Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Încheierea /2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 178 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 24 martie 2008
PREȘEDINTE: Samoilă Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner Arthur
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpatul, partea civilă - și asigurătorul SA B prin Sucursala S, împotriva deciziei penale nr. 454 din 19 noiembrie 2007 pronunțată te Tribunalul Suceava în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul asistat de avocat ales G, inculpatul intimat asistat de avocat oficiu, partea civilă - asistat de avocat ales, lipsă fiind asigurătorul SC SA B, părțile civile -, Spitalul Județean S și Spitalul Municipiului
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, având cuvântul, a arătat că își menține motivele depuse în scris, iar din punct de vedere a laturii penale face trimitere la disp. art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală, întrucât în mod greșit au fost individualizate pedepsele aplicate inculpaților. A mai arătat că în mod greșit s-au reținut circumstanțe atenuante în favoarea lor.
Avocat G, având cuvântul, a completat concluziile anterioare cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 178 alin. 1, 3 în art. 178 alin. 1, 2 Cod penal. A arătat că în momentul în care a fost recoltată prima probă de sânge, inculpatul avea o alcoolemie de 1,15 gr. %0, iar după o oră avea o alcoolemie mai mare cu 0.20gr.%0. Cum prima probă s-a luat după două ore de la producerea accidentului, s-ar impune scăderea a 0,40 gr.%90și s-ar ajunge la o alcoolemie de sub 0.80gr.%0, care este sub limita legală. A depus la dosarul cauzei o decizie pronunțată de Tribunalul Suceava, în acea speță mergându-se pe aceleași considerente cât privește încadrarea juridică a faptei. A mai arătat că inculpatul este de acord cu despăgubirile acordate de către tribunal, sens în care nu mai înțelege să critice decizia sub acest aspect. Având cuvântul cu privire la recursul declarat de partea civilă, a arătat că din punctul său de vedere, motivul susținut în latura penală a cauzei a fost tardiv formulat.
Avocat, având cuvântul asupra recursului declarat de inculpatul, a pus concluzii de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice, întrucât probatoriul administrat în cauză este elocvent pentru stabilirea alcoolemiei inculpatului la momentul producerii accidentului, efectuate fiind și expertize de stabilire a alcoolemiei.
Partea civilă -, având cuvântul, a arătat instanței că inculpatul a recunoscut că la momentul accidentului era băut. A mai arătat că niciodată nu a contactat-o pentru a-i oferi vreun sprijin, fie el și material.
Pe parcursul dezbaterilor se prezintă consilier juridic pentru SC SA B, care având cuvântul, a pus concluzii de admitere a recursului formulat și a recursului declarat de inculpatul, casarea sentinței instanței de fond și a deciziei atacate și în rejudecare, modificarea gradului de culpă aparținând inculpatului în sensul reducerii lui, iar în latura civilă, înlăturarea dispoziției privind solidaritatea pasivă instituită între coinculpați. Având cuvântul asupra recursului părții civile, a pus concluzii de respingere a acestuia ca nefondat, considerând îndestulătoarele daunele materiale stabilite de prima instanță.
Avocat oficiu, având cuvântul, a pus concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpatul, partea civilă - și asigurătorul SC SA
Procurorul, având cuvântul, a arătat că își menține concluziile depuse la termenul anterior, făcând referire doar la un singur aspect și anume în ceea ce privește recursul declarat de partea civilă -, în latură penală. A precizat că acesta nu a fost motivat potrivit art. 38510alin. 2 Cod procedură penală, astfel că în mod greșit se invocă incidența art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, deoarece reținerea circumstanțelor atenuante de către instanță este o facultate a acesteia, iar privind greșita individualizare a pedepsei, instanța a respectat disp. art. 72 Cod penal, pentru aceste motive cerând respingerea recursului declarat de partea civilă.
Inculpatul recurent, având cuvântul, a arătat că este de acord cu despăgubirile dispuse de Tribunal.
