Sustragerea de sub sechestru (art. 244 cod penal). Decizia 89/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr.155/229/2008
2702/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 89/
Ședința publică din 18 ianuarie 2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Vasile Băjan
JUDECĂTOR 2: Damian Dolache
JUDECĂTOR 3: Carmen Veronica
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr. 152/A/30.10.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-inculpat și intimata-parte civilă STATUL ROMÂN prin ANAF reprezentată de DIRCȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat faptul că fiul recurentului-inculpat a înaintat o cerere de amânare a cauzei, prin serviciul registratură, la data de 12.01.2010, motivată de faptul că acesta nu se poate prezenta la termenul de judecată întrucât este internat la Spitalul L Gară.
Totodată, învederează că s-a luat legătura telefonic, la data de 13.01.2010, la Spitalul L Gară, d-na comunicând că inculpatul a fost internat la data de 07.01.2010 și externat la data de 11.01.2010.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere referatul grefierului de ședință, consideră că cererea de amânare formulată în cauză este neîntemeiată, iar pentru acest termen nu există o dovadă a imposibilității de prezentare a inculpatului.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art. 38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea în parte a celor două hotărâri pronunțate în cauză, fiind incident art. 3859pct. 15 Cod de procedură penală.
Consideră că în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003 pentru care a fost condamnat inculpatul s-a îndeplinit termenul de prescripție specială a răspunderii penale în luna august 2009, termenul fiind de 4 ani și 6 luni, astfel încât cu privire la această infracțiune solicită, în baza art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. g Cod de procedură penală, a se dispune încetarea procesului penal.
Cu privire la celelalte infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, precum și față de celelalte aspecte din dispozitivul hotărârii, consideră că nu este incident niciunul din cazurile de casare prevăzute de lege.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârilor pronunțate în sensul menționat de a se constata intervenirea prescripției pentru infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față a reținut:
Prin sentința penală nr. 28 din 3 februarie 2009, pronunțată de Judecătoria Fetești, în baza art.334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea prevăzută de art.280 din Legea 53/2003 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.6 din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 alin. 2 cod penal text în baza căruia a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de a nu achita taxele și impozitele pe care le-a reținut mai mult de 30 de zile, în formă continuată.
În temeiul art.292 Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În baza art. 244 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de sub sechestru în formă continuată.
În temeiul art.33 lit. a - art.34 Cod penal s-a stabilit că inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea și anume 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal și art. 3 Protocolul 1 CEDO i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 cod penal, s-a dispus față de inculpat suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de 3 ani și 6 luni, stabilit conform art.82 cod penal.
I s-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 359 Cod procedură penală.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art.12 din Legea 241/2005.
În temeiul art. 13 din Legea nr.241/2005 după rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri un exemplar al acesteia se va comunica la Oficiul Național al Registrul Comerțului.
În baza art.14 și art. 346 cod procedură penală a fost obligat inculpatul către partea civilă Statul Român prin reprezentat de I la plata sumei de 7.721,38 lei despăgubiri civile cu dobânda legală la zi.
În baza art. 191 alin.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei onorariu avocat oficiu.
În argumentarea sentinței pronunțate, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În calitate de fost administrator la SC "" SRL (cu activitate cultura cerealelor), inculpatul a declarat, dar nu a achitat la bugetul statului, impozitul pe venit din salarii, contribuții la asigurări sociale de stat și de asigurări pentru șomaj și contribuția de asigurări de sănătate în valoare totală de 7721,3847 lei, în urma verificărilor efectuate de I - Activitate de control fiscal - pe perioada ianuarie 2004/februarie 2005.
De asemenea, a declarat în fals faptul că ar deține o cultură de pe suprafața de 60 ha, pe care s-a aplicat sechestru, pentru a se sustrage de la plata unor datorii către SC " 96" SRL
În anul 2000 - 2005, inculpatul a ocupat și funcția de administrator la SC "" SA, județul I, și, ca urmare a neachitării unor taxe și impozite la bugetul statului în perioada 2000 - 2002, fiind somat în repetate rânduri de Casa Județeană de Pensii În data de 22.05.2003 prin procesul verbal nr. 12938 i s-a aplicat sechestru pe utilajele agricole ale SC "" SA, ce au fost lăsate în custodia acestuia.
