate probele administrate pe tot parcursul procesului penal respectiv atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de judecată. Aceasta întrucât, potrivit prevederilor art. 62 Cod pr. penală mijloacele de probă pot fi administrate în toate fazele procesului penal, legea nefăcând vreo deosebire în ceea ce privește forța lor probantă în raport de împrejurarea că au fost administrate într-o fază sau alta.
Neexistând nici un temei legal pentru a crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale martorilor, victimelor sau ale inculpaților, instanța este îndreptățită să le rețină numai pe acelea care se coroborează cu alte probe administrate în cauză.
În aplicarea acestui principiu, coroborând declarațiile părților civile G și cu declarația martorilor, (din cursul urmăririi penale), G (fostă ), -, - așa cum au fost analizate în considerentele anterioare - instanța reține că atât G cât și, și au fost de acord să plece în Italia, la cererea inculpaților, pentru a practica cerșetoria, fără să aibă reprezentarea în totalitate a ceea ce urma să se întâmple în străinătate însă, consimțământul victimelor, nu înlătură răspunderea penală a inculpaților.
Față de aceste precizări, având în vedere probatoriul administrat în cauză, instanța constată că, în perioada anilor 2005-2006, unii membri ai familiei din orașul Hârșova, județul C (părinții inculpatului, fratele acestuia, surori, cumnați) coordonați de către inculpatul (fost ), zis, dar și de fratele acestuia, zis, au constituit un grup infracțional în vederea traficului de persoane cu handicap, exploatate în Italia, prin constrângerea lor fizică și psihică.
Analiza de ansamblu a modului de operare, a relevat faptul că membrii grupului și-au împărțit sarcinile, ocupându-se fie de racolarea și transportul victimelor în Italia, la Milano, fie de cazarea și exploatarea acestora, după cum se aflau în țară ori în străinătate.
Profitând de starea de sărăcie a victimelor și de handicapul fizic al acestora, inculpatul i-a racolat pe G și împreună cu și Acea, pe. În vederea deplasării în Italia, victimele trebuiau să aștepte 2-3 zile timp în care, au fost cazate la domiciliul inculpatului din Hârșova.
Transportul victimelor la Milano, în Italia, l-a realizat inculpatul cu autoturismul Volkswagen Passat Variant, 1,9 TD cu nr. de înmatriculare -, fiind plătit la destinație de rudele inculpatului cu suma de 300 Euro, sau 350 Euro.
La fel s-a întâmplat și în ceea ce-l privește pe, care a fost racolat de inculpatul, fiind ulterior transportat la Milano de către inculpatul, care a primit suma de 300 Euro.
Din coroborarea declarațiilor persoanelor audiate în cauză, a rezultat că inculpatul cunoștea scopul deplasării în Italia a lui G, dar și a multor altor persoane exploatate de membrii familiei. Astfel, inculpatul venea împreună cu și lua victimele de acasă (ceea ce nu se întâmplă în mod firesc), iar apoi le transporta în Milano, în locul în care se aflau colibele destinate cazării cerșetorilor. Mai mult, pașapoartele persoanelor transportate se aflau în posesia inculpatului, care apoi le înmâna celor care preluau victimele în vederea exploatării, primind c/val. transportului.
Victima Gaf ost transportată în Italia la data de 19.06.2005, fiind preluat de numitul, fratele inculpatului, care apoi l-a cazat într-o colibă pe locul unei foste sere, în zona Spitalului din Milano. A fost învățat câteva cuvinte în limba italiană pentru a putea cerși. Victima obținea astfel, în medie, câte 100 Euro pe zi timp de 9 luni, bani care îi erau luați în totalitate de către fratele inculpatului. Dacă se întorcea cu bani mai puțini ori îndrăznea să cheltuie din aceștia pentru a-și cumpăra mâncare, era agresat fizic. La fel se întâmpla dacă refuza să mai cerșească.
Ulterior, ajutat de către, partea civilă Gar eușit să fugă revenind în România, la data de 3.03.2006.
Gas olicitat obligarea inculpaților și la plata sumei de 3.000 Euro, cu titlu de despăgubiri pentru daune morale și 7.000 Euro cu titlu de despăgubiri pentru daune materiale (reprezentând suma ce ar fi câștigat-o în Italia).
