Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 1151/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR--03.11.2009

DECIZIA PENALĂ NR.1151/

Ședința publică din data de 26.11.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara este reprezentat de procuror .

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.219/A din 14.10.2009,pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent în stare de arest, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar, lipsind partea vătămată intimată.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, desființarea soluțiilor pronunțate și în rejudecare coborârea pedepsei la minimul special prevăzut de lege.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate ca legale și temeinice, susținând că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată față de existența recidivei postcondamnatorii.

Inculpatul recurent, luând cuvântul, solicită admiterea recursului și reducerea cuantumului pedepsei.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1314/04.06.2009 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, au fost respinse cererile inculpaților de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu din infr. prev. de art.211 al.1, 2 lit.b, al.2¹lit.a pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. și infr.prev. de art.26 pen. rap. la art.211 al.1, 2 lit.b, al.2¹lit.a pen. în infr.prev. de art.180 al.1 și 2.pen.

În temeiul art.211 al.1, 2 lit.b, al.2¹lit.a pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de9 ani închisoare.

În temeiul art.61 al.1 pen. a fost revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 876 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală 564/22.07.2002 a Tribunalului Timiș, rămasă definitivă decizia penală nr.97/10.01.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rest ce s-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art.71 pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit.a teza a II a și b pen. respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În temeiul art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 08.09.2008 orele 12,00 până la 09.09.2008 orele 12,00 și arestul preventiv din data de 24.09.2008 la zi.

În temeiul art.350 al.1 pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În temeiul art.26 pen. rap. la art.211 al.1, 2 lit.b, al.2¹lit.a pen. cu aplic. art.74 al.1 lit.c pen. și art.76 al.1 lit.b, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În temeiul art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 08.09.2008 orele 12,00 până la 09.09.2008 orele 12,00 și arestul preventiv din data de 24.09.2008 la zi.

În temeiul art.350 al.1 pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art.14 și art.346 pr.pen. coroborat cu art.998 civ. s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art.191 al.2.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art.189 al.2 pr.pen. s-a dispus plata sumei de 600 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Timiș.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara nr.9940/P/2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.1, 2 lit.b - 211 al.21 lit.a pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. și complicitate la tâlhărie, prevăzută de art.26 pen. rap. la art.211 al.1, 2 lit.b - 211 al.21 lit.a pen.

În expunerea stării de fapt, prin actul de inculpare s-a reținut că în noaptea de 07/08.09.2008 partea vătămată împreună cu un prieten - G - în prezent plecat în străinătate, au mers la barul "" din T, unde au consumat băuturi alcoolice. În timp ce se aflau în incinta barului au făcut cunoștință cu doi bărbați identificați ulterior ca fiind inculpații și, care erau însoțiți de persoane de sex feminin. Împreună au consumat alcool iar în jurul orei 03:30 au plecat din incinta respectivului bar pe strada -. -. părții vătămate a părăsit mai devreme barul. Deplasându-se pe strada -. - partea vătămată dorind să impresioneze fetele s-a că este practicant al sportului kick-boxing și chiar a arătat câteva mișcări moment în care inculpatul i-a aplicat lovituri cu pumnul partea vătămată căzând la pământ. În momentul imediat următor inculpatul a profitat de faptul că partea vătămată se afla la pământ și a continuat să-l lovească pe acesta urcându-se cu picioarele pe pieptul victimei și de asemenea smulgându-i un lănțișor de aur de la gât și un telefon mobil marca "Nokia N 70" din buzunar. Din declarații date în faza de urmărire penală reiese că la scenă a asistat atât inculpatul asigurând sprijinul moral inculpatului pentru ca acesta să continue agresiune începută de inculpatul cât și fetele care l-au însoțit în bar respectiv martorele, N, M și. Partea vătămată a rămas căzută pe stradă iar ceilalți tineri s-au deplasat spre piața "T 700" unde obișnuiesc să doarmă în adăposturi improvizate.

La scurt timp la adăpostul improvizat au apărut lucrătorii de poliție cărora martora le-a predat telefonul marca "Nokia N 70" pe care inculpatul îl ascunsese în apropierea locului ei de dormit și apoi inculpatul a indicat locul unde era ascuns lănțișorul afirmând că atât telefonul cât și lănțișorul fuseseră sustrase de "" respectiv martora de la partea vătămată, afirmație infirmată de tot materialul probator.

