Supunerea la rele tratamente (art.267 cod penal). Decizia 93/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 93/AP DOSAR NR-
Ședința publică din 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
- - - președinte de secție
- - - grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 318/S din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 4 decembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 10 decembrie 2009.
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 318/15 iunie 2009 Tribunalului Brașovs -a dispus:
În baza art. 11 pct. 2 lit. rap la art. 10 lit. a Cod procedură penală achitarea inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de supunere la rele tratamente prev. de art. 267 Cod penal cu aplicarea art. 13 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap la art. 10 lit. c Cod penal achitarea acelorași inculpați și pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 2 Cod penal și vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 13 Cod penal.
Raportat la dispozițiile art. 346(3) Cod procedură penală nu s-au acordat despăgubirile civile pretinse.
În baza art. 192 al. 1 lit. a Cod procedură penală a fost obligată partea vătămată să plătească suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că:
cauzei
La data de 20.04.2002 petentul a formulat plângere penală împotriva făptuitorilor și, subofițeri în cadrul Poliției Mun. Sacele, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.181, 250, 267 Cod penal, invocând ca stare de fapt că în data de 12.03.2002 în jurul prânzului, urmare a unor schimburi de replici avute pe stradă în fața sediului Politiei, cei doi făptuitori aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, l-au introdus cu forța în incinta sediului poliției unde l-au lovit, provocându-i leziuni descrise în certificatul medico-legal existent la dosar (leziuni de violență care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și care au necesitat inițial 8-9 zile de îngrijiri medicale, iar după reexaminare medicală s-a prelungit numărul de zile de îngrijiri medicale la 30-35 pe baza notei medicale eliberate de Policlinica Sacele din data de 31.03.2002 - Secția ).
Inițial procurorul din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de APEL BRAȘOV prin rezoluția nr.133/P/4.03.2005 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a agentului sef adjunct și a agentului pentru infracțiunile prev. de art.250 al.2 combinat cu art.181 al.1 Cod penal și art. 267 Cod penal, precum și a comisarului, reținând că din coroborarea tuturor probelor nu se poate reține vinovăția învinuiților de mai sus.
Prin rezoluția nr.259/II/2/13.04.2005 procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de APEL BRAȘOVa respins plângerea formulată de petentul și a menținut rezoluția procurorului din data de 4.03.2005.
Petentul formulat plângere la instanța de judecată (Curtea de APEL BRAȘOV ) care prin sentința penală nr.12/F/31.05.2005 definitivă prin decizia nr.4828/31.08.2005 a ICCJ a admis plângerea formulată, a desființat parțial rezoluția nr.133/P/4.03.2005 și a trimis cauza Parchetului de pe langa Curtea de APEL BRAȘOV în vederea redeschiderii urmăririi penale față de învinuiții pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.250 al.1, 2 Cod penal și pentru și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.250 al.2 combinat cu art.181 al.1 Cod penal și art. 267 Cod penal.
După redeschiderea urmăririi penale, prin rezoluția procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV din data de 19.05.2006 (dosar 133/P/2003 ) s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.250 al.2 combinat cu art.181 al.1 Cod penal și art. 267 Cod penal, apreciindu-se că nu există probe certe care să demonstreze vinovăția indubitabilă a învinuiților și stabilindu-se ca temei al scoaterii de sub urmărire penală dispozițiile art. 11pc.1 lit. b rap. la art.10 lit. d Cod procedură penală. De asemenea s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului,în baza acelorași temeiuri juridice pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.250 al.1,2 Cod penal.
Prin rezoluția procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de APEL BRAȘOV din data de 3.07.2006 s-a respins plângerea formulată de către petentul și s-a menținut rezoluția procurorului din data de 19.05.2006.
Conform procedurii prev. de art.278/1 Cod procedură penală petentul a formulat plângere la instanța de judecată solicitând admiterea plângerii, continuarea cercetării judecătorești, administrarea tuturor probelor efectuate în cauză și condamnarea făptuitorilor pentru infracțiunile sesizate.
Prin încheierea de ședință din data de 18.08.2006 pronunțată în dosarul nr. 803/P/F/2006, Curtea de Apel a admis plângerea formulată de către petentul împotriva rezoluției din data de 19.05.2006 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr. 133/P/2003, confirmată prin rezoluția din 1.07.2006 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
În temeiul dispozițiilor art. 2781alin.8 lit. c Cod procedură penală, rezoluția susmenționată a fost desființată cu privire la soluția de scoatere de sub urmărire penală a învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 250 alin. 2 Cod penal combinat cu art. 181 alin. 1 Cod penal și art. 267 Cod penal, iar cauza a fost reținută spre judecare.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. 2 Cod penal, vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal și supunere la rele tratamente prevăzută de art. 267 Cod penal.
