Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 8/A/2008

Ședința publică de la 22 ianuarie 2008

lnstanța constituită din:

PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș e

Curții de APEL CLUJ

JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan Judecător

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, este reprezentat prin PROCUROR -.

S-a luat în examinare în rejudecare după casare prin decizia penală nr. 916 din 13 februarie 2006, pronunțată de Inalta C de Casație și Justiție în dosarul nr- (număr în format vechi 3824/2005) apelul declarat de inculpații, și, împotriva sentinței penale nr. 366 din 4 noiembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. 6514/2002, trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de:

- trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 al. 1 și 2 lit. din legea nr. 678/2001 (cinci fapte ) cu aplic. art. 75 lit. pen. cu aplic. art. 33 lit. a pen., și aceea de încercare de a determina mărturia mincinoasă prev. și ped. de art. 261 al. 1. pen. (două fapte), cu aplic. art. 41 al. 2 și art. 33 lit. a pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul ,

- complicitate la trafic de persoane (câte 5 fapte ) prev. și ped. de art. 26 rap. la art. 12 al. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 75 lit. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a pen. în ceea ce le privește pe inculpatele și .

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 8 ianuarie 2008, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 15 ianuarie 2008, iar apoi pentru data de 22 ianuarie 2008.

CURTEA

Prin.pen.916/13 februarie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au admis apelurile formulate de inculpații, și împotriva.pen. nr.122/A/17 mai 2005 Curții de APEL CLUJ,s-a casat decizia penală sus amintită și a fost trimisă cauza pentru rejudecarea apelului Curții de APEL CLUJ.

Motivul de casare a constat în neexaminarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept,respectiv instanța nu a observat că dosarul de urmărire penală nu este complet,întrucât nu cuprinde toate actele din dosarul nr.461/P/2002 a Parchetului de pe lângă Judecătoria și că nu a verificat apărările formulate de inculpați.

Fiind astfel sesizată cu judecarea apelurilor formulate în cauză și procedând la rejudecarea cauzei,Curtea reține că prin Sentința penală nr.366 din 04.11.2004 a Tribunalului Maramureșs -a dispus condamnarea inculpaților:

1.- (fiul lui și, născut la data de 9 februarie 1954 în S M, studii medii, administrator la SC SRL S M, căsătorit, are doi copii maiori, domiciliat în S M,-, județul M), fără antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev.și ped.de art. 12 alin. 1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001 - 5 fapte -la câte 2 ani închisoare,înlăturând disp.art. 75 lit.a și făcând aplicarea art. 74 și 76 lit.c din penal.

În baza art, 76 alin. ultim penal a fost înlăturată pedeapsa complimentară privativă de drepturi.

S-a făcut aplicarea față de toate infracțiunile a disp.art. 33 lit.a din penal.

În temeiul art. 11 pct.2 lit.a comb.cu art. 10 lit.d din pr.penaIă a fost achitat același inculpat pentru două infracțiuni de încercarea de a determina mărturia mincinoasă prev.și ped.de art. 261 alin.1 din penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 respectiv art. 33 lit.a din penal.

S-a constatat că pedepsele aplicate inculpatului, potrivit disp.art. 1 din Legea nr. 543/2002, modificată, sunt grațiate integral și atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 7 din același act normativ..

2.- (fiica lui și, născută la data de 27 august 1958 în Câmpulung la, județul M, studii medii, administrator la SC SRL S M, căsătorită, are doi copii majori, domiciliată în S M,- județul M, fără antecedente penale,

3.- (fiica lui și, născută la data de 2 septembrie 1981 în V județul V, studii 11 clase, barman la SC SRL S M, necăsătorită, fără copii, domiciliată în I,-/1, județul I, fără antecedente penale, pe ambele pentru complicitate la infracțiunea de trafic de persoane prev.și ped.de art. 26 rap.la art. 12 alin. 1 și alin.2 lit.a din Legea nr. 678/2001 - câte 5 fapte -la câte1 an închisoare,înlăturând disp.art. 75 lit.a din penal și făcând aplicarea art. 28, 74 și 76 lit.c din penal.

În baza art. 76 alin.ultim din penal, a fost înlăturată pedeapsa complimentară privativă de drepturi față de ambele inculpate.

S-a făcut aplicarea față de toate infracțiunile a disp.art. 33 lit.b din pen.

S-a constatat că pedepsele aplicate inculpaților, potrivit disp.art. 1 din Legea nr. 543/2002 modificată, sunt grațiate în întregime și le-a atras atenția asupra consecințelor prev.de art. 7 din același act normativ de clementă.

S-au respins cererile de despăgubiri formulate de părțile civile domiciliată în V str. - bloc 328, etajul 2 apart.10, județul V, domiciliată în C- județul C S, domiciliată în V str. - bloc 362 .C.4 județul V și domiciliată în V str. - bloc 421 .A.11, județul

S-a constatat că partea vătămată, domiciliată în orașul S,- județul B, nu-și menține constituirea de parte civilă față de inculpați.

În temeiul art. 118 lit. b și d din penal s-a dispus confiscarea corpurilor delicte înregistrate la poziția nr.2/2004 din registrul mijloacelor de probă al instanței cu excepția a: 3 negative filme color, dosar anexa 1 (59 file), dosar anexa 2 (54 file), dosar anexa 3 (cu 40 file) și dosar anexa 4 (34 file) care se restituie, potrivit disp.art. 169 din pr.penaIă, inculpatului (procesul verbal de la fila 3 din dosar tribunal).

În baza art. 191 din pr.penaIă a fost obligat inculpatul la 4.000.000 lei cheltuieli judiciare, iar coinculpatele la câte 2.000.000 lei fiecare, cu același titlu, în favoarea statului.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

1.- Inculpatul este administrator și asociat unic al SC SRL S M, cu sediul social stabilit în aceeași localitate,-, având ca principal obiect de activitate "cafenele și baruri cu spectacol" (fila 116).

Inculpata, soția inculpatului, are calitatea de asociat unic și administrator al SC SRL S M, în obiectul de activitate al societății incluzându-se și "cafenele și baruri fără spectacol" (fila 122).

În cadrul SC SRL funcționează localul de noapte " " în imobilul situat pe- din S M, localul având și program striptease, între orele 20,00-4,00. Acest local a fost inaugurat în toamna anului 2001, în cadrul acestuia lucrând în calitate de dansatoare animatoare mai multe tinere, printre care și inculpata, care ulterior a devenit barman, iar apoi, din luna aprilie 2002 fost trecută în funcția de "șefă departament divertisment ".

În perioada februarie-martie 2002 inculpatul a dat mai multe anunțuri în presa locală din mai multe județe din M (V, I) pentru angajarea la localul din SMa unor dansatoare pentru programul de noapte, anunțuri care au rămas fără rezultat.

Astfel, în cursul lunii martie 2002 (în jurul datei de 17-18 martie) inculpatul, însoțit de inculpata (originară din M) s-a deplasat la I și V pentru a contacta fete doritoare să se angajeze ca dansatoare în localul sus menționat.

