Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 556/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 556
Ședința publică de la 23 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Iulia Elena I -
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal având ca obiect "trafic de persoane" formulat de Ministerul Public - DIICOT V împotriva sentinței penale nr. 392 din data de 10.09.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal lipsă părțile.
Dezbaterile asupra recursului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 1610.2008, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
CURTEA,
Prin sentința penală nr. 392 din 10 septembrie 2008 Tribunalului Vasluis -a hotărât:
În temeiul dispozițiilor art. 332 alin. 2 rap. la art. 300 alin. 2 Cod procedură dispune restituirea cauzei privind pe inculpații, și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vaslui pentru refacerea urmăririi penale.
Respinge cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vaslui privind arestarea preventivă a inculpaților, CNP -, fiul lui și, născut la data de 26.05.1978 în municipiul H, județul V, domiciliat în comuna, sat G, județul V, cetățenie română și, CNP -, fiul lui și -, născut la data de 05.01.1973, în R, județul N, domiciliat în P N,-, -,.A,.24, județul
Menține sechestrul asigurator instituit prin ordonanța procurorului nr.1/D/P/2008 din 21 februarie 2008 asupra autoturismului marca OPEL ASTRA 1,7 D, nr. de înmatriculare -.03. număr de identificare -, culoare alb, an de fabricație 2002, deținător, DOMICILIAT ÎN H,-, Bl. 9,.A,. 19, județul
În luarea acestei hotărâri instanța de fond a argumentat după cum urmează:
Inculpatul a fost prezentat pentru prima oară la.- Biroul Teritorial Vaslui la data de 23 februarie 2008 când i s-a adus la cunoștință că este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 pct.2 lit.a din Legea 678/2001 și art. 323 Cod penal, acesta declarînd că a luat la cunoștință de învinuirea care i se aduce și urmează să se prezinte din nou pentru a da declarații în prezența unui apărător ales, stabilindu-se termen în acest sens data de 6 martie 2008, ora 10.00.
La termenul stabilit, s-a prezentat la procuror, depunînd totodată și împuternicirea avocațială nr. 163 emisă la 5 martie 2008 de cabinetul individual al avocatului -, inculpatul declarînd că refuză să fie audiat întrucât apărătorul său nu s-a putut deplasa la V, astfel că audierea a fost reprogramată pentru data de 11 martie 2008. La data respectivă nu s-a prezentat la. nici inculpatul și nici apărătorul ales astfel încât s-a stabilit un nou termen pentru audiere pentru data de 19 martie 2008, termen la care nu s-a dispus nici citarea inculpatului și nici a apărătorului ales, neexistînd la dosar nici o altă dovadă de încunoștiințare a acestuia din urmă prin notificare telefonică, fax, internet, sau prin alte asemenea mijloace așa cum prevăd disp. art. 172 Cod procedură penală.
La dosarul de urmărire penală există la fila 199 un proces-verbal încheiat la 18 martie 2008 de un lucrător din cadrul Poliției municipiului PNd in care rezultă că a fost căutat în vederea executării mandatului de aducere emis în dosarul 1/D/P/2008, însă nu a fost găsit, fiind plecat cu familia la lucru în Italia. Nu rezultă pe ce s-a întemeiat lucrătorul de poliție când a făcut acele afirmații, nu se regăsește nici mandatul de aducere și nici vreo procedură de citare legal îndeplinită cu inculpatul. Nu există, de asemenea, nici vreo altă dovadă că inculpatul ar fi fost citat în vederea prezentării materialului de urmărire penală și nici că apărătorul său ales ar fi fost încunoștiințat în vreun fel pentru îndeplinirea acestui act.
Față de cele reținute mai sus instanța constată că inculpatului i s-a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, așa cum prevăd dispozițiile art. 197 alin.2 și 3 Cod procedură penală aceste încălcări fiind sancționate cu nulitatea absolută.
Aceleași încălcări ale dreptului la apărare se constată și în cazul inculpatului. Este adevărat că la data de 28 februarie 2008 acesta a fost identificat de lucrătorii în timp ce intenționa să plece în Cehia. Din declarația martorei, dată la 21 aprilie 2008, rezultă însă că după acea dată s-a reîntors în domiciliul comun din municipiul H,-, județul V unde a mai stat aproximativ o săptămână plecînd apoi în Italia - după spusele martorei.