Ulterior pronunțării acestei hotărâri s-a desfășurat cercetare judecătorească de către un alt judecător din cadrul Curții de APEL BRAȘOV, cercetare finalizată prin pronunțarea sentinței penale nr. 64 din 10 decembrie 2007, prin care s-a dispus achitarea celor doi inculpați, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de supunere la rele tratamente prevăzută de art. 267 Cod penal; totodată, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, s-a dispus achitarea celor doi inculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prevăzută de art. 250 alin. 2 Cod penal și vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. 1 Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a apreciat că din coroborarea tuturor probelor nu se poate reține cu certitudine că inculpații au agresat partea vătămată, că i-au cauzat intenționat suferințe fizice, nefiind dovedit un real raport de cauzalitate între acțiunile inculpaților și leziunile descrise în actele medicale de la dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea vătămată, recurs care a fost admis prin decizia nr. 1082 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în dosarul nr- la data de 25.03.2008.
Prin această decizie s-a constatat că recursul declarat de partea vătămată este fondat, însă pentru alte motive, decât cele invocate de către recurent. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că în cauză este incident un caz de nulitate absolută reglementat de art. 197 alin. 2 Cod procedură penală și astfel, de casare a hotărârii judecătorești, prevăzut de art. 385/9 pct. 3 Cod procedură penală, nefiind respectate dispozițiile legale privitoare la compunerea instanței.
În concret, instanța de recurs a constatat că au fost încălcate dispozițiile art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, care reglementează modul în care pot avea loc schimbări în compunerea completelor de judecată, prin derogare de la principiul continuității, în situațiile în care intervin incidente procedurale.
În speță, urmare a admiterii plângerii în condițiile art. 278/1 alin.8 lit. c Cod procedură penală, judecătorul care a pronunțat încheierea din 18 august 2006 formulat declarație de abținere, care a fot soluționată în sensul admiterii sale de către un alt complet, prin încheierea din 5 septembrie 2006.
Deși la acea dată erau în vigoare dispozițiile modificate ale Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, completul care a soluționat incidentul procedural a continuat judecata în cauză, pronunțând la data de 10.12.2007 și sentința recurată, în condițiile în care din actele existente la dosar nu rezultă că la Curtea de APEL BRAȘOV - Secția penală nu ar mai fi existat un alt complet de judecată (pe lângă cel care s-a abținut și cel care a soluționat incidentul procedural).
Față de aceste considerente, hotărârea pronunțată la 10.12.2007 a fost casată de către instanța de recurs, iar cauza a fost trimisă pentru rejudecare.
După rejudecarea cauzei de către Curtea de APEL BRAȘOV, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații și în favoarea Tribunalului Brașov (sentința penală nr.73/F/21.07.2008), constatând că după calitatea persoanei, în condițiile art.27 din Legea nr.218/2002 și art.14 din legea nr.360/2002, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Brașov (cei doi inculpați nu au avut niciodată calitatea de organe de cercetare ale poliției judiciare).
II. Asupra fondului cauzei
Instanțaa constat că petentul în temeiul art. 278/1 Cod procedură penală a formulat plângere împotriva rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 19.05.2006 în dosarul penal nr133/P/2006 privind pe făptuitorii, și, înregistrată sub nr 803/P/F/2006 pe rolul Curții de APEL BRAȘOV.
Această plângere a fost soluționată și admisă prin încheierea din 18.08.2006 în sensul că s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva învinuiților și pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă prev de art. 250 alin 2 Cod penal, vătămare corporală prev. de art. 181 alin 1 Cod penal și supunere la rele tratamente prev de art. 267 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. b Cod penal.
Prin decizia nr. 1082/25.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul penal nr-, s-a admis recursul declarat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 64/10.12.2007 a Curții de APEL BRAȘOV, s-a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță, respectiv Curtea de APEL BRAȘOV. Motivul casării constă în nulitatea absolută a soluției atacate raportat la componența completului de judecată care a soluționat plângerea după admiterea ei.