Prin intermediul unor cunoștințe ale inculpatei a fost contactată telefonic partea vătămată (originară din I) care în acel moment se găsea la V, de unde s-a deplasat la I întâlnindu-se cu cei doi inculpați. În cursul discuțiilor purtate i s-a propus părții vătămate să se angajeze în localul inculpatului ca dansatoare promițându-i-se plata salariului minim pe economie, masă și cazare.

Partea vătămată a acceptat aceste condiții, fiind de acord să lucreze în localul inculpatului din S

În mod similar au procedat cei doi inculpați și cu părțile vătămate, și.

Astfel, părțile vătămate și lucrând împreună la un magazin din V, au fost contactate de o persoană care le-a recomandat pe inculpații și interesați să angajeze dansatoare în local de noapte, cu care cele două tinere s-au întâlnit la barul "" din Cu această ocazie inculpații le-au prezentat fotografii cu interiorul localului din S M, expunându-se condițiile de lucru și de remunerare, promițându-Ie salariul minim pe economie și un câștig substanțial de la clienții localului.

Partea vătămată a fost contactată de inculpați în timp ce ea își executa un program ca dansatoare în localul " Club " din V unde inculpații îi urmăreau evoluția.

La un moment dat, inculpata s-a ridicat de la masa la care stătea alături de inculpatul, a intrat în discuții cu partea vătămată și i-a propus să plece de la acel local la barul inculpatului, promițându-i că atât condițiile de lucru cât și cele de salarizare vor fi mai bune decât în După un timp de gândire (2 zile) fiind din nou contactată de inculpata, partea vătămată a acceptat propunerea.

După ce au fost convinse astfel să se angajeze la localul inculpatului din S M, la data de 19 martie 2002 părțile vătămate, și au fost transportate cu autoturismul personal de către inculpatul până-n localitatea, de unde acesta le-a avansat costul biletelor de călătorie cu trenul (inclusiv pentru inculpata care le însoțea) până la S

Inculpatul nu s-a întors la acea dată în S M ci după un timp a revenit în V unde, într-un local de noapte a contactat-o pe partea vătămată (originară din Republica M)prezentându-i condițiile de lucru și salarizare de la localul " " promițându-i un salariu de 1.700.000 lei lunar și asigurând-o că din banii câștigați de la clienți poate realiza și 700 USD/seară. Văzând printre fotografiile care i-au fost arătate de inculpat și unele reprezentând dansatoare dezbrăcate, partea vătămată i-a spus că nu este de acord să danseze goală, ocazie cu care inculpatul a asigurat-o că este vorba de un în bikini și sutien și că problema de a întreține relații intime cu clienții nici nu se pune. În aceste condiții, după circa 2 săptămâni de la aceste discuții, partea vătămată a acceptat să vină în S M, împreună cu inculpatul.

Între timp, celelalte părți vătămate împreună cu inculpata au sosit în S M, fiind așteptate de către inculpata, care, cu autovehiculul aparținând firmei, le-a transportat la sediul localului " ".

Aici, inculpata le-a întărit convingerea părților vătămate că vor avea condiții de muncă, cazare și de plată bune, confirmând în esență, susținerile soțului ei și a inculpatei.

După câteva zile li s-a dat părților vătămate de către soții, niște contracte privind condițiile de angajare, acte care au fost semnate de acestea, iar ulterior atitudinea inculpaților față de părțile vătămate s-a schimbat. Astfel, părților vătămate nu li s-a acordat procentul de 10% din valoarea consumației clientului și nici sumele de bani primite direct de la consumatori în timpul programului de.

De asemenea li s-a interzis părților vătămate să părăsească localul atât în timpul programului de noapte cât și în timpul zilei, permițându-Ie să iasă în oraș numai însoțite de membri familiei sau de inculpata.

Respectarea acestei interdicții s-a realizat, în timpul desfășurării programului de, prin intermediul agenților de pază, care printre alte atribuții aveau obligația să nu le permită dansatoarelor să părăsească barul, iar în timpul zilei prin închiderea ușii de acces, la etajul I unde erau dormitoarele, cheia aflându-se fie asupra soților, fie la inculpata.

Pentru o mai bună evoluție a părților vătămate inculpata le-a învățat câteva mișcări de și împreună cu inculpatul le-a impus să se masturbeze cu mâna (prin introducerea degetelor în vagin) spunându-Ie că va trebui să facă acest lucru și pe scenă în timpul programului de și că în viitor vor folosi în acest scop vibratoare.

La unele repetiții de inculpatul, atunci când nu era mulțumit de felul cum au fost executate unele mișcări de, a folosit față de părțile vătămate un aparat de produs electroșocuri tip "" (ridicat cu ocazia percheziției efectuate de către organele de poliție). După perioadă de timp de la sosirea părților vătămate, acestora li s-a impus să danseze goale pe scenă, iar ulterior acestea au fost fotografia te de către inculpat în diferite poziții indecente (așa cum rezultă din fotografiile - corp delict ridicate cu ocazia percheziției efectuate de organele de poliție).

Apoi inculpatul le-a obligat pe părțile vătăma te să accepte întretinerea de relatii sexuale cu clientii barului care au achitat contravaloarea unor băuturi scumpe (cu prețurile cuprinse între 1.700.000 lei și 4.000.000 lei). Aceste relații au fost întreținute într-una din încăperile localului denumită "camera de protocol ", iar plata contravalorii unei sticle de băuturi îndreptățea clientul să întrețină raport sexual cu dansatoarea timp de cel mult o oră, după care, dacă mai dorea să rămână, trebuia să se înțeleagă cu unul dintre inculpați (care supravegheau respectarea acestei reguli) și să mai plătească contravaloarea unei băuturi scumpe la bar.

Contrar promisiunilor anterioare, din prețul acestor băuturi achitat de clienți în acest scop, părțile vătămate nu au beneficiat de nici o sumă de bani, rămânând în totalitate inculpatului.

În aceste condiții, așa cum rezultă din declarațiile lor, părțile vătămate au întreținut relații sexuale impuse de inculpatul, după cum urmează: cu 3 bărbați, cu un, cu 3 bărbați și cu 4 bărbați. În aceleași condiții urma să întrețină relații sexuale cu un și partea vătămată, acest raport însă, din cauza că persoana respectivă se găsea în stare avansată de ebrietate, nu s-a mai consumat.

Când părțile vătămate au comentat respectarea acestor reguli impuse, inculpatul le-a amenințat că în caz de nesupunere "le va vinde" unor localuri de noapte din, unde tratamentul aplicat dansatoarelor este mult mai dur.

Este de menționat că inculpatul a încheiat cu părțile vătămate contracte de prestări de servicii pe diferite perioade de timp (de la 6 luni la 2 ani) prin care s-a stabilit retribuția convenită de părți, cazarea plus o masă pe zi (fila 141) precum și alte drepturi și obligații, iar fiecare din acestea a semnat apoi câte o declarație pe propria răspundere prin care s-a angajat că în cazul nerespectării obligațiilor asumate, printre care și plecarea din unitate înainte de expirarea duratei contractului să plătească inculpatului suma de 4.000 Euro (filele 110-116). De asemenea, actele de identitate ale părților vătămate au fost păstrate de inculpat.