Inculpatul intimat, având cuvântul a arătat că el se consideră nevinovat și că nu va plăti nimic din ceea ce i se impută.
Instanța acordă pe rând cuvântul părților asupra recursului declarat de asigurător.
Avocat a pus concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.
Avocat G și avocat au arătat că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat de asigurător.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio conform art. 304 Cod procedură penală,
CURTEA,
Din lipsă de timp pentru deliberare,
DISPUNE:
Amână pronunțarea pentru data de 31.03.2008.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Dosar nr- - art. 178 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA Nr. 151
Ședința publică din 31 martie 2008
Președinte - -
Judecător - - -
Judecător - -
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul, partea civilă - și asigurătorul SA B prin Sucursala S, împotriva deciziei penale nr. 454 din 19 noiembrie 2007 pronunțată te Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 24 martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi 31 martie 2008.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 259 din 28.02.2006 a Judecătoriei Rădăuți, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 al.1 și 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 - 76 Cod penal la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 5 ani în condițiile art. 83 Cod penal.
Prin aceeași sentință inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 al 1 și 2 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare.
De asemenea, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pe un termen de încercare de 4 ani în condițiile art. 83 Cod penal.
Inculpații au fost obligați în solidar să plătească părții civile - 10.000 RON - cheltuieli de înmormântare și 15.000 RON - daune morale, părții civile - 350 RON - pensie de întreținere pentru minorul și în continuare câte 166 lei lunar începând cu 21.06.2005 și până la majoratul acestuia, iar părții civile CAS - S 581 RON cu titlu de cheltuieli de spitalizare, asigurator fiind SC SA
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în ziua de 24 ianuarie 2005, inculpatul s-a întâlnit cu G, care i-a fost coleg de școală și împreună au consumat băuturi alcoolice la un local, iar în jurul orelor 1700s-au întâlnit cu, inginer la Ocolul Silvic și, la rugămintea acestuia, inculpatul a acceptat să-i transporte cu mașina pe cei doi până în comuna de.
Inculpatul, fiind sub influența alcoolului și antrenat într-o discuție cu G și, nu a observat un vehicul cu tracțiune animală, încărcat cu material lemnos, care era pe marginea drumului și nesemnalizat și astfel a intrat cu mașina în faeton, accidentându-le pe cele două persoane aflate în mașină. Ulterior, G, datorită leziunilor suferite, a decedat la 27 ianuarie 2005.
La data producerii accidentului inculpatul prezenta o alcoolemie de 1,1 gr.% și, conform expertizei tehnice judiciare efectuată în cauză, circula cu o viteză de 55 km/, iar conducătorul atelajului hipo, a staționat pe carosabil în loc nepermis și nesemnalizat, vehiculul fiind încărcat cu materiale agabaritice nesemnalizate, sens în care s-a considerat că există și culpa acestuia în accidentarea mortală a lui
Prin decizia penală nr.337/12.06.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava, s-au admis apelurile declarate de inculpatul, părțile civile -, - și asiguratorul "", împotriva sentinței penale nr. 259 din 28.02.2006 a Judecătoriei Rădăuți (ds. nr. 2723/2005), pe care a desființat-o în totalitate și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținându-se că nu s-a cercetat fondul ei.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți sub nr.- din 14.06.2006.
Procedând la rejudecarea cauzei, după desființarea cu trimitere, Judecătoria Rădăuți, prin sentința penală nr.42/ 19.01.2007, a dispus condamnarea inculpaților:
, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 al.1,3 Cod penal, cu aplicarea art.74, 76 Cod penal, la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani prev.de art.82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.71 al.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prev.de art.64 lit.a-c Cod penal.
II., pentru săvârșirea infracțiunilor infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 al.1,2 Cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani prev.de art.82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art.71 al.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii prev.de art.64 lit.a-c Cod penal.