După casarea cu trimitere, Curtea de APEL BRAȘOVa verificat competența de soluționare a cauzei după calitatea persoanei și a constatat că la data săvârșirii faptei - martie 2002- nici unul dintre inculpați nu aveau calitatea de ofițer de poliție care să atragă competența Curții de APEL BRAȘOV, sens în care s-a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Brașov.Înainte de a declina competența de soluționare, Curtea de APEL BRAȘOVa stabilit momentul de la care trebuie reluată cercetarea judecătorească și raportat la considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Tribunalul apreciat că este vorba de momentul începerii cercetării judecătorești după admiterea plângerii împotriva rezoluției procurorului.
Din probatoriul administrat în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că:
Partea vătămată, prin avocat ales s-a constituit parte civilă cu suma de 30.000 lei reprezentând atât daune morale cât și daune materiale (daune morale în cea mai M parte) - fila 28 dosar penal nr- - vol. I;
- cei doi inculpați s-au prevalat de dispozițiile art.70 al.2 Cod procedură penală și nu au dorit să dea declarații în fața instanței de judecată, menținând declarațiile date anterior
- în declarațiile date în cursul urmăririi penale cei doi inculpați nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care partea vătămată a formulat plângere, au afirmat că nu au lovit-o pe partea vătămată, însă au recunoscut că în data de 12.03.2002 au avut un schimb de replici cu partea vătămată în fața sediului poliției Sacele, că l-au condus pe partea vătămată în sediul poliției deoarece acesta începuse să profereze injurii la adresa polițiștilor și astfel au constatat această contravenție și au început să completeze procesul verbal aferent. Partea vătămată nu a opus rezistență și nici nu s-a împotrivit în momentul în care a fost condusă în sediul poliției, nu s-a procedat la imobilizarea sa și nu a fost lovită nici un moment de niciunul dintre cei doi inculpați
- partea vătămată, în plângerea formulată precum și în declarația consemnată la data de 13.06.2002 arată că în data de 12.03.2002 în jurul orelor 12,30 în momentul în care traversa strada în dreptul sediului poliției cei doi inculpați aflați într-un autoturism i-au adresat injurii, l-au acuzat că ar fi înjurat organele de poliție, după care l-au luat la bătaie în plină stradă, după care l-au băgat cu forța în sediul poliției Sacele. În sediul poliției a fost luat la bătaie în continuare fără nici un motiv, fapt pentru care a urcat la comandantul poliției (numitul ) căruia i-a povestit ce s-a întâmplat însă acesta a început la rândul său să îl înjure, i-a dat 2 palme peste cap și le-a spus inculpaților să-i dea o amendă "neîndestulătoare". A fost forțat să semneze procesul verbal de contravenție, de față fiind martorii - și, aflați în sediul poliției cu probleme personale.
- Partea vătămată nu a putut fi audiată în cursul cercetării judecătorești în fața Tribunalului Brașov deoarece așa cum a rezultat din cele declarate de apărătorul său ales, este plecat în străinătate, la muncă, dar cunoaște despre existența procesului pe rolul instanței
-Martorul(indicat de către partea vătămată ca fiind martor ocular) a fost audiat în toate etapele procesuale (fila 164 dosar urmărire penală, fila 78 dosarul Curții de APEL BRAȘOV, fila 58 dosarul Tribunalului Brașov ). Acesta a declarat că se afla în ziua respectivă în sediul poliției și atunci când a intrat l-a observat pe partea vătămată care era însoțit de un polițist (inculpatul ) care îi spunea să se spele pe față și să lase capul în jos, martorul observând totodată o umflătura la unul dintre ochii părții vătămate. A precizat că nu l-a văzut pe polițist lovindu-l pe partea vătămată
- Martorul a declarat că după acest moment a discutat cu partea vătămată care i-a spus că a fost bătut de 2 polițiști dintre care și inculpatul; martorul nu a văzut ca partea vătămată să fi fost plin de sau hainele să-i fi fost în dezordine