Din declarațiile părților vătămate coroborate cu susținerile martorilor și ) rezultă că în toată activitatea desfășurată în cadrul barului inculpatul a fost susținut și ajutat de inculpatele și, aceasta din urmă fiind cea care îndruma efectiv activitatea dansatoarelor-animatoare, fiind șefa acestora.

În noaptea de 27 aprilie 2002 partea vătămată neputând suporta condițiile și tratamentul impus (considerându-se maltratată fizic și psihic) a fugit din local, prezentându-se la Poliția municipiului S M, sesizarea ei verbală, prin care a relatat, în linii mari, aspectele de mai sus, fiind consemnată în procesul verbal de la fila 3 din dosarul de urmărire penală.

La aceeași dată, martorul, agent de pază la localul sus menționat concediat (împreună cu colegul său ) din cauza plecării (în noaptea de 26/27 aprilie 2002) a părții vătămate, a denunțat verbal aceleași aspecte la organele Poliției de Frontieră S M, relatările sale fiind consemnate în procesul verbal de la filele 1 și 2 din dosarul de urmărire penală. La data de 28 aprilie 2002, în baza autorizației de percheziție nr. 326/II/2002 organele Poliției de Frontieră S M și ale Poliției municipiului S M au efectuat o descindere la barul " " unde au fost găsite celelalte patru părți vătămate cărora li s-au luat declarații atât de către organele de poliție cât și de către procuror, în ele referindu-se la aspectele reținute mai sus. Cu aceeași ocazie s-au ridicat de către organele de poliție aparatul de produs electroșocuri, două vibratoare, două albume foto (conținând 24 respectiv 34 fotografii) și un număr de 43 fotografii care nu au fost încă aranjate în albume, actele de identitate ale părților vătămate, declarațiile olografe respectiv cele redactate computerizat aparținând părților vătămate și alte înscrisuri.

Audiate în instanță, părțile vătămate și (a se vedea filele 209-212 vol.I și 174-181 vol.II din dosarul Tribunalului) cu excepția unor amănunte nesemnificative își mențin reclarațiile din faza de urmărire penală în declarațiile lor relatând în linii mari împrejurările în care au fost contactate, promisiunile făcute de inculpați cu privire la condițiile de lucru și de salarizare, respectiv de realizarea unor venituri direct de la clientii localului.

Au arătat apoi că aceste condiții promise nu au fost respectate de inculpați în sensul că: de multe ori au fost obligate să danseze complet dezbrăcate, să facă mișcări erotice și să se masturbeze cu degetul pe scenă; nu li s-a permis să părăsească localul decât însoțite de inculpați; nu li s-au dat banii primiți de la clienți și nici procentul de 10% din consumația realizată de ele; împotriva lor s-a folosit aparatul de produs electroșocuri; au fost fotografiate goale și în poziții indecente, spunându-li-se că pozele vor fi arătate bărbaților doritori să întrețină relații sexuale, li s-a impus să întrețină relații sexuale cu acei clienti care au achitat contravaloarea unor băuturi scumpe fără a beneficia de vreo sumă din consumația acestora și că atunci când și-au exprimat nemulțumirea față de acest tratament, au fost amenințate că vor fi vândute la localuri de noapte din, unde condițiile impuse sunt mai dure.

( 126-130 din vol.II al tribunalului) și-a retractat toate declarațiile din faza de urmărire penală, susținând că la barul " " au fost asigurate dansatoarelor condiții bune, nu li s-a îngrădit în nici un mod libertatea de mișcare putând părăsi oricând localul în afara programului, că nu a fost obligată să facă consumație cu clienții (contrar celor precizate în declarația dată pe propria răspundere de la fila 112), că nu i s-au luat banii primiți de la clienți, că de câteva ori a făcut striptease fără a i se impune acest lucru (pentru că așa a dorit) că nu a fost obligată niciodată să întretină relatii sexuale cu vreun client. Pentru aceste reveniri diametral opuse relatărilor făcute în faza de urmărire penală, partea vătămată nu oferă nici o justificare demnă de luat în seamă, susținând doar că așa a declarat și inițial, dar necitind cele consemnate (necunoscând că trebuia să procedeze asțfel) nu și-a dat seama că în cuprinsul declarațiilor sale au fost trecute aspecte neconforme cu relatările sale.

Aceste precizări făcute de partea vătămată sus menționată, chiar dacă se acceptă că în faza de cercetare penală audierea părților vătămate nu s-a realizat în condiții întocmai procedurale, nu pot infirma declarațiile celorlalte părți vătămate, menținute în fața instanței, din care rezultă starea de fapt reținută mai sus.

În același timp, această revenire nu justifică înlăturarea declarațiilor celorlalte două părți vătămate - și - (din faza de urmărire penală) audierea cărora, cu toate încercările instanței nu s-a reușit din cauză că acestea au părăsit teritoriul României.

Susținerile părților vătămate se coroborează și cu declarațiile martorilor audiați care au cunoștințe directe în cauză și care în linii mari și-au menținut cele relatate în faza de urmărire penală.

Apărarea inculpaților în sensul că sunt victimele unei înscenări care s-a pus la cale de către martorul și partea vătămată, pe de o parte pentru că împotriva primului a depus plângere penală pentru a fi cercetat sub aspectul infracțiunii de furt, iar pe de altă parte pentru a "scăpa" de plata despăgubirilor substanțiale la care s-au obligat în cazul încetării contractului de muncă, profitând de cunoștințele lor din cadrul organelor de poliție, nu poate fi acceptată, chiar dacă se acceptă că cei doi au avut în vedere și această finalitate.

De asemenea nu pot fi înlăturate declarațiile martorilor și, chiar dacă între aceștia și inculpatul există relații conflictuale (fiind cercetați în urma denunțului formulat de cel din urmă pentru sustragerea unor bunuri de la local) după cum nu există temei pentru înlăturarea de pozițiilor martorului G chiar dacă acesta în prezent este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni grave. Martorii propuși de inculpați în apărare în combaterea susținerilor părților vătămate privitoare la starea de lucruri existentă în local, respectiv (.248 vol.I), (.161-162 vol.I), (.282 vol.I), (.288 vol.I), (.332) au dat declarații din complezență și în parte neconcludente.

De asemenea se privesc a fi lipsite de semnificație declarațiile martorilor (.182 vol.II) și (.184 vol.II) prin care s-a încercat să se facă dovada că, dacă ar fi avut motive reale de nemulțumire cu privire la condițiile impuse de inculpați în localul " ", părțile vătămate ar fi avut posibilitatea să sesizeze organele de poliție cu ocazia descinderii lor (martorii fiind lucrători de poliție) la fața locului.