Pe de altă parte, pentru termenul de audiere din 6 martie 2008 se constată că inculpatul a fost citat cu mandat de aducere în satul G, comuna, județul V, actul de citare fiind semnat de sa, din procesul verbal încheiat de organul de urmărire penală rezultînd însă că inculpatul nu locuia împreună cu aceasta, iar mama inculpatului nu știa unde se află fiul ei.
După acest moment, inculpatul nu mai fost citat în nici un mod și în primul rând nu a fost citat la reședința din H, așa cum s-a aflat odată cu audierea martorei, pentru audiere ori pentru prezentare de material.
Prin urmare, instanța constată că și acestui inculpat i s-a încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, așa cum prevăd dispozițiile art. 197 alin.2 și 3 Cod procedură penală aceste încălcări fiind sancționate cu nulitatea absolută.
Se impune așadar în cauză ca potrivit disp. art. 332 alin.2 rap. la art. 300 alin.2 Cod procedură penală să se dispună restituirea cauzei privind pe inculpații, -, și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vaslui pentru refacerea urmăririi penale în sensul citării legale a tuturor inculpaților atât în vederea efectuării actelor de urmărire penală cât și la prezentarea materialului.
Odată cu refacerea urmăririi penale urmează a se avea în vedere și criticile aduse de apărătorii inculpaților privind încălcarea dispozițiilor art. 43, 44 din Legea 678/2001 și a se analiza și susținerile inculpaților privind încadrarea juridică a faptelor în dispozițiile Legii nr. 156/2000 (actualizată).
În baza art. 332 alin.3 Cod procedură penală, instanța urmează să mențină sechestrul asigurator instituit prin ordonanța procurorului nr.1/D/P/2008 din 21 februarie 2008 asupra autoturismului marca OPEL ASTRA 1,7 D, nr. de înmatriculare -.03. număr de identificare -, culoare alb, an de fabricație 2002, deținător, domiciliat în H,-, Bl. 9,.A,. 19, județul
În legătură cu solicitarea -Biroul Teritorial Vaslui privind arestarea preventivă a inculpaților și, instanța constată că nu există nici o dovadă în dosar cum că vreunul din cei doi inculpați ar fi fugit ori s-ar fi ascuns în scopul sustragerii de la urmărirea penală sau de la judecată, câtă vreme nu s-a făcut dovada legalei lor citări în cursul urmăririi penale, iar la instanță s-au prezentat la toate termenele însoțiți de apărătorii aleși.
Nu sunt întrunite în cauză nici disp. art. 148 lit.f Cod procedură penală câtă vreme, până la acest moment, urmărirea penală nefiind efectuată cu respectarea dispozițiilor legii, nu se poate afirma că există la dosar date certe că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
În termen, T - Biroul Teritorial Vaslui, a formulat recurs împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice, cu următoarea argumentație:
Așa cum, chiar instanța reține în considerentele hotărârii, inculpatului i-au fost aduse la cunoștință, la data de 23.02.2003 drepturile garantate inculpatului și prevăzute în art. 6C.pr.pen. respectiv: faptele pentru care este cercetat, încadrarea juridică a acestora, dreptul de a fi asistat de apărător, precum și dreptul de a nu face nicio declarație, precum și obligația acestuia, prevăzută în art. 70 alin.4 pr.pen. de a anunța în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a locuinței, pe parcursul procesului penal, drepturile și obligația menționată mai sus fiind aduse la cunoștință, în scris, prin procesul-verbal aflat la fila 34 vol.I, dosar urmărire penală 1/D/P/2008.
În exercitarea dreptului de a fi asistat de apărător și la solicitarea inculpatului s-a stabilit prezentarea acestuia la sediul - Biroul Teritorial Vaslui pentru data de 06.03.2008, ora 10,00 pentru a fi audiat, asistat de apărătorul ales.
La data de 06.03.2008, inculpatul s-a prezentat la sediul - Biroul Teritorial Vaslui, declarând că avocatul său ales - nu s-a putut deplasa în municipiul V pentru a-l asista la audiere, fără a proba în vreun fel motivul pentru care avocatul nu se putea prezenta și a cerut reprogramarea audierii, pentru altă dată.