Victima a fost transportată în Italia, la data de 16.03.2006 și predată de către inculpatul numitei (fosta soție a inculpatului ), zisă, care i-a plătit suma de 300 Euro. Au fost avute în vedere declarațiile succesive ale victimei date în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu declarațiile celorlalte victime și cu declarațiile martorilor. Declarația dată în fața instanței este considerată nesinceră, conținând numeroase contradicții.
a practicat cerșetoria timp de cinci săptămâni, obținând cel puțin 30 Euro pe zi, bani pe care i-a dat inculpatului, zis, așa cum a susținut în cursul urmăririi penale, când s-a constituit parte civilă cu suma de 2.000 Euro, cu titlu de daune materiale.
Victima a susținut atât la 13.11.2006, cât și la data de 1.06.2007, că dacă nu voia să cerșească era agresat de către (soția inculpatului ) și de către (fratele inculpatului).
Victima a fost transportată în Italia la data de 13 mai 2005 de către inculpatul și "lăsat în grija fratelui lui ".
A locuit în parc, în corturi și colibe și a practicat cerșetoria timp de 9 luni, obținând cel puțin 50 Euro pe zi, bani pe care i-a predat fratelui inculpatului, care mai era numit.
Victima a fost racolată de către inculpatul. Acesta i-a propus, în repetate rânduri, să meargă în Italia pentru a cerși, profitând de starea de sărăcie și handicapul fizic al victimei. Ulterior, l-a ajutat financiar pentru a obține pașaport, iar la data de 3.11.2006, s-au deplasat împreună la Milano cu un autocar. Aici îi aștepta inculpata Acea, care i-a spus că trebuie să cerșească (pag. 37 dosar ). Apoi i-a arătat locul în care va sta și cum trebuie să cerșească. Astfel, victima a cerșit 11 zile, obținând în medie 10 Euro/zi, bani pe care îi erau luați în totalitate de către inculpata Acea. La o razie a poliției Italiene, a fost depistat cerșind în prezența inculpatei Acea, care îl supraveghea și a fost returnat în România, odată cu aceasta, la data de 14.11.2006.
Chiar dacă victimele și nu au fost agresate fizic, asupra lor au fost exercitat alte forme de constrângere profitându-se de handicapul fizic, de lipsa mijloacelor de existență, fiind cazați în colibe insalubre, fără apă ori hrană. Astfel, după ce au fost ajutați să ajungă la Milano de către inculpați, victimele nu aveau posibilitatea materială de a se întoarce în țară. În cazul victimei, acesta a reușit să obțină pașaportul de la inculpatul, după multe insistențe și numai după ce l-a amenințat că va merge la organele poliției italiene pentru a-l reclama (pag. 72 dosar ).
și exploatarea prin cerșetorie a victimelor, precum și constrângerile și umilințele la care acestea au fost supuse de către inculpați, rezultă cu caracter de certitudine, și în consecință, se constată că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Fapta inculpatului de a îi racola pe G și împreună cu și Acea, pe, participând totodată la transportul victimelor în Italia (cazându-le la domiciliul său câteva zile în acest scop) în vederea exploatării lor prin cerșetorie, precum și fapta de a-l exploata pe, căruia îi lua banii obținuți din practicarea cerșetoriei în baza unei rezoluții infracționale unice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în forma continuată prevăzută de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 679/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Fapta inculpatului de a participa împreună cu ceilalți inculpați la racolarea și transportul victimelor G, și în Italia, știind că acestea sunt exploatate de membrii grupului infracțional prin obligarea la practicarea cerșetoriei, în baza unei rezoluții infracționale unice, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în forma continuată, prevăzută de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Faptul că inculpatul se ocupa de transportul persoanelor interesate să deplaseze în străinătate, nu este contestat, însă nici nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, pentru considerentele expuse anterior cu privire la argumentele ce susțin vinovăția inculpatului și probele pe care se întemeiază.
Fapta inculpatului de a-i racola pe împreună cu Acea și pe și pe participând la transferarea acestora în Italia, în vederea exploatării lor prin obligarea la practicarea cerșitoriei și de a contribui împreună cu inculpata Acea la exploatarea victimei, în baza aceleași rezoluții infracționale, constituie infracțiunea de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12. al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Fapta inculpatei Acea de racola împreună cu pe victima, prin obligarea la practicarea cerșetoriei precum și de a-l exploata împreună cu inculpatul pe în baza aceleași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în forma continuată prevăzută de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
De asemenea, instanța reține că inculpații, și Acea se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
De asemenea, instanța reține că inculpații, și Acea se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece s-au constituit și au conlucrat într-un grup structurat, care a acționat în mod coordonat pe o perioadă de aproximativ 2 ani în vederea traficului de persoane, grup în care, inculpatul era perceput ca un șef, inculpații având atribuții precise pe linia racolării, transportului, cazării și a exploatării victimelor, prin obligarea la practicarea cerșetoriei în vederea obținerii de beneficii materiale.