- Același martor a precizat că nu a fost influențat de nimeni în declarațiile pe care le-a dat în cursul procesului penal. De asemenea martorul l-a văzut pe partea vătămată în aceeași zi în camera de audiere din sediul poliției unde acesta semna un proces verbal la cererea inculpatului
-Martorul -( de asemenea indicat de către partea vătămată) a fost audiat în cursul urmăririi penale unde a declarat că se afla împreună cu martorul în sediul poliției fiind cercetați la momentul respectiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt; din curtea interioară a instituției l-a văzut pe geam intr-un birou pe partea vătămată semnând un proces verbal. De asemenea l-a văzut când a părăsit biroul respectiv însă nu a sesizat că partea vătămată ar prezenta urme de violență la nivelul capului
- Acest martor nu și-a amintit cu precizie data însă a declarat că a fost singura dată în care s-a întâlnit cu partea vătămată în sediul poliției
- Martorul nu a fost audiat în fața Curții de APEL BRAȘOV și nici în fața Tribunalului Brașov deoarece a decedat
-Martorul(comandantul poliției în martie 2002) a fost audiat în toate cele 3 faze ale procesului arătând că în ziua respectivă a intrat la el în birou partea vătămată care i-a spus că polițiștii vor să-i aplice o amendă, iar inculpatul a intrat și el în biroul său imediat după partea vătămată și i-a explicat că aceasta traversa neregulamentar strada, a început să îl înjure atât pe el cât și pe inculpatul, motiv pentru care i-a întocmit proces verbal de contravenție cu mențiunea că amenda este neîndestulătoare, cu consecința trimiterii părții vătămate în fața instanței de judecată; nu a sesizat nicio urmă de lovituri la partea vătămată, iar acesta nu avea cătușe la mâini însă martorul a apreciat că se afla sub influența băuturilor alcoolice
- Martorul precizat că partea vătămată nu era la primul conflict cu legea fiind sancționat contravențional anterior de mai multe ori, având manifestări violente și de instigare a altor persoane la astfel de manifestări
-Martora(fila 157 dosar urmărire penală, fila 104 dosar C de APEL BRAȘOV, fila 75 dosar Tribunalul Brașov ) lucra ca secretară în cadrul poliției Sacele în anul 2002 și și-a amintit că în una din zile, în jurul prânzului, au intrat în biroul său un agitat care s-a oprit direct în biroul sefului poliției, ușa acestui birou fiind deschisă. A auzit când șeful poliției l-a întrebat pe ul respectiv ce caută în biroul său și la scurt timp au venit inculpații luându-l pe ul respectiv și conducându-l la birourile lor. ul respectiv nu avea cătușe la mâini nici când a intrat și nici când a iești cu cei doi polițiști și după ce a părăsit biroul a aflat că se numește, nume pe care îl cunoștea din evidența proceselor verbale de contravenție. Martora nu a sesizat ca ul respectiv să aibă urme vizibile de lovituri și nici ca hainele sale să fie deteriorate
-Martorul(fila 158 dosar urmărire penală, fila 106 dosar Curtea de Apel, fila 77 dosar Tribunalul Brașov ) lucra în cadrul poliției Sacele în anul 2002, îl cunoștea pe ca un locuitor care a avut probleme frecvente cu poliția. A declarat că în anul 2002 în una din zile se afla în biroul comandantului iar partea vătămată a intrat în birou și era foarte nervos, a stat foarte puțin și nu s-a aflat nici un moment lângă comandantul poliției.
- Acest martor a declarat în cursul urmăririi penale că a văzut-o pe partea vătămată și ulterior acestui moment, atunci când a coborât în curtea interioară, în apropierea biroului inculpaților și însă nu a observat nici un moment ca să prezinte leziuni sau alte urme de lovituri
-Martorul(fila 187 dosar urmărire penală, fila 90 dosar C de Apel, fila 56 dosar Tribunalul Brașov ) lucra în martie 2002 la banca care se învecina cu sediul Poliției; în ziua respectivă era, în jurul prânzului, în afara băncii și a sesizat că se apropie 2 lucrători de poliție care încadrau un și care au intrat toți 3 în sediul poliției. După aproximativ o J de oră martorul se afla în interiorul băncii, se terminase programul cu publicul și l-a văzut pe același intrând în bancă. Au purtat o discuție foarte scurtă referitor la operațiuni de plată a facturilor telefonice, ocazie cu care martorul a sesizat că ul respectiv era îmbujorat la față și transpirat. Nu a sesizat urme de lovituri sau zgârieturi la nivelul feței și nici nu a văzut urme de sânge