Față de cele de mai sus fapta inculpatului care în perioada martie-aprilie 2002, cu ajutorul celor două coinculpate a recrutat, transportat, cazat un număr de 5 persoane de sex feminin, prin înșelăciune (promițându-Ie condiții optime de lucru, masă, cazare și salarizare, pe care nu le-a respectat), iar ulterior prin amenințare, în scopul exploatării acestor persoane (îngrădindu-Ie libertatea de mișcare și obligându-Ie să întrețină cu clienții localului relații sexuale) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001, 5 fapte, respectiv câte una în raport de fiecare persoană vătămată în parte.

Fapta inculpatei care în perioada martie-aprilie 2002 ajutat pe inculpatul să recruteze, să transporte și să cazeze 5 persoane de sex feminin prin înșelăciune și constrângere ulterioară, în scopul exploatării acestora (lipsirea lor de libertate și obligarea la întreținerea de relații sexuale cu clienții barului) activități la înfăptuirea cărora aceasta a participat efectiv, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de trafic de persoane prev.și ped.de art. 26.pen. rap.la art. 12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpatei care, în perioada martie-aprilie 2002 ajutat pe inculpatul să cazeze prin înșelăciune și constrângere (interdicția de a părăsi localul) un număr de 5 persoane de sex feminin, în scopul exploatării acestora (obligarea la întreținerea de relații sexuale) activități la înfăptuirea cărora inculpata a participat, constituie complicitate la infracțiunea de trafic de persoane prev.și ped.de art. 26 din pen. rap.la art. 12 al. 1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001.

În speță exploatarea părților vătămate, termen definit în cuprinsul legii, s-a realizat în condițiile art. 2 lit.a (executarea unei munci în mod forțat) lit.c (obligarea la practicarea prostituției sau alte forme de exploatare sexuală) și lit.d din Legea nr. 678/2001 (efectuarea unor alte asemenea activități prin care se încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului).

În speță, forma calificată a infracțiunii de trafic de persoane - alin.2 - fiind determinată tocmai datorită participării la săvârșirea ei a "două sau mai multe persoane", circumstanța agravantă generală prev.de art. 75 lit.a pen. (săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane) nu poate fi aplicată, motiv pentru care tribunalul dispune înlăturarea acestor dispoziții cu privire la fiecare din faptele inculpaților.

Pentru săvârșirea acestor infracțiuni, în temeiul textelor legale menționate, tribunalul a aplicat inculpaților pedepse cu închisoare, reduse sub minimul special, ținând seama de împrejurările concrete în care faptele s-au comis, de contribuția diferențiată a inculpaților, conduita ante și postinfracțională și lipsa de antecedente penale a inculpaților ce constituie circumstanțe atenuante în sensul art. 74 lit.a din penal.

Având în vedere că faptele deduse judecății au fost comise anterior datei de 4 octombrie 2002, precum și cuantumul pedepselor, tribunalul a constatat că pedepsele aplicate inculpaților sunt grațiate integral, potrivit art.1 din Legea nr. 543/2002 modificată prin OUG nr.18/2003 și le atrage atenția asupra consecințelor prev.de art. 7 din același act de clemență.

II. - Prin actul de trimitere în judecată s-a reținut că inculpatul, după începerea cercetărilor și în timpul derulării acestora în perioada aprilie-septembrie 2002 făcut mai multe încercări asupra martorilor și, prin diferite mijloace, în scopul de a-i determina să-și schimbe declarațiile date în prezenta cauză la organele de poliție și la procuror. S-a susținut că inculpatul, întâlnindu-l pe martorul (după ce acesta afost audiat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș ) l-a amenințat în sensul că "s-ar putea să îl calce o mașină sau să-I prindă niște polițiști din cadrul Poliției municipiului M care sunt prieteni de-ai lui, dacă nu-și schimbă declarațiile date în acest dosar".

S-a arătat că tot în acest scop, inculpatul i-a condiționat eliberarea cărții de muncă martorului și că împotriva acestuia a depus și un denunț penal acuzându-l de sustragerea unor bunuri de la societate.

S-a susținut, de asemenea, că inculpatul a încercat să-I determine și pe martorul să declare mincinos, care la rândul său cunoștea faptul că inculpatul a încercat să-I influențeze și pe martorul.

Faptele inculpatului, care în mod repetat a încercat să determine pe numiții și prin constrângere (amenințări) să dea declarații mincinoase în prezenta cauză au fost încadrate în dispozițiile art. 261 alin.1 cu aplicarea art. 41 aL2 din penal, în raport de fiecare, cu aplicarea, între ele, a dispozițiilor art. 33 lit.a privind concursul real de infracțiuni.

În legătură cu aceste fapte, în raport de probele administrate, în special declarațiile martorilor sus menționați cu precizările jăcute de aceștia în fața instanței, coroborate cu susținerile inculpatului, tribunalul a reținut că ele nu întrunesc elementele constitutive ale in fracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, pentru următoarele considerente:

Audiat fiind în instanță, martorul, cu privire la această faptă a precizat că în vara anului 2002 în timp ce se deplasa din comuna spre S M cu bicicleta s-a întâlnit cu inculpatul, care se deplasa cu un autoturism însoțit de fiul său, prilej cu care acesta i-a reproșat că "a declarat neadevăruri în legătură cu condițiile care le-au fost asigurate dansatoarelor (în sensul că ar fi fost înfometate și închise în incinta localului) și fără a-i cere direct să-și schimbe declarațiile i-a spus că s-ar putea să fie "linșat sau călcat de o mașină". La insistențele instanței martorul a precizat că "în mod concret inculpatul nu i-a cerut să-și schimbe declarațiile, i-a reproșat însă faptul că ar fi exagerat și în legătură cu electrocutarea fetelor cu acel aparat de produs electroșocuri, care se aflau în dotarea agenților de pază (a se vedea declarația martorului de la fila 111 verso din dosarul instanței).

Din aceste precizări făcute de martori se desprinde evident, în primul rând faptul că, inculpatul nu a încercat să-I determine pe martor să dea o declarație mincinoasă, din contră i-a reproșat faptul că a dat declarații contrare realității acuzându-l cu fapte pe care nu le-a comis. Nu a cerut expres schimbarea acestora, iar dacă implicit se poate deduce că a urmărit acest lucru, atunci această încercare a lui trebuie privită ca vizând determinarea martorului să declare adevărul făcând relatări fără exagerări și în nici un caz să-I influențeze pe acesta să dea o declarație mincinoasă.

Situația este diferită în privința martorului care, audiat în instanță (fila 275 verso din dosarul tribunalului) a precizat expres că nu a fost rugat de către inculpat, personal sau prin persoane interpuse, să-și retragă declarațiile date în acest dosar și nici să nu reIateze vreun aspect în legătură cu faptele ce formează obiectul acestei cauze.

Martorul a arătat că, fiind contactat de inculpat, acesta l-a rugat să relateze la poliție faptul că l-ar fi văzut pe martorul sustrăgând bunuri de la societate, dar că, neavând cunoștință despre așa ceva, nu a declarat astfel. La insistențele instanței martorul a afirmat că cele consemnate în declarația sa de la fila 48 verso din dosarul de urmărire penală (în sensul că inculpatul i-ar fi cerut ca în ipoteza în care va fi întrebat în legătură cu faptele din cauza de față să declare că nu știe nimic) nu au fost reIatate de el.