Cu privire la inculpata, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 261 Cod penal din examinarea probelor administrate în cauză a rezultat faptul că aceasta, la data de 7.07.2007 i-a dat lui G suma de 4.000 lei, în condițiile în care în perioada anterioară, Gam ai fost contactat de alți membri ai familiei (tatăl și frații inculpatului ) care avansau diferite sume de bani.
Scopul predării acestei sume a fost acela al împăcării, al retragerii plângerii sau pentru a-l plăti pe G pentru munca depusă de acesta în Italia.
Rezultă în mod evident încercarea inculpatei (mama inculpatului ) de a încerca prin corupere să-l determine pe G să altereze adevărul în declarațiile ulterioare pe care le-ar fi dat, prin retractarea declarațiilor anterioare.
În cauză, G s-a constituit parte civilă, dar trebuie privit ca o persoană ce ar fi putut fi ascultată în calitate de martor (cum a fost cazul victimei ori ) în măsura în care, primind sumele avansate nu s-ar fi constituit parte vătămată sau parte civilă în cauză, în condițiile art. 82 Cod pr. penală.
Prin urmare - pe lângă faptul că în mod indirect se recunoaște exploatarea lui G prin obligarea la practicarea cerșetoriei - fapta inculpatei de a-i oferi acestuia suma de 4.000 lei (conform procesului-verbal din 7.07.2007, pag. 174 dosar urmărire penală), chiar dacă are ca scop împăcarea sau retragerea plângerii, constituie în realitate o încercare de determinare a mărturiei mincinoase, prevăzută ca infracțiune în dispozițiile art. 261 Cod penal.
Inculpații și, deși nu sunt recidiviști, nu se află la primele conflicte cu legea penală, ceilalți neavând antecedente penale. În afară de inculpatul -, care are studii medii profesionale și o ocupație stabilă, ceilalți 4 învinuiți nu au ocupații. În cursul procesului penal, inculpații, și Acea nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și nu au manifestat regret.
În cauză se impune a fi făcute unele precizări cu privire la incidența prevederilor art. 13 Cod penal și la cererea formulată de avocatul inculpatului. Astfel, deși cauza a fost repusă pe rol pentru ca să arate cu claritate motivele pentru care s-ar impune reținerea existenței unei legi mai favorabile și care ar fi aceea, soluția adoptată nu a avut rezultatul dorit, din adresa (existentă la pag. 266) biroului Teritorial Tulcea al rezultând doar faptul că în anumite situații se impune aplicarea dispozițiilor art. 13 Cod penal.
Analizând modul de reglementare al infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, modificările intervenite în timp și consecințele reținerii formei continuate a infracțiunii de trafic de persoane, instanța constată că dispozițiile art. 13 Cod penal nu sunt incidente în cauză.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații (fost ), Acea și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelanții inculpați (fost ), Acea și, prin apărători, solicită în principal admiterea apelurilor, desființarea sentinței penale atacate și restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăriri penale motivată de nelegala sesizare a instanței în raport de nerespectarea prevederilor art.263 Cod procedură penală, și încălcarea dreptului la apărare care atrage sancțiunea nulității absolute a actului de sesizare.
Pe fondul cauzei, apelantul inculpat, solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și, rejudecând, să se dispună achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."c" Cod procedură penală, în sensul că, faptele nu sunt săvârșite de inculpat, probele dosarului nefăcând dovada vinovăției acestuia mai presus de orice dubiu.
Apelanții inculpați, Acea și, solicită admiterea apelurilor, desființarea hotărârii atacate și rejudecând, să se dispună achitarea lor pentru cele două infracțiuni deduse judecății în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."d" Cod procedură penală, nefiind întrunite elementele constitutive, ale infracțiunii iar apelanta inculpată cerere achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."d" Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.261 Cod penal, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, fără a-și motiva cererea.