SC "" SA a intrat în faliment, iar lichidator a fost numit SC " " SRL S care, la 17.03.2005 a vândut mai multe bunuri mobile ale SC "" SA, însă din bunurile sechestrate, nu s-au mai regăsit în patrimoniul societății. În aceste condiții au fost sesizate organele de urmărire penală și DGFP
La organul de urmărire penală, inculpatul a recunoscut faptele cu motiv că a procedat de așa manieră pentru a redresa economic unitățile la care era administrator.
În cursul cercetării judecătorești, datorită unor repetate lipsuri de procedură cu inculpatul, după foarte multe termene, la 21.10.2008 inculpatul prezent a înțeles să de a declarație, prin care nu a recunoscut nici una din faptele pentru care este trimis în judecată. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen, nemotivat, inculpatul.
În dezvoltarea orală a motivelor de apel s-a solicitat achitarea, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod procedură penală, pentru infracțiunea prev. de art.6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
S-a motivat în sensul lipsei unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, și anume a intenției. S-a solicitat, de asemenea, achitarea pentru infracțiunea de fals în declarații, prev. și ped. de art. 292 Cod penal, pentru inexistența faptei.
Prin decizia penală 152/A/30.02.2009 a Tribunalul Ialomița - Secția Penală s-a admis apelul declarat de inculpat
În baza art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea din art.6 din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal în art.280 din Legea nr.53/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal, text de lege în baza căruia a condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art.292 Cod penal a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
În baza art.244 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 10 luni.
În baza art.33 lit.a-art.34 lit.b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare, cu aplic. art.71 - art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.81, 82 Cod penal a suspendat executarea pedepsei pe timp de 2 ani și 10 luni.
În baza art.71 alin.5 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii.
A aplicat art.359 Cod procedură penală.
A obligat pe inculpat la plata sumei de 7480,24 RON, cu dobânda la zi, către partea civilă I și la 250 lei cheltuieli judiciare către statului.
Tribunalul a apreciat că apărările inculpatului, prin care se solicită achitarea nu au fost primite, ele fiind în neconcordanță cu probele existente la dosar.
Aceleași susțineri, din partea inculpatului, au existat, de altfel, și cu ocazia primei judecăți, când, audiat fiind, acesta a negat în totalitate faptele reținute prin actul de inculpare.
Așa cum a apreciat și prima instanță, probele administrate dovedesc săvârșirea faptelor cu vinovăție, așa cum au fost prezentate în rechizitoriu.
Într-adevăr, depoziția martorului, fost contabil la SC "" SRL, în perioada 2004-iunie 2005, contrazice apărările inculpatului, arătând că au existat posibilități de plată a taxelor și impozitelor datorate statului, însă inculpatul a ignorat achitarea acestora.
Același martor oferă informații privind recoltarea suprafeței de sechestrată, de către inculpat, împreună cu asociatul său, iar cu privire la vânzarea utilajelor sechestrate arată că acestea au fost vândute de inculpat, conform facturilor existente la dosar.
sub aspectul infracțiunii de sustragere de sub sechestru fiind și depoziția martorului, fost contabil șef la SC SA, arătând că, în ceea ce îl privește nu putea să nu se conformeze dispoziției șefului său (inculpatul din dosar), deși acesta cunoștea despre interdicția de vânzare.
În susținerea afirmațiilor martorului, la dosarul cauzei există facturi fiscale doveditoare ale înstrăinărilor, unele utilaje agricole fiind vândute întregi, altele pe bucăți sau subansamble, după o prealabilă casare și în condițiile în care inculpatul fusese chiar președintele comisiei de casare.
Ca urmare, nu s-a reținut apărarea inculpatului în sensul că doar trei dintre utilajele sechestrate au fost vândute, din greșeală, celelalte fiind înstrăinate de lichidator.
După cum nu s-a putut reține nici apărarea potrivit căreia cultura sechestrată îi aparținea, în fața martorului, administrator al SC " 96" SRL declarând altceva, și anume că acea suprafață ar fi fost recoltată de o altă societate cu care ara asociat și anume firma SC " Import Export" SRL
De asemenea, la dosarul cauzei se află, în copie, contractul de asociere în participațiune din 20 septembrie 2003, încheiat pentru o perioadă de 3 ani, prin care inculpatul se obliga să pună la dispoziție, pentru a fi lucrat, SC Import, suprafața de 273 ha, teren arabil, în schimbul plății către inculpat a contravalorii, în bani, a 600 kg pentru fiecare hectar.