Inculpații au fost obligați, în solidar, să plătească:
- părții civile -, suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare, 15.000 lei daune morale și 1.000 lei cheltuieli judiciare;
- părții civile - suma de 350 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru minorul, născut la data de 26.09.2000, pentru perioada 27.01.2005-21.06.2005 și câte 166 lei lunar, începând cu data de 21.06.2005 și până la majoratul acestuia;
- părții civile Spitalul Sf. cel S suma de 446,7 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare;
- părții civile Spitalul mun.R, suma de 114,3 lei cu titlu de daune,
asigurator fiind SC ""SA
Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, iar inculpatul suma de 250 lei cu același titlu, care include și onorariu avocat oficiu.
Pentru a hotărî astfel, din probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că în ziua de 24.01.2005, inculpatul, fiind cu mașina sa 1310, înmatriculată sub nr.-, s-a întâlnit cu G, cu care a fost coleg de școală și, împreună au consumat băuturi alcoolice la un local de pe raza localității. În jurul orelor 1700, s-au întâlnit cu numitul, inginer la Ocolul Silvic și, la rugămintea acestuia, inculpatul, deși consumase băuturi alcoolice, a acceptat să-i transporte pe cei doi până în com. de.
cu autoturismul menționat mai pe DN 2H, pe raza com. de, inculpatul, care consumase alcool și fiind implicat într-o discuție cu G și, nu a observat un vehicul cu tracțiune animală, aparținând inculpatului, încărcat cu material lemnos, nesemnalizat, care staționa pe marginea drumului, intrând cu mașina în faeton, accidentându-i pe cei doi ocupanți ai autovehiculului.
Datorită leziunilor suferite, la data de 27.01.2005, numitul Gad ecedat.
Totodată, s-a stabilit că inculpatul, prezenta la data producerii accidentului o alcoolemie de 1,15 gr.% 0.
Prima instanță a reținut, pentru fiecare din cei doi inculpați, o culpă în producerea accidentului în procent de 50%, ținând cont de împrejurările în care acesta s-a produs.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel cei doi inculpați și partea civilă -.
Inculpatul, prin apărătorul său ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice în art.178 al.1 Cod penal, ca urmare a concluziilor la suplimentul raportului de expertiză și în raport de aceasta, să se procedeze la o redozare a pedepsei aplicate, cu suspendarea condiționată a acesteia. Totodată, a arătat necesitatea stabilirii procentuale a culpei fiecăruia dintre inculpați pentru calcularea despăgubirilor civile. De asemenea a supus atenției faptul că este necesar a se stabili dacă suma de 10.000 lei cu titlu de cheltuieli de înmormântare la care au fost obligați în solidar cei doi inculpați excede celei deja achitată de către acest inculpat, în condițiile în care instanța de fond a reținut că inculpatul a dat părții civile suma respectivă.
Inculpatul, prin apărătorul său ales, a solicitat reducerea cuantumului despăgubirilor la care a fost obligat, întrucât sunt exagerate în raport de fapta săvârșită. A precizat că are o situație materială precară și realizează doar ocazional venituri, fiind astfel în imposibilitate de a achita părții civile despăgubirile stabilite.
Partea civilă -, prin avocatul său, a solicitat majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților de către instanța de fond, cu ocazia rejudecării. În mod greșit prima instanță nu a reținut circumstanțe agravante pentru cei doi inculpați, reducând în mod nejustificat pedeapsa aplicată inculpatului, prin reținerea de circumstanțe atenuante. În raport de modul inconștient în care inculpatul a condus autovehiculul, cât și gradul de implicare a coinculpatului, nu se justifică suspendarea condiționată a pedepselor aplicate acestora.
A mai arătat că inculpatul a achitat doar suma de 10.000.000 lei vechi, nicidecum suma de 10.000 RON, așa cum a susținut apărătorul acestuia. Chitanțele depuse la dosar coroborate cu declarațiile martorilor, dovedesc faptul că partea vătămată a cheltuit 500.000.000 lei vechi cu înmormântarea, organizarea praznicelor și ridicarea monumentului funerar, la care se adaugă suma de 60.000.000 rol reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea parastaselor de 1 an de la moartea victimei. De aceea, suma de 10.000 RON, cu titlu de daune materiale, la care au fost obligați în solidar cei doi inculpați nu acoperă prejudiciul suferit de partea vătămată.