Prin ordonanța din data de 10.10 2008 s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art.211 al.1 și 2 lit.b, 211 al.21 lit.a pen. în infr. prev. de art.211 al.1, 2 lit.b - 211 al.21 lit.a pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. iar pentru inculpatul din infracțiunea de tâlhărie prev. de art.211 al.1 și 2 lit.b, 211 al.21 lit.a pen. în infr. prev. de art.26 pen. rap. la art.211 al.1, 2 lit.b - 211 al.21 lit.a pen.

Conform raportului medico legal nr.2485/09.09.2008 emis de IML T partea vătămată a suferit leziuni care necesită 7 zile de îngrijiri medicale.

În probațiune s-a atașat dosarul de urmărire penală nr.9940/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Împotriva inculpaților a fost luată măsura reținerii prin ordonanța din 08.09.2008, pe 24 ore în data de 08.09.2008, ora 12:00, aceasta urmând a expira în data de 09.09.2008 ora 12:00.

Prin încheierea nr.61/AP/09.09.2008, Judecătoria Timișoara, în baza art.149¹al.9 pr.pen. a respins propunerea de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara privind pe inculpații și. Prin decizia penală nr. decizia penală nr. 555/R/22.09.2008 a Tribunalului Timiș, s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva încheierii sus menționate, s-a casat hotărârea judecătoriei și, pe fond, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați pe durata de 29 zile, începând cu data prinderii, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.75/22.09.2008 și respectiv nr.76/22.09.2008. Ulterior, în data de 24.09.2008, inculpații au a fost depistați de către organele de poliție, ocazie cu care au fost prezentați Tribunalului Timiș în vederea confirmării mandatelor de arestare preventivă.

În cursul judecății, prima instanță a audiat inculpații, filele 23-26 și partea vătămată, filele 20 și 21, și a încuviințat proba testimonială cu martorii din rechizitoriu, fiind audiați în această calitate iu, fila 115, fila 129, fila 172 și, fila 173.

Prima instanță a constatat imposibilitatea obiectivă de audiere a martorului G și a făcut aplicarea art.327 al.3 pr.pen. și inutilitatea audierii martorului și a făcut aplicarea art.329 al.3 pr.pen.

Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Coroborând întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv: plângerea și declarațiile părții vătămate ( 4-8, 23, 71 dos. și 20-21, 22 dos. inst.), înscrisuri medicale (9-10), cerere-contract abonament pentru servicii (11 dos.), proces verbal de prezentare și recunoaștere în grup (13, 18 dos.), planșe fotografice, declarațiile martorilor, iu, proces-verbal de reconstituire ( 65 dos.) proces-verbal de identificare, fișe de cazier judiciar, proces-verbal de consemnare a declarației verbale ( 42, 52, 56-57, dos.), raport de constatare medico legală ( 81 dos.) și declarațiile inculpaților audiați în faza de cercetare penală și în fața instanței ( 39-41, 47-51,79-80 dos. și 23-24, 25 dos. inst.), prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 07/08.09.2008 partea vătămată împreună cu un prieten, au mers la barul "" din T, unde au consumat băuturi alcoolice iar în timp ce se aflau în incinta barului au făcut cunoștință cu cei doi inculpați care erau însoțiți de martorele, și. Împreună au consumat alcool iar în jurul orei 03:30 au plecat din incinta respectivului bar pe strada -. -. părții vătămate a părăsit mai devreme barul. Deplasându-se pe strada -. - partea vătămată dorind să impresioneze fetele s-a că este practicant al sportului kick-boxing și chiar a arătat câteva mișcări moment în care inculpatul i-a aplicat lovituri cu pumnul partea vătămată căzând la pământ. În momentul imediat următor inculpatul a profitat de faptul că partea vătămată se afla la pământ a continuat să-l lovească pe acesta urcându-se cu picioarele pe pieptul victimei și i-a smuls un lănțișor de aur de la gât și un telefon mobil marca "Nokia N 70" din buzunar.