-Martora(fila 186 dosar urmărire penală, fila 118 dosar Tribunalul Brașov ) lucra în martie 2002 la banca Sacele situată lângă sediul poliției. Intr-o zi din această lună, având clienți în fața ghișeului, a venit un mai agitat și a întrebat de cursul valutar. Nu a sesizat la acesta să aibă urme de lovituri sau urme de sânge și l-a văzut pe acesta când s-a dus la toaleta din sediul băncii, unde a stat destul de puțin. Nu îl cunoștea pe acest însă a exprimat posibilitatea ca acesta să fie partea vătămată după ce a văzut poza de la fila 139 din dosarul 803/2006 al Curtii de APEL BRAȘOV
-Martora(fila 185 dosar urmărire penală, fila 120 dosar Tribunalul Brașov ) lucra la banca Sacele în martie 2002, îl cunoștea pe ca fiind un client al băncii și și-a amintit că intr-una din zile la sfârșitul programului cu publicul l-a văzut pe acesta intrând în bancă și cerând voie agentului de pază să intre la toaletă. A sesizat că lui îi curgea sânge din însă nu a văzut ca acesta să aibă vreo lovitura la sau sa aibă ochiul umflat așa cum arăta poza de la fila 139 din dosarul 803/2006 al Curții de APEL BRAȘOV
-Martorul B(fila 171 dosar urmărire penală, fila 108 dosarul Curții de Apel, fila 122 dosar Tribunalul Brașov ) cunoștea pe partea vătămată din cartier însă nu cunoaște nimic concret în legătură cu faptul că ar fi fost bătut de către polițiști în anul 2002. Si-a amintit că într-o zi din luna martie s-a întâlnit cu acesta în apropierea sediului poliției Sacele, au stat de vorbă însă nu a sesizat ca partea vătămată să aibă urme de lovituri sau sânge și nici nu i-a povestit că ar fi fost bătut de către polițiști
- A aflat de la partea vătămată că acesta l-a propus ca martor în proces și a auzit că acesta a mai avut probleme cu poliția Sacele în legătură cu scandalurile în care fusese implicat. Martorul a precizat ca i-a cerut sa dea declarație în sensul că l-ar fi văzut cu leziuni pe față, însă a refuzat acest lucru
-Martorul(fila 173 dosar urmărire penală, fila 91 dosarul Curții de Apel, fila 124 dosar Tribunalul Brașov ) a declarat că într-una din zilele anului 2002, fiind în autobuz l-a văzut pe geam pe stând de vorbă în fața poliției Sacele cu martorul B și a sesizat că avea hainele răvășite și cu urme de pe ele. nu s-a oprit în dreptul celor doi, iar martorul l-a putut vedea pe partea vătămată doar atâta timp cât autobuzul a trecut prin dreptul lor
- În după-amiaza aceleiași zile în jurul orelor 15 a venit la barul unde lucra martorul cu un negru și buzele sparte, i-au spus că l-au bătut polițiștii de la Sacele (, și ) și căuta o mașină pentru a merge la spital
- Martorul nu îl cunoaște pe ca nefiind consumator de băuturi alcoolice, ca un om pașnic, cu loc de muncă și neimplicat în scandaluri
-Martorul(fila 156 dosar urmărire penală, fila 103 dosar C de Apel, fila 79 dosar Tribunalul Brașov ) lucra în cadrul poliției în anul2002 și a declarat că l-a văzut pe intrând în sediul poliției însoțit de cei doi inculpați. Nu avea cătușe la mâini, a stat destul de puțin în sediul poliției iar când a părăsit clădirea era nervos și înjura pe lucrătorii de poliție în general
- Și acest martor îl cunoștea pe din procesele verbale de contravenție pentru diverse scandaluri în barurile din Sacele
- Martorul nu a sesizat urme de lovituri în zona feței părții vătămate deși a văzut-o pe aceasta în mod direct în momentul în care a ieșit din sediul poliției
-Martorul G(fila 182 dosar urmărire penală, fila 107 dosar Curtea de Apel, fila 81 dosar Tribunalul Brașov ) se afla în sediul poliției în ziua respectivă împreună cu martorul, așteptând să plece într-o acțiune comună cu polițiștii din cadrul secției. L-a văzut pe partea vătămată ieșind din sediul poliției și îndreptându-se spre ieșire și nu a observat să aibă urme de sânge sau lovituri la nivelul feței; nu a sesizat ca hainele sale să fie în neregulă dar își amintește că partea vătămată avea o geacă maro și niște blugi de culoare deschisă
- Îl cunoștea pe din cauza unor scandaluri în care a fost implicat în orașul Sacele