Chitanțele existente la dosar probează primirea unor sume de bani în schimbul cultivării suprafeței atribuite asociatului.
În aceste condiții, este evident că inculpatul a declarat în fals executorului judecătoresc, că acea cultură îi aparține, chiar dacă era înscris la Primăria comunei cu suprafața de 60 ha.
Și aceasta cu atât mai mult cu cât procesul-verbal de sechestru poartă atât semnătura martorului, cât și a inculpatului.
Pe baza acestor probatorii, prima instanță a reținut corect situația de fapt și a apreciat, cu justețe, vinovăția inculpatului.
Sentința este criticabilă, însă, sub aspectul încadrării juridice pentru infracțiunea privind neachitarea la bugetul statului, în perioada ianuarie 2004-februarie 2005, impozitului pe venit din salarii, contribuțiilor de asigurări sociale de stat, asigurărilor pentru șomaj și a contribuției de asigurări de sănătate și, pe cale de consecință, a pedepsei pronunțate.
Este de observat că această faptă, comisă în formă continuată, se epuizează în februarie 2005, deci anterior intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 241/2005, sub imperiul Legii nr. 53/2003.
Ori, comiterea infracțiunii exclusiv sub imperiul legii vechi (art. 280 din Legea 53/2003, abrogată prin art. 16 lit.b din Legea nr. 241/2005) și judecarea ei ulterioară, în conformitate cu dispozițiile legii noi, atrage incidența dispozițiilor art. 13 Cod penal, privind principiul aplicării legii penale mai favorabile. Cele două legi diferă atât din punct de vedere al conținutului incriminării, cât și al limitelor de pedeapsă.
Prima instanță a omis a face aplicarea dispozițiilor legii mai favorabile, în cazul inculpatului art. 280 din Legea nr. 53/2003, pronunțând condamnarea în temeiul art. 6 din Legea nr. 241/2005, ceea ce atrage nelegalitatea hotărârii, cu consecințe atât sub aspectul laturii penale cât și sub cel al laturii civile.
Sub aspectul laturii penale, legea veche este mai favorabilă întrucât limitele speciale de pedeapsă sunt de la 3 la 6 luni sau amendă, spre deosebire de legea nouă (art. 6 din Legea nr. 241/2005), care sancționează reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă, cu pedeapsă de la 1 an la 3 ani sau cu amendă.
Cât privește conținutul incriminării, este de observat că legea nouă, mai nefavorabilă în cazul inculpatului, sancționează reținerea și nevărsarea tuturor contribuțiilor cu reținere la sursă, fără distincție, în timp ce legea veche nu evidențiază nevărsarea impozitului pe venit din salariu.
În consecință, legea veche este mai favorabilă în cazul inculpatului sub două aspecte, situație față de care, în opinia Tribunalului, a admis apelul în conformitate cu disp. art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală și modificarea în totalitate a sentinței penale nr. 28 din 3 februarie 2009 Judecătoriei Fetești, cu consecința schimbării încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, și aplic. art. 13 Cod penal.
În baza acestui din urmă text de lege, s-a aplicat inculpatului o pedeapsă între limitele speciale prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003 și în raport de criteriile generale de individualizare reglementate de art. 72 Cod penal, de scopul pedepsei, conform art. 52 Cod penal, și de circumstanțele reale și personale favorabile, apreciate ca atare cu justețe, cu ocazia primei judecăți.
Pentru celelalte două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, de fals în declarații și de sustragere de sub sechestru, în formă continuată, Tribunalul a apreciat corectă încadrarea juridică și modalitatea de individualizare a pedepselor, urmând a menține pedepsele aplicate.
Fiind vorba de trei infracțiuni comise în concurs real, a realizat contopirea, conform art. 33 lit.a - 34 lit.b Cod penal, urmând ca inculpatul să o execute, drept rezultantă, pe cea mai grea.
A pronunțat aceeași pedeapsă accesorie și a dispus aceeași modalitate de executare, apreciind drept obiective criteriile avute în vedere de prima instanță, în raport de natura și gravitatea faptelor comise.