La Curtea de APEL CONSTANȚA, cauza a fost înregistrată sub același număr -.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale nr.176 din data de 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, curtea constată că apelurile declarate în cauză, sunt întemeiate, pentru considerentele care vizează excepția nulității absolute prevăzută de ar5t.197 alin.2 Cod procedură penală, invocată în cauză.
Astfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că față de învinuiții (fost ), Acea, s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 și art.12 alin.1 și 2 lit."b" din Legea nr.678/2001, prin ordonanța nr.62/D/2006 din data de 22 mai 2007 - Biroul Teritorial Tulcea.
Prin procesele verbale, de la filele 86, 141, 163, 171 - volumul II urmărire penală, se aduce la cunoștința celor de mai sus, învinuirea pentru faptele prevăzute de art.7 din Legea nr.39/2003 și art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001.
După terminarea urmăririi penale, la prezentarea materialului, filele 167, 168, 169, 170, volumul II - dosar urmărire penală, procesele verbale încheiate la 03 martie 2008, dovedesc că, învinuiților li se pune în vedere că au dreptul să ia la cunoștință materialul de urmărire penală, arătându-se încadrarea juridică a faptelor săvârșite respectiv art.7 din Legea nr.39/2003 și art.12 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001 și art.261 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.33 Cod penal.
După punerea în mișcare a acțiunii penale, se dispune trimiterea în judecată a inculpaților, prin rechizitoriul nr.62/D/P/2006 din data de 01 aprilie 2008 întocmit de - Biroul Teritorial Tulcea, pentru infracțiunile prevăzute de art.7 din Legea nr.39/2003 și art.12 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001, fără a fi indicate formele agravante cu aplicarea art.41 alin.2 și art.13 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit."a" Cod penal pentru inculpații (fost ), Acea iar pentru inculpata, pentru art.261 Cod penal.
Pe de altă parte, după rămânerea în pronunțare pe excepția invocată de inculpați, prima instanță, repune cauza pe rol și solicită procurorului de ședință, precizări privitoare la încadrarea juridică a faptelor cu care a fost sesizată, respectiv art.12 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001, după ce efectuase cercetarea judecătorească.
Prin adresa de la fila 266 - dosar fond, parchetul printr-un alt procuror decât cel care a efectuat urmărirea penală, arată că în raport de materialul probator administrat, incidente în cauză sunt prevederile art.12 alin.1 și 2 lit."a" din Legea nr.678/2001, infracțiune pentru care instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare față de cei patru inculpați (fost ), Acea, fără a dispune schimbarea încadrării juridice și reluarea cercetării judecătorești.
Într-o astfel de situație, curtea constată că în speță, instanța de fond trebuie să stabilească dacă în raport de prevederile art.263 Cod procedură penală, a fost legal sesizată, câtă vreme, elementul încadrare juridică a suferit numeroase transformări de la începerea urmăririi penale, la investirea instanței și după acest moment, fără a fi respectate dispozițiile legale în materie privind extinderea urmăriri penale sau schimbarea încadrării juridice.
Având în vedere că, legea impune prin art.379 lit."b" teza a -II-a Cod procedură penală, desființarea sentinței penale apelate, de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată și atunci când există vreunul din cazurile de nulitate prevăzute de art.197 alin.2 Cod procedură penală în care ne găsim, ca urmare a încălcării dispozițiilor art.263 Cod procedură penală, curtea în baza art.379 alin.1 pct.2 lit."b" Cod procedură penală, va admite apelurile formulate de apelanții inculpați (fost ), Acea și, va desființa sentința penală atacată și va dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Tulcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 alin.1 pct.2 lit."b" Cod procedură penală,
Admite apelurile formulate de apelanții inculpați:
-(fost )- domiciliat în localitatea Hârșova,-, județul C;
- - domiciliat în municipiul M,-, județul C;
- - domiciliat în localitatea B,-, județul T;
-ACEA- domiciliat în localitatea B,-, județul T;
- - domiciliată în localitatea Hârșova,-, județul C, împotriva sentinței penale nr.176 din data de 26 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-.
Desființează sentința penală nr.176/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr- și dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Tulcea.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru cei prezenți și de la comunicare pentru cei lipsă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07.01.2010.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.Jud./15.02.2010
Tehnored.Gref.-/ 4 ex.
Data: 15.02.2010
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Maria Uzună