-Martorul(fila 151 dosar urmărire penală, fila 101 dosar Curtea de Apel, fila 83 dosar Tribunalul Brașov ) a văzut-o pe partea vătămată, pe care o cunoștea sub porecla de "" în sediul poliției, nu i-a văzut pe cei doi inculpați împreună cu partea vătămată și de asemenea nu a văzut ca aceasta din urmă să prezinte urme de lovituri
- Nu a auzit zgomote deosebite venite din birourile poliției și nu a sesizat ca cei doi inculpați să fi recurs la violență în ceea ce îl privește pe partea vătămată
-Martorul(fila 166 dosar urmărire penală, fila 121 dosar Curtea de Apel, fila 97 dosar Tribunalul Brașov ) se afla în data de 12.03.2002 împreună cu inculpații în mașină, întorcându-se de la un control efectuat la conducta magistrală P- În apropierea sediului poliției Sacele l-a văzut pe traversând strada și adresând înjurături la adresa polițiștilor, motiv pentru care cei doi inculpați au coborât din mașină (fiind îmbrăcat în uniformă de polițist), l-au luat pe și l-au condus în sediul poliției
- Martorul a rămas în mașină și până în momentul în care cei 3 au intrat în curtea poliției nu a văzut ca cei doi inculpați să îl lovească pe
- Acest martor a precizat că după ce a dat prima declarație a fost abordat de către partea vătămată care l-a chestionat în legătură cu modul în care a dat această declarație, în sensul că nu ar fi fost în favoarea sa; martorul nu a stat la discuții cu partea vătămată și i-a spus acesteia că dorește să fie lăsat în și că a declarat doar ceea ce a văzut
- Martorul nu i-a văzut în apropierea sediului poliției pe numiții și
-Martorul(fila 160 dosar urmărire penală, fila 88 dosar Curtea de Apel, fila 151 dosar Tribunalul Brașov ) a declarat că îl cunoștea pe partea vătămată fiind vecin și prieten cu acesta și de asemenea îi cunoștea și pe inculpați deoarece a fost condamnat anterior pentru scandal public și înșelăciune la măsurătoare
- Fără să precizeze data cu exactitate și-a amintit că era împreună cu în apropiere de sediul poliției Sacele, l-au văzut pe traversând, iar mașina poliției în care se aflau inculpații a oprit în dreptul lui,a coborât inculpatul și s-a arătat iritat de faptul că nu s-a dat la o parte din drum. De asemenea i-a văzut pe cei doi inculpați care l-au încadrat pe, l-au condus la intrarea în sediul poliției și exact la intrare unul dintre ei i-a dat o palmă peste cap iar celălalt i-a dat un pumn undeva în spate, în zona laterală.In aceeași zi după aproximativ 2-3 ore s-a întâlnit cu în fața unui bar iar acesta avea ochiul stâng puternic tumefiat și i-a spus că are nevoie de o mașină pentru a merge la spital
- În fața Curții de APEL BRAȘOVa declarat că nu își menține declarațiile date anterior deoarece a descris o stare de fapt pe care nu a văzut-o ci pe care i-a relatat-o partea vătămată
- Singurul lucru pe care l-a văzut acest martor a fost că a fost condus la sediul poliției de către cei doi inculpați
- În fața Tribunalului Brașov martorul a precizat că nu își amintește dacă cei doi inculpați erau în uniformă sau nu, însă era cu mâinile legate la spate, cu cătușe. A văzut acest lucru din autobuz, care nu s-a oprit în dreptul secției de poliție. a fost cel care a venit la el în după amiaza aceleiași zile și l-a întrebat dacă vrea să dea declarație, însă martorul nu își explică de unde știa că el se afla în autobuzul respectiv
- Martorul precizat totuși că nu a văzut nimic dintre ceea ce s-a întâmplat între și inculpați pentru că i-a zărit pentru puțin timp, însă nu sesizat ca partea vătămată să aibă urme de lovituri sau hainele sale să fie în neregulă. A precizat încă o data că nu își menține declarația dată la Parchetul Militar deoarece acea declarație a fost dată din dorința de a-l ajuta pe în condițiile în care martorul a luat bătaie de la jandarmi și polițiști la faptele sale anterioare și s-a hotărât la acel moment să dea o declarație împotriva poliției
-Martorul(fila 176 dosar urmărire penală, fila 109 dosar Curtea de Apel) îi cunoștea atât pe partea vătămată cât și pe inculpați, fiind condamnat pentru infracțiuni de furt, fiind liberat condiționat în cursul anului 1995