Cu toate că inculpatul nu se afla în nici una din situațiile prevăzute de art. 171 alin.1 pr.pen. privind asistența juridică obligatorie, tocmai pentru a i se asigura dreptul de a fi asistat de apărător, s-a acordat un nou termen, de care inculpatul a luat cunoștință, în scris - prin procesul verbal din 06.03.2008 fila 33 vol.I dosar penal nr. 1/D/P/2008 - urmând ca acesta să se prezinte la data de 11 martie 2008, ora 8,00, pentru a fi audiat, asistat de apărător ales.
La data stabilită, și nici ulterior inculpatul sau apărătorul ales nu s-a prezentat la sediul - Biroul Teritorial Vaslui și nici nu a făcut cunoscut acestei unități, în nici un mod, motivul pentru care acesta nu s-a prezentat pentru audieri.
Întrucât procurorul a considerat necesară prezența inculpatului și audierea acestuia a emis mandat de aducere, fiind îndeplinită cerința prevăzută de art. 183 alin.1 teza II pr.pen.
Mandatul de aducere a fost executat de către organele de poliție,în conformitate cu dispozițiile art. 184 alin.1 pr.pen. și întrucât inculpatul nu a fost găsit la adresa indicată și declarată de acesta la data de 23.02.2003, și consemnată în procesul-verbal - fila 34 vol I dosar penal 1/D/P/2008, a încheiat procesul verbal cerut de dispozițiile art. 184 alin.3 pr.pen. aflat la filele 198 - 199 vol. II dosar penal 1/D/P/2008, și în care se menționează faptul că inculpatul nu a fost găsit la domiciliu, fiind plecat cu familia la lucru în Italia.
Critica instanței cu privire la faptul că "nu rezultă pe ce s-a întemeiat lucrătorul de poliție când a făcut aceste afirmații" nu este întemeiată; art. 184 alin.3 pr.pen. prevăzând obligația celui însărcinat cu executarea mandatului de aducere să facă cercetări în situația când persoana căutată nu este găsită la adresa indicată și dacă acestea au rămas fără rezultat să încheie un proces-verbal" ceea ce în cauză lucrătorul de poliție a efectuat, întocmind și procesul-verbal în care a precizat rezultatul cercetării, fără ca acesta să fie obligat de vreun text de lege să prezinte și actele materiale ce au constituit cercetările efectuate.
De asemenea, nici critica instanței cu privire la faptul că pentru data de 19.03.2003 nu s-a dispus citarea inculpatului sau a apărătorului ales, neexistând la dosar nici o dovadă de încunoștiințare a apărătorului prin notificare telefonică, fax, internat sau prin alte mijloace, așa cum prevăd dispozițiile art. 172.pr.pen. nu este întemeiată.
Cu privire la citarea inculpatului, acesta a fost citat la data de 27.02.2008 când acesta a fost prezent, cât și pe data de 06.03.2008, când, sub semnătură, a luat cunoștință că urma să se prezinte la data de 11.03.2008.
Deoarece nu s-a prezentat la acest termen 11.03.2008, și în conformitate cu dispozițiile art. 183.pr.pen. s-a procedat la emiterea mandatului de aducere.
Privitor la citarea apărătorului inculpatului, acesta a depus la dosarul de urmărire penală doar o împuternicire avocațială - fila 211 vol.II - dosar penal 1/D/P/2008 datată 01.03.2008, fără ca respectiva împuternicire să conțină date de identificare ale apărătorului, respectiv: sediul, număr de telefon, fax; de asemenea, nu s-a depus, pe parcursul urmăririi penale nici o cerere din partea apărătorului ales de a asista la efectuarea actelor de urmărire penală în cauza penală nr. 1/D/P/2008.
Trimiterea, de către apărătorul ales prin memoriul scris, cât și susținerea orală în fața instanței de judecată, la considerentele Deciziei nr. 1086 din 20.11.2007 a Curții Constituționale, nu fac decât să confirme faptul că inculpatului - i-au fost respectate, pe timpul urmăririi penale întocmai drepturile procesuale în condițiile prevăzute de lege.
