Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 150/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - art. 211 Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA Nr. 150

Ședința publică din 31 martie 2008

PREȘEDINTE: Samoilă Viorica

JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa

JUDECĂTOR 3: Ghertner Arthur

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 46 din 18.02.2008, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24 martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie și când pentru a da posibilitatea avocatului să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 31 martie 2008.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 737/5.12.2007, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr-, a fost respinsă, ca nefondată, cererea inculpatului formulată prin apărătorul său privind schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 al.1,2 lit. a și b și al.21lit. a și c Cod penal, în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. Cod penal și a fost condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- furt calificat prev. de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 3 ( trei) luni închisoare;

- tâlhărie prev. de art. 211 al.1,2 lit. a, b și al.21lit. a, c Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;

- distrugere prev. de art. 217 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. e Cod penal, la pedeapsa de 500 lei amendă penală;

- violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

- violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul este condamnat în prezenta cauză sunt concurente cu infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ( trei) luni închisoare prin sentința penală nr. 371/23.05.2007 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă prin neapelare la data de 13.06.2007.

În baza art. 85 al.1 cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală mai sus menționată, iar în baza art. 36 al.1 Cod penal rap. la art. 33 lit. a și art. 34 lit. c Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile constatate concurente, acesta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ( trei) ani închisoare.

În baza art. 88 Cod penal rap. la art. 350 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa rezultantă durata arestării preventive a inculpatului, de la data de 13.04.2007 la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia.

În baza art. 71 al.2 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 14 Cod procedură penal rap. la art. 998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 1350 lei despăgubiri civile.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că faptele inculpatului, care în seara zilei de 11.04.2007, întâlnindu-se pe drumul din comuna Moara, jud. S cu partea vătămată i-a luat din mână, fără consimțământul acesteia, o sticlă cu votcă și un pachet cu țigări, pe care le avea asupra sa, pentru ca apoi în noaptea de 11/12.04.2007, acoperindu-și fața cu o haină pentru a nu fi recunoscut și folosind o identitate falsă pentru a determina aceeași partea vătămată să-i deschidă ușa, a pătruns în casa acesteia, de unde, prin violență a sustras suma de 1.300 lei și mai multe acte, iar în aceeași noapte, în jurul orei 04,00 pătruns fără drept, în curtea imobilului aparținând aceleași părți vătămate, cu intenția de a sustrage bani, dar pentru că aceasta nu i-a permis accesul în casă, i-a distrus geamul de la ușa de acces în locuință, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: furt calificat prev. de art. 208 al.1 rap. la art. 209 al.1 lit. e Cod penal; tâlhărie prev. de art. 211 al.1, 2 lit. a și b, 21lit. a și c Cod penal; distrugere prev. de art. 217 al.1 Cod penal și a două infracțiuni de violare de domiciliu prev. de art. 192 al.2 Cod penal, texte de lege în baza cărora l-a condamnat la pedepse cu închisoare coborâte sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reținerii de circumstanțe atenuante prev.de art.74 lit.c cod penal și a dat curs prevederilor art.36 alin.1, 33 lit.a și 34 lit.c cod penal, dispunând ca cel în cauză să execute pedeapsa cea mai grea în regim de penitenciar, pedeapsă din care a dedus durata arestării preventive, măsură pe care a menținut-

Sub aspectul laturii civile prima instanță l-a obligat pe inculpat la repararea prejudiciului cauzat părții vătămate ca urmare a sustragerii banilor și a distrugerii geamului.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivând în scris că pedeapsa aplicată este prea mare, iar oral prin apărătorul desemnat din oficiu, că în mod greșit prima instanță l-a condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, considerând că această infracțiune se absoarbe în celelalte infracțiuni, respectiv cea de furt și tâlhărie; că geamul locuinței a fost spart accidental, situație în care nu sunt date elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, și că nu sunt probe din care să rezulte că inculpatul ar fi sustras sticla de votcă și pachetul de țigări aparținând părții vătămate, sau ar fi deposedat-o de bani.

Prin decizia penală nr. 46/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat. Conform art. 88 Cod penal s-a dedus în continuare durata arestării preventive a inculpatului de la data de 05.12.2007 la zi și în baza art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a acestuia.