Din cele de mai sus rezultă că încercările inculpatului de a determina pe martorul să declare contrar realității vizează o altă faptă decât cea descrisă în rechizitoriu (ce constituie actul de sesizare al instanței) faptei respective lipsindu-i însă o cerință esențială a laturii obiective, respectiv aceea de a fi fost efectuată prin constrângere sau corupere.

Cum martorul nu a făcut nici o referire cu privire la faptul că inculpatul ar fi făcut încercări de a-l obliga sau în vreun mod să facă acele declarații acuzatoare la adresa martorului, încercările inculpatului pot fi privite doar ca simple rugăminți, solicitări sau recomandări care nu îndeplinesc această cerință esențială, fără de care infracțiunea prev.de art. 261.pen. nu poate exista.

Pe de altă parte este de precizat că în urma cercetărilor efectuate față de martorii și (în baza plângerii formulată de inculpat împotriva acestuia cu privire la sustragerea unor bunuri de la locul de muncă) nu s-a stabilit că aceștia nu ar fi comis fapta ci, din contră, că au comis-o, dar ea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, motiv pentru care procurorul, prin ordonanța din 21 august 2002 dispus față de ei scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art.2491rap.la art. 11 pct.1 lit.b și art. 10 lit.1din pr.penaIă, aplicându-Ie câte 1.500.000 lei amendă cu caracter administrativ. Așadar, nici în acest caz îndemnul inculpatului nu era în sensul determinării martorului să declare mincinos.

Pentru considerentele de mai sus, tribunalul, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a comb.cu art.10 lit.d din pr.penaIă a achitat pe inculpatul de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor de încercarea de a determina mărturia mincinoasă prev.și ped.de art. 261 alin.l din pen. cu aplicarea art. 41 al.2 din același cod, pentru ambele fapte, ele nerealizând elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Soluționând latura civilă a cauzei, tribunalul reținut că părțile vătămate (prin infracțiunile de trafic de persoane respectiv complicitate la aceasta prev. și ped. de art. 12 alin.1 și 2 din Legea nr. 678/2001 respectiv art. 26 din pen. rap. la art. 12 alinl și 2 din Legea nr. 678/2001) s-au constituit ca părți civile față de inculpați astfel:- a cu suma de 7.000.000 lei; - cu suma de 8.000.000 lei, care în fața instanței a renunțat la orice pretenții; - cu 7.000.000 lei, pretenții pe care le-a redus în fața instanței la 1.700.000 lei cu 10.000.000 lei și cu suma de 7.000.000 lei.

Aceste sume, așa cum precizează părțile vătămate reprezintă salariul minim pe economie la asigurarea cărora inculpatul s-a angajat prin contractele încheiate cu acestea, banii câștigați direct de la clienții barului și 10% din consumația clienților, determinată de ele.

În legătură cu aceste pretenții tribunalul a constatat că ele nu reprezintă echivalentul vreunui prejudiciu cauzat prin infracțiunea de trafic de persoane (sau complicitate la aceasta) ci drepturi derivând dintr-un contract de prestări servicii care nu a fost onorat de inculpat și care nu pot fi soluționate în cadrul acestui proces penal, deoarece răspunderea civilă a inculpaților în cadrul procesului penal vizează doar prejudiciul cauzat prin fapta penală dedusă judecății.

În raport de probele administrate infracțiunile reținute în sarcina inculpaților erau de natură să cauzeze prejudicii materiale și de ordin moral pentru că părțile vătămate au fost exploatate în sensul că li s-a impus întreținerea de relații sexuale cu clienții care au suportat o consumație substanțială, din care nu au beneficiat de nici o sumă de bani.

Acest prejudiciu nu are însă nici o legătură cu neonorarea de către inculpat a obligațiilor asumate prin contractul de prestări de servicii, mai cu seamă că părțile vătămate urma să-și primească drepturile pentru luna aprilie 2002, doar în data de 15 mai 2002, însă acestea la data de 27 aprilie 2002 au părăsit locul de muncă și nu s-au întors acolo decât pentru a-și ridica obiectele personale, astfel că față de cele de mai sus, cererile de despăgubiri formulate se constată că sunti inadmisibile și au fost respinse ca atare, urmând a se lua act și de renunțarea la pretenții a părții vătămate.

Tribunalul, în temeiul art.118 lit.b și d din penal a dispus confiscarea corpurilor delicte, respectiv restituirea unor bunuri ridicate de la inculpat, conform dispozitivului prezentei sentințe.

Impotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și inculpații, și.

In motivarea apelului Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș se arată în esență că hotărârea instanței de fond este netemeinică deoarece pedepsele aplicate inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și respectiv complicitate la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane sunt prea reduse raportat la gravitatea faptelor, împrejurările comise și la conduita inculpaților în cursul procesului penal.Totodată s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din concursul dintre 5 infracțiuni de trafic de persoane într-o singură infracțiune de trafic de persoane în formă continuată. De asemenea s-a arătat că hotărârea este și nelegală sub aspectul achitării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de încercare de determinare a mărturiei mincinoase în baza art.10 lit.d pr.pen. astfel că simplul fapt al revenirii într-o măsură mai M sau mai mică asupra depozițiilor anterioare de către martori sau alte părți audiate într-o cauză nu constituie un motiv suficient pentru a considera că astfel nu mai sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Ca atare se solicită admiterea apelului, desființarea parțială a sentinței penale nr.366 din 4 nov.2004 a Tribunalului Maramureș și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună schimbarea încadrării juridice în sensul arătat mai sus, majorarea pedepselor aplicate tuturor inculpaților pentru infracțiunea de trafic de persoane și respectiv complicitate la infracțiunea de trafic de persoane și condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de încercare de determinare a mărturiei mincinoase.

In motivarea apelului inculpații, și, în esență, arată că instanța nu a făcut o interpretare obiectivă a probelor din dosar, nu există probe de vinovăție a acestora,nu există probe din care să rezulte că au obligat părțile vătămate să se prostitueze, luarea declarațiilor părții vătămate s-a făcut în mod abuziv de către polițiștii de frontieră,care nu erau competenți să facă cercetări în cauză, astfel că se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, achitarea în baza art.10 lit.a sau d pr.pen. adică faptele imputate nu există sau în subsidiar că faptelor le lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, latura obiectivă.

Examinând pobele dosarului, Curtea reține următoarele:

Instanța de fond - în baza administrării unui vast probatoriu procesul verbal de consemnare a denunțului oral al numitului (1-2), procesul verbal de consemnare a plângerii părții vătămate (3), procesul verbal de percheziție din 28.04.2002 (8-10), declarațiile părților vătămate, din faza de urmărire (13-38) respectiv din faza cercetării judecătorești, declarațiile martorilor, G, și și declarațiile inculpaților - a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrările juridice ale faptelor se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 pentru inculpatul și complicitate la infracțiunea de trafic de persoane prev.și ped. de art.26 rap.la art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001 pentru celelalte două inculpate, iar soluția de achitare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.261 alin.1 cu aplic.art.41 alin.2 p este greșită.