În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 al.1, 2 lit.b - 211 al.21 lit.a pen. cu aplic. art.37 lit.a pen. iar fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art.26 pen. rap. la art.211 al.1, 2 lit.b - 211 al.21 lit.a pen.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunilor, prima instanță a reținut că elementul material s-a realizat în ce-l privește pe inculpatul prin acțiunea de lovire a părții vătămate urmată imediat de acțiunea de smulgere a unui lănțișor de aur de la gât acesteia și de luare a unui telefon mobil marca "Nokia N 70" din buzunar, iar în ce-l privește pe inculpatul prin acțiunea de lovire a părții vătămate înainte de lovirea acesteia de către inculpatul și de prezență a sa la locul faptei în momentul în care partea vătămată a fost lovită și deposedată de bunuri de către celălalt inculpat, urmarea imediată a constat în pricinuirea unei pagube părții vătămate iar legătura de cauzalitate s-a caracterizat prin folosirea de acte de violență pentru a înlesni furtul în cel privește pe inculpatul și prin sprijinul moral în realizarea acestei fapte în cel privește pe inculpatul.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, având în vedere că acesta a avut reprezentarea și a urmărit sustragerea bunurilor prin săvârșirea de violențe, iar inculpatul a acționat cu forma de vinovăție a intenției directe, având în vedere că acesta a avut reprezentarea și a urmărit prin sprijinul moral acordat inculpatului în sustragerea bunurilor.

În acest context, cererile inculpaților de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu au fost apreciate de către prima instanță ca fiind neîntemeiată, odată ce acțiunile celor doi inculpați și poziția lor subiectivă, așa cum au fost descrise mai sus, rezultă fără echivoc din declarațiile părții vătămate și ale martorilor, chiar cunoscutele inculpaților.

Astfel, s-a observat că martora a declarat că la un moment dat s-a uitat în spate și a văzut cum inculpatul a lovit-o cu pumnul în zona feței pe partea vătămată, aceasta căzând jos, moment în care inculpatul a început să o lovească cu picioarele în zona feței și în abdomen, și i-a smuls de la gât lănțișorul de aur. De asemenea, martora a declarat că mergea cu fetele în față iar cei doi inculpați mergeau în spate cu partea vătămată, la un moment dat auzind-o pe aceasta strigând după ajutor că i-au furat telefonul și când s-a uitat înapoi a observat-o pe aceasta căzută pe trotuar plină de sânge pe față și pe haine și văzând când inculpatul i-a smuls lănțișorul de la gât după care cei doi inculpați au luat-o la fugă. Totodată, martora iu, prietena inculpatului a declarat că la un moment dat acesta a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în zona feței, aceasta căzând pe trotuar și imediat inculpatul a început să o lovească cu picioarele în zona feței și i-a smuls lănțișorul de la gât iar din buzunar un telefon.

În acest context, s-a apreciat de către prima instanță că acțiunile săvârșite de inculpați se înscriu în latura obiectivă a acțiunii de tâlhărie, că între cei doi inculpați a existat o coeziune psihică și acțiunile celor doi s-au succedat rapid, iar dacă inculpatul nu ar fi avut reprezentarea faptei și nu ar fi urmărit producerea ei trebuia să intervină ferm ca inculpatul să nu-i sustragă bunurile părții vătămate sau să i le restituie imediat, lucru ce nu s-a întâmplat, din contră, cei doi au fugit imediat după săvârșirea faptei.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a avut în vedere pericolul social concret al faptei, tâlhărie săvârșită pe timpul nopții, de două persoane, printr-o violență sporită, atitudinea nesinceră a inculpatului, antecedentele penale date de condamnări numeroase pentru furt și tâlhărie, apreciind că o pedeapsă orientată spre mediu prevăzut de lege, de 9 ani închisoare cu executare în regim de detenție, este necesară și totodată suficientă pentru realizarea scopului prevăzut de art.52 pen.

În același timp, s-a constatat că inculpatul are un rest de 876 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală 564/22.07.2002 a Tribunalului Timiș, rămasă definitivă decizia penală nr.97/10.01.2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care instanța l-a revocat în temeiul art.61 pen. și l-a contopit cu pedeapsa aplicată prin prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, prima instanță a avut în vedere pericolul social concret al faptei, aportul inculpatului la săvârșirea faptei dar și faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine parțial sinceră cu privire la modalitatea de săvârșire a faptei, apreciindu-se că se impune reținerea circumstanțelor atenuante date de art.74 al.1 lit.c pen. iar o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, după coborârea sub minimul special prevăzut de lege este în măsură să îndeplinească scopul prev. de art.52 pen.

În privința pedepsei accesorie, s-a reținut că se impune doar interzicerea exercitării de către inculpați a dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prev. de art.64 lit.a teza a II a și b pen. reținând că față de natura infracțiunii nu se impune și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit.a teza I pen.