Pentru a decide astfel, a constatat instanța de control judiciar că sentința pronunțată este legală și temeinică, instanța de fond reținând în mod corect situația de fapt, încadrările în drept, iar pedepsele au fost individualizate cu respectarea criteriilor generale prev.de art.72 cod penal și cu reținerea de circumstanțe atenuante, prev.de art.74 lit.c cod penal, după cum și modalitatea de executare a pedepsei rezultante a fost just aleasă, aplicându-se concomitent și prevederile art.36 cod penal, în raport de condamnarea suferită prin sentința penală nr.371/2007 a Judecătoriei Suceava, pentru o infracțiune concurentă.

Conform art.208 alin.1 combinat cu art.209 alin.1 lit.e cod penal, infracțiunea de furt calificat constă în fapta de a lua un bun mobil . din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul însușirii pe nedrept, fapta fiind săvârșită într-un loc public.

Așadar, sub aspectul laturii obiective infracțiunea constă într-o acțiune de luare a unui bun mobil din posesia altei persoane, fără consimțământul acesteia, iar din punct de vedere subiectiv infracțiunea trebuie comisă cu intenție directă, adică făptuitorul trebuie să știe că bunul este al altei persoane și cu toate acestea el urmărește să și-l însușească pe nedrept.

Ori în speță, în după-amiaza zilei de 11.04.2007, în jurul orelor 17.00 - 18.00, inculpatul a luat din mâna părții vătămate, fără consimțământul acesteia, un pachet cu țigări și o sticlă cu votcă, bunuri pe care nu le avea asupra sa atunci când s-a îndreptat spre centrul comunei împreună cu și, persoane care au declarat că le-au observat asupra sa după ce inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată în apropierea locuinței acesteia, pe drumul comunal.

Coroborând depozițiile celor doi martori cu declarațiile părții vătămate și ale inculpatului existente la 77-80 dosar urmărire penală, instanța de control judiciar a constatat că vinovăția inculpatului sub acest aspect a fost pe deplin dovedită, situație în care în mod corect a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat mai sus descrisă.

De asemenea, s-a demonstrat fără putință de tăgadă că, după acest prim eveniment, în continuare, în noaptea de 11/12.04.2007, orele 22.30, s-a deplasat la locuința părții vătămate, a pătruns în curtea acesteia, după care și-a tras gluga hanoracului peste cap în scopul de a nu fi recunoscut de către partea vătămată, despre care știa că locuiește singură, a bătut la ușa locuinței, iar în momentul în care partea vătămată a întrebat cine o caută, inculpatul și-a declinat o identitate falsă, respectiv că este un vecin, pentru aod etermina să-i deschidă ușa. În acest mod a pătruns în imobil fără drept, a imobilizat-o pe partea vătămată ținând-o cu mâna de gât, între cei doi având loc și o altercație, împrejurare în care geamul de la ușa de acces în camera unde a avut loc sustragerea bunurilor (portofelul cu bani și acte) a fost spart accidental, iar prin amenințare și violență i-a sustras din buzunar suma de 1.300 lei și un portofel în care a constatat ulterior că se aflau doar înscrisuri, după care l-a împins pe, acesta căzând în holul locuinței și a părăsit casa.

Situația de fapt expusă mai sus se dovedește cu declarațiile martorilor, - la domiciliul acestui din urmă martor inculpatul examinând în prezența celor menționați anterior conținutul portofelului sustras, a numărat banii și toți au consumat sticlă de votcă sustrasă - coroborate cu declarațiile părții vătămate și ale inculpatului date în cursul urmăririi penale, dar și cu celelalte înscrisuri, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, proces verbal de reconstituire, certificat medico-legal în care se consemnează numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării leziunilor suferite de partea vătămată în urma agresiunii exercitate de inculpat, astfel că în mod corect instanța de fond a procedat la condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoare, în cuantumuri corespunzătoare în raport de criteriile generale prev. de art.72 cod penal dar și cu reținerea de circumstanțe atenuante, pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și violare de domiciliu în formă agravată.