Urmare a schimbării încadrării juridice, a reținut că nu se mai impune comunicarea unui exemplar al prezentei hotărâri Oficiului Național al registrului Comerțului, dispozițiile art. 13 din Legea nr. 241/2005 prevăzând această obligație exclusiv în cazul unei condamnări pronunțate pentru vreuna dintre infracțiunile din respectiva lege.
Sub aspectul laturii civile, inculpatul a fost obligat către partea civilă, Statul Român, prin ANAF, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice I, la prejudiciul cauzat prin nevirarea sumelor încasate de la salariați, conform procesului-verbal de control din 6 mai 2005, cu dobânda legală la zi, mai puțin impozitul pe venit din salarii, în sumă de 241,14 lei, legea penală mai favorabilă (art. 280 din Legea nr. 53/2003), neprevăzând o asemenea obligație.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, nemotivat în scris, iar la termenul de judecată a lipsit nejustificat, nefăcând dovada imposibilității de prezentare.
Verificând, din oficiu, decizia atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, Curtea constată următoarele.
Luând în considerare din oficiu cazurile de casare prev. de art. 3859alin. 33Cod procedură penală, instanța reține că situația de fapt a fost corect stabilită pe baza probelor administrate, încadrarea juridică dată faptelor este legală, iar pedepsele sunt corect individualizate conform art. 72 Cod penal, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și ca modalitate de executare.
În ceea ce privește cazul de casare prev. de art.3859pct. 15 Cod procedură penală, se constată că față de fapta prevăzută la art. 280 din Legea nr. 53/2003 cu aplicarea art.461. alin. 2 și art. 13 Cod penal a intervenit prescripția specială în luna august 2009, termenul fiind de 4 ani și 6 luni, astfel că urmează să înceteze procesul penal cu privire la această faptă.
Așa fiind, va admite recursul declarat de inculpat, va casa parțial decizia și rejudecând în fond, după descontopirea pedepsei rezultante, va dispune, în baza art. 11 pct.2 lit. b rap. la art. 10 lit. g) teza a II-a Cod procedură penală încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunii prev. de art. 280 din Legea nr. 53/2003cu aplic. art. 41 alin. 2 art. 13 Cod penal.
Va contopii cele două pedepse aplicate inculpatului, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare, în condițiile art. 81, 82 Cod penal.
Va înlătura aplicarea art. 191 Cod procedură penală în apel, conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.2 lit.d din Codul d e procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul împotriva Deciziei penale nr.152/A din data de 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în Dosarul nr-.
Casează, în parte, decizia penală recurată și, în fond, rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare în pedepse componente, pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
- pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.280 din Legea nr.53/2003 cu aplic, art.41 alin.2 din Codul penal și art.13 din Codul penal;
- pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.292 din Codul penal;
- pedeapsa de 10 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.244 alin.1 și 2 din Codul penal cu aplic, art.41 alin.2 din Codul penal.
În temeiulart.11pct.2 lit.b rap. la art.10 lit.g teza a ll-a din Codul d e procedură penală rap. la art.122 alin.1 lit.e și art.124 din Codul penal, încetează procesul penal față de inculpat cu privire la infracțiunea prevăzută de art.280 din Legea nr.53/2003 cu aplic. art.41 alin.2 din Codul penal și art.13 din Codul penal, constatând intervenită prescripția specială a răspunderii penale.
În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b din Codul penal, contopește pedeapsa de 6 luni închisoare (aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.292 din Codul penal) și pedeapsa de 10 luni închisoare (aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.244 alin.1 și 2 din Codul penal cu aplic, art.41 alin.2 din Codul penal), inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 luni închisoare, în condițiile art.81-82 din Codul penal.
Înlătură aplicarea dispozițiilor art.191 alin.1 din Codul d e procedură penală, privind obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare în apel, acestea rămânând în sarcina statului, conform art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
-
Red. - / 26.01.2010
Dact./ 28.01.2010
Ex.2
Red. - / Tribunalul Ialomița - Secția Penală
Red. / Judecătoria Fetești
Președinte:Vasile BăjanJudecători:Vasile Băjan, Damian Dolache, Carmen Veronica