Astfel în esență, probele relevă că inculpatul în perioada martie-aprilie 2002 cu ajutorul inculpatelor și au recrutat, transportat și cazat un număr de 5 persoane de sex feminin, prin înșelăciune în sensul că le-au promis condiții optime de lucru, masă, cazare și salarizare pe care nu le-au respectat iar ulterior prin amenințare în scopul exploatării acestor persoane le-au îngrădit libertatea de mișcare și le-au obligat să întrețină cu clienții localului relații sexuale.

Conform îndrumărilor instanței supreme,Curtea a procedat la acvirarea dosarului de casă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sl M nr.461/P/2002, dosar acvirat la dos.nr.30/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ. Acest dosar conține autorizația de percheziție nr.326/II/28.04.2002 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației și se arată că s-a emis în baza adresei nr.P/- /28.04.2002 a Poliției de Frontieră, efectuarea percheziției domiciliare solicitându-se pentru Clubul S M, fiind valabilă 3 zile de la data emiterii și adresa de înaintare a dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș pentru competentă soluționare. Procesul verbal de percheziție (68) și procesul verbal de consemnare a plângerii părții vătămate (3) precum și declarațiile celorlalte părți vătămate luate în fața procurorului (13-35) și restul actelor de urmărire penală efectuate în cauză se află la dos nr.170/PA/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș. De asemenea,s-a solicitat dosarul de casă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș nr.170/PA/2002 în care se află la fila 2 solicitarea M de efectuarea percheziției domiciliare,adresa de înaintare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureșa lucrării penale a.Mun.Sl M-ției privind plângerea aceleiași părți vătămate (3) precum și referatul de declinare a competenței de efectuarea cercetărilor în favoarea acestui parchet-4.Din adresa de la 2 rezultă că plângerea părții vătămate a fost înregistrată la data de 27.04.2002 sub nr.54175 la.mun.Sl-M și că anterior, aceasta a reclamat faptele inculpaților Inspectoratului Poliției de Frontieră, dosarul întocmit de această unitate a fost în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria înregistrat sub nr.461/P/2002 ce a fost înaintat la data de 7.05.2002 spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș.

De asemenea,instanța a procedat la audierea părților vătămate și a martorilor propuși de inculpați în apărarea lor.

Instanța apreciază că deși s-au administrat probele indicate in decizia de casare,starea de fapt reținută de prima instanță în ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane a rămas neschimbată. Astfel, partea vătămată (213) și-a menținut declarațiile date în cursul procesului în fața primei instanțe și în fața organelor de anchetă,arătând că doar cu o singură ocazie inculpatul a trimis-o să întrețină relații cu un client,nu a primit nici un și nu știe dacă s-au dat bani și cui,de asemenea că la bar existau doi bodyguarzi care asigurau paza pe timp de noapte și care le-au spus că nu le lasă să plece oraș când vor,că a fost închisă de inculpatul într-o cameră 2 zile pentru că nu a învățat niște pași de.De asemenea partea vătămată (302) și-a menținut declarațiile și a relatat faptul că fetele prestau servicii sexuale cu clienții la cererea inculpaților și evident la solicitarea clientului,iar pentru serviciile prestate clienții cumpărau o șampanie care avea un preț mai ridicat și în care era inclus și serviciul sexual.Ambele părți vătămate au declarat de asemenea că inculpatul avea un aparat cu care le "electrocuta" dacă nu erau de acord să întrețină relații cu clienții barului și că acesta deși le-a promis la început contracte de muncă și salarii, nu au primit nici un de la acesta.

Partea vătămată (5 vol.II) a declarat că inculpatul nu le-a forțat să întrețină relații sexuale cu clienții localului,că fetele erau mulțumite de condițiile oferite de inculpat dar nu-și amintea ce a declarat în fața polițiștilor, a procurorului și a judecătorului de la B

Această declarație va fi însă înlăturată de către instanță ca fiind nesinceră,fiind contrazisă de declarațiile celorlalte părți vătămate indicate mai sus precum și de declarațiile date de aceasta în faza urmăririi penale (18 dos.170/PA/2002) și declarațiile martorilor, audiați în fața primei instanțe. De asemenea, raportat la probele dosarului a rezultat că inculpatul a încercat să le influențeze declarațiile,în sensul să-și retragă declarațiile date la poliție și parchet împotriva lui ( a se vedea procesul verbal de la 39 din dos.nr.170/PA/2002 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș )

Părțile vătămate și nu au putut fi audiate întrucât potrivit proceselor verbale de la (241,273,33,44 vol.II) a rezultat că la prima nu se cunoaște adresa de domiciliu,nu apare în evidența populației și nu s-a putut stabili unde locuiește,iar cealaltă este plecată din țară.

De asemenea, martorii propuși de inculpați au declarat fiecare împrejurări de care aveau cunoștință despre activitatea localului pe care-l administra inculpatul, însă nu sunt în măsură să răstoarne întreg materialul probator administrat în cauză în faza urmăririi penale și în fața primei instanțe. Astfel, a fost audiat martorul care a fost locțiitorul comandantului poliției până în anul 2005 (151)și care a declarat că știa că inculpatul avea la bar fete angajate ca si dansatoare dar nu au existat nici zvonuri și nici reclamații în sensul că acolo s-ar practica prostituția.De asemenea a mai relatat împrejurarea că polițistul a participat la percheziția de la barul respectiv deși era în timpul său liber și nu avea aprobarea prealabilă a șefilor săi ierarhici și că a fost sancționat pentru acest aspect. De asemenea că l-a văzut pe inculpat că umbla să le rezolve vize de flotant fetelor angajate la bar. Martorul (153),polițist, a relatat împrejurarea că a făcut fișele dactiloscopice ale angajatelor de la bar și că acestea nu i-au plâns de nimic, dimpotrivă au spus că se descurcă foarte bine și că nu păreau speriate sau timorate. De asemenea a fost audiat martorul (154) care nu avea cunoștință despre cele întâmplate. Martorul,ziarist,a fost un client al localului respectiv care a declarat că la barul respectiv dansatoarele nu prestau servicii sexuale cu clienții, descriind mai mult cum a avut loc percheziția la barul inculpatului de către Poliția de Frontieră. Martora, profesoară de, (60) a declarat că a fost solicitată de inculpat să le învețe pe angajatele sale câțiva pași de, astfel că a avut 3,4 întâlniri cu fetele respective, că nu prea stătea de vorbă cu ele în cadrul acestor cursuri de, dar că nu i s-au plâns de nimic și nu prezentau urme de violență.