Cu privire la dreptul apărătorului în etapa urmăririi penale, Curtea Constituțională constată în decizia sus menționată, pct. 4: "Curtea reține și că dreptul apărătorului este de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală; tocmai din aceste motive, și în mod consecvent se prevede că apărătorul care asistă la efectuarea actelor de urmărire penală de către procuror sau de către ofițerul de poliție judiciară, poate formula cereri și depune memorii; este evident că memoriile sunt scrise și că cererile pot fi formulate numai în scris în faza de urmărire penală a procesului penal cu caracteristicile sale juridice și, corespunzător acestora și reglementarea adecvată."
Întrucât, în cauza de față, apărătorul ales nu a depus cererea prin care să încunoștiințeze procurorul care dorește să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu indicare adresei sau a altei modalități de comunicare a datei și locului de efectuare a respectivelor acte de urmărire penală, iar pe împuternicirea avocațială, așa cum s-a arătat mai sus nu se regăsește nici un element de identificare a sediului sau alt mijloc de identificare - efectuarea actelor de urmărire penală, după data de 06.03.2008, când inculpatul - a declarat că are angajat apărător ales, fără asistența respectivului apărător nu pot fi lovite de nulitate, în condițiile art. 197.pr.pen.
De asemenea, nici faptul că inculpatul a fost trimis în judecată fără să i se fi prezentat materialul de urmărire penală nu poate fi lovit de nulitate, întrucât așa cum s-a arătat mai sus, inculpatului i-au fost aduse la cunoștință drepturile procesuale, faptele pentru care este cercetat, încadrarea juridică și obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile orice schimbare de locuință, iar inculpatul, după ce a refuzat de două ori să fie audiat, motivând că dorește să fie asistat de apărător ales, a părăsit țara, fără a încunoștiința în scris procurorul despre acest fapt, și în mod evident pentru a se sustrage de la urmărirea penală.
Cu privire la inculpatul, instanța susține că și acestuia i-au fost încălcate drepturile la apărare și la un proces echitabil, așa cum prevăd disp. art. 197 alin.2 pr.pen.
Și aceste susțineri sunt neîntemeiate.
Conform art. 197 alin.2 pr.pen. sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și "dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii"
În cauză, inculpatului i-au fost aduse la cunoștință drepturile procesuale conferite de art. 6 și art. 70.pr.pen. cât și obligația de a anunța, în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare de locuință, prin procesul-verbal din 21.02.2008 fila 15 vol.I dosar 1/D/P/2008, și când inculpatul a declarat că nu dorește să fie asistat de apărător ales în faza de urmărire penală, declarație consemnată în procesul verbal sus menționat.
În continuare, inculpatul a fost de acord să dea declarație fiind audiat cu privire la faptele pentru care era cercetat, declarație care se regăsește la fila 9-14 volum I dosar penal 1/D/P/2008.
Ulterior, a fost citat inculpatul la adresa de domiciliu declară de inculpat și așa cum rezultă din actul de identitate prezentat la audierea acestuia la data de 21.02.2008, respectiv seria - nr. -, pentru a fi prezent la sediul - Biroul Teritorial Vaslui, în vederea prezentării materialului de urmărire penală - la data de 06.03.2008, în procesul verbal de îndeplinire a procedurii de citare - fila 195-196 vol. II - dosar penal 1/D/P/2008 se arată că la adresa respectivă a fost găsită numita care, în declarația anexată, arată că încă din 26.02.2008 nepotul ei a plecat de la domiciliu, afirmând că intenționează să iasă din țară, iar în procesul-verbal încheiat de comisarul de poliție din cadrul V - fila 204 vol. II dosar penal 1/D/P/2008, se arată că inculpatul a fost identificat în ziua de 28.02.2008 de către lucrătorii din cadrul, pe sensul de ieșire din țară călătorind cu trenul și declarând că intenționează să ajungă în Cehia.
Întrucât nu a făcut cunoscut în scris și nici verbal schimbarea locuinței, și nici nu și-a declarat o reședință, iar din actele de căutare efectuate rezultă fără dubiu, faptul că acesta plecase din țară încă din data de 28.02.2008, s-a dispus trimiterea în judecată a acestuia fără a i se mai prezenta materialul de urmărire penală, fără a i se încălca în nici un mod dreptul la apărare și la un proces echitabil și fără a i se produce acestuia o vătămare a drepturilor astfel imposibil de înlăturat.
+Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor indicate instanța de control judiciar, constată că recursul este nefundat din următoarele motive:
Potrivit art. 332 al.2 Cod procedură penală, instanța se desesizează și restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispozițiilor privitoare la sesizarea instanței, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de către apărător.
Art. 300 al. 2 stipulează că, în cazul când se constată că sesizarea nu este făcută potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi înlăturată de îndată și nici prin acordarea unui termen în acest scop, dosarul se restituie organului care a întocmit actul de sesizare, în vederea refacerii acestuia.
Art. 6 Cod procedură penală prevede că dreptul la apărare este garantat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți în tot cursul procesului penal.
În cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale în condițiile prevăzute de lege și să le administreze probele necesare în apărare.
Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal;
Art. 24 din Constituția României stipulează: dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu.
Încălcarea dreptului la apărare și la un proces echitabil sunt încălcări fundamentale și sancționabile cu nulitatea absolută așa cum prevăd dispozițiile art. 197 al.2 și 3 Cod procedură penală.
Aceste încălcări ale dreptului la apărare constau în faptul că pentru inculpatul nu există la dosarul de urmărire penală dovada că el ar fi fost legal citat în vederea prezentării materialului de urmărire penală și nici apărătorul său nu a fost înștiințat în nici un fel, cu privire la îndeplinirea acestui act fundamental procesual.
Procesul verbal încheiat de organul de poliție din 18 martie 2008, nu acoperă procedura legală din moment ce nu a rezultat elemente de fapt, din care să rezulte cele consemnate în acel proces verbal.
Cu privire la inculpatul se constată că acesta a fost citat cu mandat de aducere în satul G, comuna județul V și din procesul verbal întocmit de organul de urmărire penală, rezultă că acesta nu mai locuia acolo. Conform depoziției martorei rezultă faptul că inculpatul locuia la o reședință în H, județul V, însă acesta nu a fost citat la această reședință în vederea prezentării materialului de urmărire penală.
Din întreaga motivare a recursului parchetului se desprinde ideea că s-au făcut demersurile necesare în vederea prezentării materialului de urmărire penală, inculpaților, însă nu s-a reușit din motive neimputabile organului însărcinat cu aceste atribuțiuni, existând o cauză de împiedicare.
Procedura penală reglementează și în acest caz de neprezentare a materialului în art. 254, unde se stipulează că atunci când prezentarea materialului nu a fost posibilă din cauză că inculpatul este dispărut sau se sustrage de la chemarea în fața organului de cercetare penală, în referatul care se întocmește potrivit art. 259 se arată împrejurările concrete din care rezultă cauza împiedicării.
Aceasta presupune că organul de urmărire penală să încheie un asemenea referat, care în cauza de față nu există.
Sesizând aceste încălcări fundamentale, prima instanță în mod legal și temeinic a dispus trimiterea cauzei la organul de urmărire penală în vederea refacerii urmăririi penale.
Cu privire la respingerea cererii de arestare preventivă a celor doi inculpați - și, de către prima instanță se cuvine să amintim că potrivit art. 160 ind. a Cod procedură penală care reglementează arestarea preventivă în cadrul judecății precede în al. 2 că încheierea poate fi atacată separat cu recurs. Aceasta presupune că în cazul luării arestării preventive față de inculpat se poate face recurs.
Potrivit art. 141 Cod procedură penală care reglementează calea de atac împotriva încheierilor pronunțate de instanță în cursul judecății privind măsurile preventive, încheierea prin care prima instanță dispune luarea, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive poate fi atacat cu recurs. Și din această interpretare se desprinde concluzia că încheierea prin care s-a dispus respingerea cererii de luare a măsurii preventive nu este supusă recursului.
Acestea sunt argumentele care conduc instanța de control judiciar la concluzia că recursul parchetului este nefondat și urmează să fie respins ca nefondat, conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și disp. art. 192 al.3 Cod penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de - Biroul Teritorial Vaslui, împotriva sentinței penale nr. 392 din 10.09.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.10.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/11.11.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Ciobanu Iulia Elena, Ciubotariu