În temeiul art.88 pen. s-au dedus din pedepsele aplicate durata reținerii din data de 08.09.2008 orele 12,00 până la 09.09.2008 orele 12,00 și arestul preventiv din data de 24.09.2008 la zi. În temeiul art.350 al.1 pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpaților apreciind că toate considerentele care au impus menținerea stării de arest la ultima analiză impun în continuare această măsură, inculpații reprezentând un pericol concret pentru ordinea publică.

În baza art.14 și art.346 pr.pen. coroborat cu art.998 civ. s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul art.191 al.2.pr.pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel, în termenul prevăzut de lege, inculpații și, apeluri înregistrate pe rolul Tribunalului Timiș la data de 14.07.209 sub același număr unic de dosar criticând-o pentru netemeinicie întrucât fapta săvârșită de ei se încadrează în dispozițiile art. 180 alin. 2 Cod penal, întrucât elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe și nu infracțiunea de tâlhărie în forma autoratului, respectiv a complicității.

Prin decizia penală nr.219/A/14.10.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate. Din considerentele acestei decizii penale rezultă că fapta inculpaților constând în deposedarea prin violență a părții vătămate de lănțișorul din aur ce-l purta la gât și de telefonul mobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, încadrare juridică dată prin rechizitoriu și confirmată de prima instanță fiind temeinică și legală.

Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul fără a-l motiva, însă prin cuvântul oral s-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei.

Recursul declarat de inculpat nu este fondat pentru motivele care vor fi analizate în continuare, urmând a fi respins.

Potrivit dispozițiilor art. 211 alin.1 Cod penal, constituie infracțiune de tâlhărie și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 18 ani, furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmărilor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea, iar potrivit dispozițiilor art. 208 alin.1 Cod penal, constituie infracțiune de furt și se pedepsește cu închisoare de la unu la 12 ani " luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept".

Din probele administrate în cauză rezultă că în noaptea datei de 7/8.09.2008, inculpatul - recurent, cu complicitatea inculpatului, prin lovirea cu pumnii și picioarele, au deposedat-o pe partea vătămată de un lănțișor din aur și un telefon mobil, faptă corect încadrată în infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1,2 lit.b și alin. 2¹lit.a Cod penal, inculpatul având participația penală de autor, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 7 la 20 ani, astfel că încadrarea juridică dată prin rechizitoriu și confirmată de prima instanță și de instanța de control judiciar fiind corectă.

Cu privire la individualizarea pedepselor critica formulată de inculpatul recurent nu sunt întemeiate.

Potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aceste dispoziții au fost respectate de cele două instanțe - inculpatul a săvârșit infracțiunea în calitate de autor, participația penală pentru care dispozițiile alin. 2¹al art. 211 Cod penal stabilesc limitele pedepsei între 7 și 20 ani închisoare.

Infracțiunea de tâlhărie constituie prin modalitățile de săvârșire, prin valoarea socială - obiectul juridic-protejată de lege, o infracțiune de pericol social sporit.

Inculpatul a avut în cursul procesului o comportare nesinceră, iar la fila de cazier judiciar a acestuia existând la fila nr. 38 dosar de urmărire penală, rezultă că acesta se afla în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. Cod penal cum corect au reținut cele două instanțe.

Din aceeași fișă de cazier judiciar a inculpatului mai rezultă că acesta a mai fost condamnat definitiv prin patru hotărâri judecătorești penale, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, a unei infracțiuni de înșelăciune și a două infracțiuni de tâlhărie, ceea ce dovedește că acesta nu tras învățămintele necesare din impactul cu legea penală.

Întrucât nu există motive de casare a hotărârii penale, recurate, în temeiul prevederilor art. 385¹⁵alin.1, pct.1, lit.b Cod procedură penală, recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.

În temeiul prevederilor art. 350 Cod procedură penală, se va menține starea de arest a inculpatului, iar în temeiul prevederilor art. 88 Cod penal, din durata pedepsei aplicate se va deduce în continuare arestul preventiv al acestuia, de la data pronunțării deciziei penale apelată, la zi.

În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul recurent va fi obligat la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs și se va dispune plata din contul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului T, a sumei de 200 lei, onorariu avocat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.219/A/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș.

În temeiul art.350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului iar în temeiul art.385¹⁷rap. la art.381 Cod procedură penală și 88 Cod penal deduce în continuare starea de arest din 14.10.2009 la zi.

În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică din 26.11.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. 02.12.2009

Tehnored.

2ex/ 07.12.2009

Prima inst. - Jud.

Inst. apel., - Trib.