La fel ca martorii propuși de inculpați în fața primei instanțe și acești martori au dat declarații în M parte neconcludente raportat la infracțiunea analizată. Împrejurarea că aparent toate lucrurile erau în ordine la localul respectiv și că părțile vătămate nu s-au plâns nimănui despre cele întâmplate deși aveau această posibilitate, nu poate fi luată în considerare atâta vreme cât inculpatul se afla în preajma lor,dat fiind frica pe care o simțeau acestea față de el,și împrejurarea că până la urmă una dintre ele a avut curajul s-o facă, respectiv partea vătămată fiind cea care a avut curaj să reclame cele întâmplate polițiștilor de frontieră.

Apărarea inculpaților s-a axat și pe împrejurarea că părțile vătămate au fost influențate de către organele de poliție de la Poliția de Frontieră M în sediul căreia au fost pentru început părțile vătămate și în fața cărora acestea au dat declarații, însă și această apărare va fi înlăturată raportat la împrejurarea că părțile vătămate fiind audiate de procuror și-au menținut aceleași declarații date împotriva inculpaților. De asemenea părțile vătămate (209-212 vol.I ) și (174-181 vol.II) și-au menținut aceste declarații și în fața primei instanțe.

Cât privește faptul că la începutul anchetei a intervenit Poliția de Frontieră, aspect ce în opinia apărării inculpatului ar atrage nulitatea actelor întocmite de această instituție ca fiind întocmite de un organ necompetent, conform adresei Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră M de la 36 dosar rezultă că în baza unui denunț oral făcut de martorul, fost angajat al soților în calitate de agent de pază la clubul, a declarației numitei, fostă dansatoare în același club și a autorizației de percheziție nr.326/II/28.04.2002, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria s-a descins în clubul menționat, iar apoi părțile vătămate, care erau lipsite de libertate în mod ilegal, după efectuarea percheziției de către lucrătorii acestei instituții au fost invitate la sediul M, acestea au acceptat și totodată au solicitat să fie consemnate în scris cele întâmplate la club. Potrivit art.28 pct.1 din OUG 104/2001 polițistul de frontieră este obligat în domeniul său de activitate să ia măsurile necesare de înlăturare a pericolelor care amenință ordinea publică sau siguranța persoanelor, în toate situațiile în care ia cunoștință direct ori când este sesizat de spre acestea. Potrivit art.21 din aceeași ordonanță, în zona de competență printre atribuțiile generale ale Poliției de Frontieră se enumeră și următoarea: apără viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, proprietatea publică și privată, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și comunității (zona de frontieră cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat,către interior). Din adresa respectivă rezultă de asemenea, condițiile în care părțile vătămate au ajuns să fie "cazate" la sediul acestei instituții, întrucât nefiind din localitate nu aveau unde să meargă și nici nu aveau posibilități materiale și le era frică să nu le găsească inculpatul astfel că părțile vătămate le-au solicitat ajutorul polițiștilor de frontieră. Se constată în acest context că inițial cercetările s-au făcut pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal (a se vedea adresa M de la 8 din dos.parchetului)

Ulterior însă cauza a fost declinată Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș care a continuat cercetările în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane, astfel că urmărirea penală a fost desfășurată în condiții de legalitate, având în vedere că s-a acționat în baza autorizației de percheziție emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sl M, chiar dacă activitatea poliției de frontieră ar fi încadrată doar în categoria actelor premergătoare prev. de art.224 pr.pen. dat fiind că începerea urmăririi penale s-a dispus la data de 4.06.2002 prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș (1 dos 170/PA/2002). De asemenea, potrivit art.224 al. ultim procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă, aceasta raportat la procesul verbal de percheziție de la 8 din dos.de urm.pen.

Dacă în ceea ce privește starea de fapt aceasta a fost corect reținută de prima instanță, încadrarea juridică urmează a fi schimbată într-o singură infracțiune de trafic de persoane în formă continuată prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. Aceasta văzând și decizia nr.32/14.02.2005 a Inaltei Curți de Casație și Justiție care a statuat că în cazul în care, ca în speță, acțiunea inculpatului este caracterizată prin unitatea de timp și de loc pe baza aceleiași rezoluții infracționale, numărul subiecților pasivi caracterizează între altele, numai pericolul social al faptelor săvârșite și constituie element de circumstanțele în individualizarea judiciară a pedepsei, fără a da loc unui concurs de infracțiuni.

Raportat la individualizarea pedepselor aplicate celor trei inculpați pentru infracțiunea de trafic de persoane, Curtea apreciază că prima instanță a dat dovadă de prea multă indulgență raportat la gradul de pericol social al faptelor comise, o infracțiune de trafic de persoane cu 5 subiecți pasivi -părți vătămate, care au fost exploatate în modul descris mai sus.

În consecință, va admite apelurile formulate în cauză și va desființa sentința atacată în ceea ce privește încadrarea juridică raportat la infracțiunea de trafic de persoane, cuantumul pedepselor aplicate celor 3 inculpați și achitarea inculpatului pentru infracțiunea de încercarea de a determina mărturia mincinoasă. Curtea va proceda la reindividualizarea

acestor pedepse, reținând în favoarea celor două inculpate și, care au fost doar complice la săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, deci au avut o contribuție mai redusă la activitatea infracțională decât inculpatul, fiind și la prima confruntare cu legea penală, circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.a pen. aplicând astfel amândurora câte o pedeapsă de 4 ani închisoare + 2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane reținută în sarcina inculpatului, instanța nu va reține în favoarea sa circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.a pen. raportat la gradul de pericol social ridicat a faptelor pentru care este trimis în judecată, întreaga activitate infracțională fiind practic "organizată" de acesta, a comis un nr. de trei infracțiuni aflate în concurs, nu a recunoscut săvârșirea faptelor, însă având în vedere faptul că se află la prima confruntare cu legea penală îi va aplica acestuia o pedeapsă situată la limita minimă a pedepsei prevăzută pentru infracțiunea de trafic de persoane, respectiv o pedeapsă de 5 ani închisoare +2 ani pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b penal.

Referitor la infracțiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă prev. și ped. de art.261 alin.1 pen. cu aplic.art.41 alin.2 și art.33 lit.a pen. deși instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în mod eronat a dispus achitarea inculpatului.

Astfel atât martorul (43-44 din dos.urm.penală) cât și martorul (47-48) audiați în calitate de martori au declarat în cursul urmăririi penale că inculpatul a făcut mai multe încercări asupra lor, prin diferite mijloace, în scopul de a-i determina să-și schimbe declarațiile date în prezentul dosar la organele de poliție și la parchet. Astfel, martorul a arătat că, chiar după ce a fost audiat prima oară la data de 05.07.23002 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureșl -a întâlnit pe inculpatul care l-a amenințat "că s-ar putea să îl calce o mașină sau să îl prindă niște polițiști de la Poliția SMc are sunt prieteni de-ai lui" - evident o formă de constrângere morală concretizată într-o amenințare implicită - dacă nu își schimbă declarațiile date în acest dosar.

De asemenea, a mai declarat că inculpatul i-a condiționat eliberarea cărții de muncă de modificarea declarațiilor date în această cauză, însă martorul a refuzat să dea curs acestor demersuri ale inculpatului care a depus plângere penală împotriva martorului pe care l-a acuzat că i-a sustras anumite bunuri de la firmă, iar această plângere a fost soluționată de către procuror prin scoaterea de sub urmărire penală martorului.