- I-a văzut pe cei doi inculpați cum îl loveau pe partea vătămată în zona capului cu palma sau cu pumnul până în momentul în care l-au băgat în curtea poliției. După câteva ore l-a căutat acasă și l-a rugat să îl ducă cu mașina la spital, acesta i-a spus că îl bătuseră polițiștii și avea urme de lovituri la față, la obrazul stâng sub și acuza dureri puternice la coaste. A precizat că în mod cert în momentul în care a intrat în sediul poliție nu avea leziuni la nivelul feței
- În fața Curții de APEL BRAȘOV martorul a precizat că nu își amintește care dintre cei doi inculpați l-au lovit peste cap, nu își amintește dacă loviturile au fost aplicate cu pumnul sau cu palma și că atunci când partea vătămată a venit la el pentru a-l duce cu mașina la spital acesta avea ochiul umflat
-Martorul(fila 181 dosar urmărire penală, fila 153 dosar Tribunalul Brașov ) se afla în banca la ghișeul de schimb valutar, l-a văzut pe intrând în bancă, însă nu l-a văzut cu urme de lovituri sau de sânge
- Îl cunoaște pe, nu are părere bună despre el, însă știe că frecventează barurile din Sacele
-Martorul(fila 133 dosarul Curții de Apel, fila 154 dosar Tribunalul Brașov ) a declarat că în anul 2002, după data de 10 martie (după o zi sau două) era împreună cu soția sa și se pregăteau să intre într-un restaurant aflat lângă sediul poliției pentru a sărbători la acel moment 5 ani de căsnicie (data căsătoriei fiind 10 martie). L-a văzut pe ("") venind din direcția sediului poliției și ajungând în dreptul lui acesta l-a înjurat fără motiv, iar martorul l-a lovit cu pumnul în zona feței și a stomacului. Partea vătămată și-a continuat drumul către Cartierul cel M iar în ziua respectivă martorul nu s-a mai întâlnit cu el. Incidentul s-a petrecut după ora 13 si a durat aproximativ 30 secunde
- Martorul nu a sesizat ca înainte să îl lovească pe partea vătămată, acesta să fi avut urme de lovituri
- La o săptămână de la acest incident martorul a plecat în Italia iar când s-a întors a aflat de la vecinul său despre plângerea pe care "" a făcut-o împotriva polițiștilor
- Martorul și-a amintit că partea vătămată era îmbrăcată cu o geacă din piele și purta pereche de blugi
-Martorul(fila 183 dosar urmărire penală, fila 89 dosarul Curții de Apel, fila 156 dosar Tribunalul Brașov ) îl cunoștea pe partea vătămată, și-a amintit că în primăvara anului 2002 acesta a venit la el și l-a întrebat dacă cunoaște pe cineva dispus să-i facă niște semne, adică niște urme de lovituri pentru că s-a certat cu cineva și dorește să se răzbune. Nu i-a precizat despre cine anume este vorba însă martorul i-a spus părții vătămate să îl lase în și a adus la cunoștința inculpatului această împrejurare
- Deși martorul a avut probleme cu legea penală,nu a fost niciodată anchetat de către cei doi inculpați în calitatea lor de polițiști
-Martorii(fila 154 dosar urmărire penală, fila 104 dosarul Curtii de Apel, în prezent decedat), (fila 179 dosar urmărire penală, fila 123 dosarul Curții de Apel) și (fila 180 dosar urmărire penală) au dat declarații care nu au concludență în soluționarea prezentei cauze.
Din declarațiile martorilor audiați nu rezultă indicii, probe în sensul că inculpații, în calitatea lor de polițiști l-ar fi lovit pe partea vătămată în timpul exercitării atribuțiunilor lor de serviciu. In afara declarațiilor părții vătămate niciunul dintre martorii audiați (pe o perioadă de aproximativ 7 ani de zile) nu au văzut ca cei doi inculpați să îl lovească pe partea vătămată, lovituri în urma cărora acesta să fi avut nevoie de 30-35 de zile de îngrijiri medicale.
Certificatul medico-legal existent la dosar atestă constatarea unor leziuni asupra părții vătămate care, potrivit medicilor legiști, pot data din data de 12.03.2002 și care au fost provocate prin lovire cu corp dur. Constatarea acestor leziuni nu îi acuză însă pe cei doi inculpați că ei ar fi autorii acestor lovituri. Mai mult, din declarația martorului aceste lovituri se pot explica prin faptul că el a fost cel care l-a lovit pe partea vătămată în cursul aceleiași zile, după ce acesta a părăsit sediul poliției Sacele.