Tot în cursul aceleiași nopți (11/12.04.2007) în jurul orelor 04.00, revenind în localitatea de domiciliu, inculpatul a luat hotărârea de a se mai deplasa o dată la locuința părții vătămate cu intenția de a sustrage bani, aspect comunicat martorului care a refuzat să-l însoțească, hotărâre pusă în practică. Ajungând la locuința părții vătămate, inculpatul i-a solicitat acesteia să-i deschidă, însă fiind refuzat și cerându-i-se să părăsească locul, acesta a insistat și a lovit cu în geamurile de la ușa de acces în locuință pe care le-a spart, după care s-a deplasat la domiciliul său.

În atare împrejurări, inculpatul se face vinovat de săvârșirea atât a infracțiunii de distrugere, dar și a unei alte infracțiuni de violare de domiciliu în încadrările reținute în mod corect de instanța de fond, astfel că pedepsele corect individualizate sunt de natură a asigura scopul prevenției generale și reeducarea celui în cauză.

În temeiul art.381 Cod proc.penală rap. la art.88 cod penal, s-a dedus în continuare arestarea preventivă a inculpatului de la 5.12.2007 la zi și întrucât subzistau temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă, respectiv cel prev. de art.143, 148 alin.1 lit.f cod proc.penală, în baza art.3002rap.la art. 160 alin.3 cod proc.penală s-a menținut starea de arest a acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul. În motivarea scrisă a recursului, acesta a arătat că este dat cazul de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală, cu referire la greșita individualizare a pedepsei aplicate. Oral, în instanță, a solicitat schimbarea încadrării juridice a două dintre faptele reținute în sarcina sa (din noaptea de 11/12.01.2007, primul incident) din infracțiunile de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal și tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. a și b și alin. 2 lit. a și c Cod penal în infracțiunea unică de tâlhărie, întrucât violarea de domiciliu este absorbită de către aceasta din urmă, în încadrarea juridică reținută de instanțe.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14, 17 Cod procedură penală, precum și în conformitate cu dis part. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

După cum corect au reținut instanțele de fond și de apel, în prima parte a nopții de 11/12.04.2007, inculpatul, acoperindu-și fața cu o haină pentru a nu fi recunoscut și folosind o identitate falsă pentru aod etermina să-i deschidă ușa, a pătruns în casa părții vătămate de unde, prin violență, a sustras suma de 1300 lei și mai multe acte. Această activitate infracțională a desfășurat-o inculpatul în timp ce numiții și îl așteptau în drum, după o prealabilă înțelegere cu inculpatul în sensul de a interveni dacă ar fi fost lovit de partea vătămată.

Prin decizia nr. din data de 16.04.2007 pronunțată de ÎCCJ - Secțiile Unite în recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 772/14.11.2007, s-a stabilit cu caracter obligatoriu că fapta de pătrundere, în orice mod, într-o locuință sau dependințe ale acesteia, urmată de săvârșirea unei tâlhării, constituie un concurs real între infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 din Cod penal și infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 21lit. c din Cod penal.

Față de situația de fapt astfel cum mai sus a fost expusă, așadar în mod corect instanțele de fond și de apel au reținut în sarcina inculpatului, ca încadrare juridică, un concurs real de infracțiuni, respectiv violare de domiciliu și tâlhărie.

Relativ la pedepsele stabilite în sarcina inculpatului pentru fiecare dintre infracțiunile comise, Curtea constată că acestea au fost just și proporțional individualizate, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal.

Atitudinea sinceră manifestată de către inculpat, de recunoaștere și regret a faptelor comise a fost reținută în favoarea sa ca circumstanță atenuantă judiciară, pedepsele fiind coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

Așa fiind, Curtea, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Cum acesta a fost judecat în stare de arest preventiv, în conformitate cu disp. art. 38516alin. 2 rap. la art. 381 alin. 1 Cod procedură penală, în referire la art. 88 alin. 1 Cod penal, Curtea va deduce din pedeapsa aplicată, în continuare, durata arestării preventive de la data de 18.02.2008, la zi.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și al, născut la 20 noiembrie 1986, în prezent deținut în Penitenciarul Botoșani, împotriva deciziei penale nr. 46/18.02.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.

Deduce în continuare din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive, de la data de 18.02.2008, la zi.

Obligă inculpatul recurent la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 31.03.2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red. SV

Tehnored. BC

2 ex/02.04.2008

Președinte:Samoilă Viorica
Judecători:Samoilă Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner Arthur

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 150/2008. Curtea de Apel Suceava