Și declarațiile martorului relevă că inculpatul a încercat să îl determine să declare mincinos, arătând totodată că are cunoștință despre faptul că inculpatul a încercat să îl influențeze în același scop și pe martorul. Martorul a arătat că fiind contactat de inculpatul acesta l-a rugat să relateze la poliție faptul că l-ar fi văzut pe martorul sustrăgând bunuri de la societate și de asemenea în cazul în care va fi invitat la parchet în prezenta cauză să declare că nu știe nimic, însă martorul a refuzat acest lucru. Este superfluă susținerea martorului care fiind audiat în instanță a arătat că cele consemnate în declarația sa de la fila 48 din dosarul de urmărire

penală nu au fost relatate de acesta, din moment ce și această pagină a fost semnată de către martor care nu a contestat acest aspect iar conținutul declarației, prezintă elemente de continuitate raportat la celelalte împrejurări indicate în declarația sa (47-48), este evident că avea cunoștință de împrejurări esențiale din moment ce avea calitatea de agent de pază la localul " " al inculpatului.

In acest context, fapta inculpatului care în mod repetat în perioada aprilie-septembrie 2002 încercat să determine pe martorul prin constrângere morală (amenințări) să dea declarații mincinoase în prezenta cauză penală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prev. de art.261 alin.1 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.

Fapta aceluiași inculpat care în aceeași perioadă în baza aceleiași rezoluții infracționale unice a încercat să determine pe martorul, prin constrângere, să dea declarații mincinoase în prezenta cauză penală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă prev. de art.261 alin.1 pen. cu aplic. art.41 alin.2 pen.

Apelul Parchetului este fondat prin urmare și sub aspectul greșitei achitări a inculpatului astfel că va admite apelul și va desființa sentința tribunalului și cu privire la greșita achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prev. și ped. de art.261 alin.1 pen. și judecând cauza va condamna pe inculpatul la două pedepse de câte 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încercare de a determina mărturia mincinoasă și având în vedere incidența Legii nr.543/2002 va constata că ambele pedepse sunt grațiate și va înlătura concursul de infracțiuni prev. de art.33 lit.a pen.

În baza art.1 din Legea 543/2002, va constata că toate pedepsele aplicate celor 3 inculpați sunt grațiate.

Va atrage atenția inculpaților asupra prevederilor art.7 din Legea 543/2002 cu privire la revocarea grațierii condiționate.

Apelurile declarate nu au vizat și latura civilă a cauzei care a fost soluționată în mod corespunzător.

In mod corect s-a dispus în baza art.118 lit.b și d pen. confiscarea corpurilor delicte și respectiv restituirea unor bunuri ridicate de la inculpat.

În concluzie Curtea, pentru considerentele arătate mai sus, va admite atât apelul Parchetului cât și apelurile inculpaților și va desființa sentința atacată sub aspectele arătate mai sus.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

In baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și inculpații, fiul lui și născut la9 febr.1954 în S M, domiciliat în S M- jud.M, fiica lui și, născută la 27 august 1959 în Câmpulung la domiciliată în S M- jud.M și (căsătorită ) fiica lui și, născută la 2 sept.1981 în V, domiciliată în I-/1 jud.I, formulate împotriva Sent. Pen. 366/4.11.2004 a Tribunalului Maramureș pe care o desființează în ceea ce privește încadrarea juridică, cuantumul pedepselor aplicate și achitarea inculpatului pentru infracțiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă.

Rejudecând în aceste limite,condamnă pe inculpatul la următoarele pedepse:

- 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 261 alin.1 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen

În baza art.1 din Legea nr.543/2002 constată grațiată pedeapsa aplicată.

- 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.261 alin.1 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen.

Constată grațiată pedeapsa.

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 pen. prin schimbarea încadrării juridice din 5 infracțiuni de trafic de persoane aflate în concurs și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b pen.rap.la art.65 pen. ca pedeapsă complimentară.

Constată grațiată pedeapsa aplicată.

Condamnă pe inculpatele și (căsătorită ) la câte o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de trafic de persoane prev. de art.26 pen rap.la art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu art. 74 Cod penal si cu aplic.art.41 alin.2 pen.prin schimbarea încadrării juridice din complicitate la 5 infracțiuni de trafic de persoane aflate în concurs și câte o pedeapsă complimentară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b pen. pe o perioadă de 2 ani.

Constată grațiate pedepsele aplicate.

Atrage atenția tuturor inculpaților asupra prevederilor art.7 din Legea nr.543/2002.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații și și comunicare cu inculpata.

Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - -

Red.IM
Dact./5ex.

04.02.2008

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

ÎNCHEIERE

Ședința Camerei de Consiliu din 28 ianuarie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: - - -, Președintele

Curții de APEL CLUJ

JUDECĂTOR: - -

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR:

S-a luat în examinare din oficiu înlăturarea omisiunii vădite din minuta și dispozitivul deciziei penale nr. 8/A/2008, pronunțată în dosar nr- al Curții de APEL CLUJ, cu privire la acordarea onorariului apărător din oficiu în sumă de 150 lei d-nei avocat, întrucât a asigurat asistența juridică a inculpatei
pe parcursul desfășurării dezbaterilor în dosarul cu nr. de mai sus.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, părțile nefiind citate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Reprezentanta Ministerului Public solicită înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 8/A/2008, în sensul de a se dispune acordarea onorariului pentru apărător din oficiu, cheltuielile judiciare urmând a rămâne în sarcina statului.

CURTEA

Examinând din oficiu omisiunea vădită din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 8/A/2008 a Curții de APEL CLUJ, cu privire la acordarea onorariului apărător din oficiu în sumă de 150 lei, ce se va avansa din în favoarea d-nei avocat, întrucât a asistat-o din oficiu, în fața Curții, pe inculpata, constată că, într-adevăr inculpata a fost asistată de d-na avocat și că, în minuta și dispozitivul deciziei penale s-a omis stabilirea onorariului apărătorului din oficiu.

Așa fiind, în baza art. 196 pr.pen. va dispune înlăturarea din conținutul dispozitivului și al minutei deciziei penale nr. 8/A/2008 a Curții de APEL CLUJ, a omisiunii vădite, în sensul că va stabili onorariu în favoarea apărătorului din oficiu în sumă de 150 lei, ce se va avansa din în favoarea d-nei avocat.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Prezenta încheiere va face parte integrantă din decizia respectivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.196 proc.pen. înlătură omisiunea vădită din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 8/A/2008 a Curții de APEL CLUJ, în sensul că se va include în cuprinsul acestora următoarea dispoziție:

Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 150 lei, ce se va avansa din, în favoarea av..

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Prezenta încheiere face parte integrantă din decizia respectivă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - -

Președinte:Virgil Viorel Andreieș
Judecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Spete trafic de persoane Art 12 Legea 678 2001. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Cluj