Martorii care l-au văzut pe partea vătămată cu ochiul tumefiat s-au întâlnit cu acesta după momentul descris de martorul.
In lipsa unor declarații de martori care să demonstreze că cei doi inculpați sunt autorii faptei de lovire a părții vătămate, rezultatele rapoartelor de constatare tehnico-științifică privind detecția psihologică a comportamentului simulat referitor la inculpații și nu pot constitui, ele însele, probe suficiente pentru a demonstra acest lucru (s-au evidențiat modificări ale psihoreactivității emoționale ce definesc și caracterizează comportamentul simulat, dar nu în formă certă).
Nici din confruntările efectuate în faza de urmărire penală (filele 223-229 dosar urmărire penală) nu au rezultat probe care să conducă la dovedirea fără dubiu a faptului că inculpații și ar fi autorii infracțiunilor de purtare abuzivă prev. de art.250 al.2 Cod penal și de vătămare corporală prev. de art.181 al.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.13 Cod penal (raportat la data săvârșiri faptei reclamate și la modificările suferite de Codul Penal din anul 2002 până în prezent).
In consecință față de infracțiunile prev. de art. 250 al.2 Cod penal și de vătămare corporală prev. de art.181 al.1 Cod penal, ambele cu aplicarea art.13 Cod penal instanța va dispune achitarea celor doi inculpați în baza art.11pc.2 lit. a rap. la art.10 lit. c Cod procedură penală.
Raportat la infracțiunea de supunere la rele tratamente prev. de art.267 Cod penal cu aplicarea art.13 Cod penal, instanța constată că raportat la dispozițiile legale, această faptă nu există. Astfel, art.267 Cod penal se referă la situația premisă în care persoana supusă la rele tratamente se află în stare de reținere, deținere ori în executarea unei măsuri de siguranță sau educative,iar această situație premisă nu este îndeplinită în speță. Partea vătămată nu s-a aflat în stare de reținere sau de arest preventiv și în nici un caz în executarea unei măsuri de siguranță. Raportat la împrejurarea că instanța a constatat că cei doi inculpați nu sunt autorii faptelor de lovire reclamate de partea vătămată (care ar fi fost parte din relele tratamente la care s-a referit partea vătămată în cuprinsul plângerii sale) și nici nu s-au dovedit afirmațiile părții vătămate că cei doi inculpați l-ar fi trântit pe jos și ar fi sărit cu picioarele pe capul și pe coastele sale (conform plângerii penale înregistrate în 4.04.2002), va dispune achitarea inculpaților și pentru săvârșirea acestei infracțiuni în baza art.11 pc.2 lit. a rap. la art.10 lit. a Cod procedură penală.
Raportat la dispozițiile art.346 al.3 Cod procedură penală instanța nu va acorda despăgubirile civile pretinse de către partea vătămată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea vătămată.
Verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 363 Cod procedură penală, se constată că apelul declarat este tardiv.
Astfel, se constată că partea vătămată a lipsit pe tot parcursul procesului, dar a fost reprezentată de apărător ales și a fost citată atât la domiciliul său, cât și la sediul apărătorului.
În consecință, sentința a fost comunicată părții vătămate la domiciliu, în,-,. 28,. A,. 8 și la sediul cabinetului apărătorului din B,-, astfel că la data de 3 iulie 2009 s-a procedat la comunicarea sentinței și la această adresă, pe dovada de comunicare fiind consemnată data de 9 iulie 2009.
Apelul a fost promovat la data de 22 iulie 2009, astfel că și calculat de la data de 9 iulie 2009, tot a fost depășit termenul de 10 zile pentru declararea acestuia, ultima zi fiind 20 iulie 2009.
În consecință, apelul declarat de partea vătămată este tardiv și va respins în condițiile art. 379 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
E:
Respinge, ca tardiv, apelul declarat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 318/15 iunie 2009 Tribunalului Brașov.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2009.
Președinte JUDECĂTOR 3: Daniela Sandu
- - pt. - - aflată în concediu
semnează PREȘEDINTE COMPLET
- -
Grefier
- -
Red.SF/30.12.2009
Tehnoredact.DS/31.12.2009/2 ex./jud.fond.
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Nicoleta Hădărean, Daniela Sandu