De asemenea, daunele morale au fost stabilite într-un cuantum nejustificat de mic, în condițiile în care victima era în vârstei și constituia un sprijin material pentru părinții săi.
În mod greșit i-au fost respinse cheltuielile judiciare constând în deplasări la audieri și la instanță, efectuând în acest sens peste 20 de drumuri, fiecare dintre acestea ridicându-se la 100 RON.
Prin decizia penală nr. 454/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, s-a respins, ca nefondată, cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1 și 3 Cod penal în art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal.
S-au respins ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 42/19.01.2007 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosar nr-.
S-a admis apelul declarat de partea civilă -, împotriva sentinței penale menționate, și s-a desființat în parte sentința apelată, în sensul că:
S-a înlăturat din sentință dispoziția privind obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă -.
Au fost obligați inculpații în solidar, să plătească părții civile - suma de 30 000 lei cu titlu de daune morale (în loc de 15 000 lei), asigurător fiind SC SA
Au fost obligați inculpații și să plătească, fiecare, părții civile -, câte 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare de la instanța de fond.
Pentru a decide astfel, a reținut instanța de apel că, potrivit raportului de expertiză medico - legală nr.543/27.08.2007, privind calculul retroactiv al alcoolemiei întocmit de IML I - Comisia pentru Interpretarea Alcoolemiei, care a fost efectuat la solicitarea inculpatului (80-81 ds.apel), rezultă că la data de 24.01.2005, ora 1730, acesta ar fi putut avea o alcoolemie cu valoarea în jur de 0,30 gr.% 0 (curba albastră).
Însă, art.178 al.3 Cod penal, definește infracțiunea de ucidere din culpă a unei persoane, atunci când "este săvârșită de un conducător de vehicul cu tracțiune mecanică, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau care se afla în stare de ebrietate". Deci, pentru existența acestei infracțiuni nu prezintă relevanță dacă inculpatul avea o alcoolemie peste limita legală, ci doar faptul că se afla în stare de ebrietate la data producerii accidentului, aspect confirmat de raportul de expertiză menționat mai. Din acest motiv, instanța de control judiciar nu a procedat la schimbarea încadrării juridice din art.178 al.1,3 Cod penal în art.178 al.1 Cod penal, astfel cum a solicitat apărătorul inculpatului și de aceea a respins această cerere.
Ținând cont de concluziile finale ale raportului de expertiză tehnică judiciară-autovehicule circulație rutieră (30-40 ds.), necontestat de părți, potrivit cărora "cauza determinantă a producerii accidentului a fost staționarea pe carosabil, în loc nepermis și nesemnalizat a vehiculului cu tracțiune animală, încărcat cu materiale agabaritice, nesemnalizate" (proprietatea inculpatului ) "și conducerea autoturismului de către inculpatul care se afla sub influența băuturilor alcoolice, lucru ce i-a diminuat acuitatea vizuală și discernământul, în sensul de a-și mări atenția și a micșora viteza la întâlnirea cu un autovehicul de pe sensul contrar, care nu a schimbat faza de drum cu faza de întâlnire", Tribunalul a constatat că în mod corect prima instanță a reținut în sarcina fiecărui inculpat o culpă procentuală de 50% în producerea accidentului. De altfel, conform suplimentului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert tehnic-inginer (120 ds apel), " expertul tehnic nu poate realiza un model matematic prin care să se stabilească gradul de implicare (chiar și procentual) al vreunui participant la producerea accidentului rutier. Instanța de judecată este factorul integrator care prin stabilirea și analiza tuturor aspectelor care au condus la producerea evenimentului rutier, poate concluziona asupra culpei fiecărei părți în parte".
Potrivit declarațiilor martorilor, G și G, prima instanță a reținut în mod corect că tatăl inculpatului a dat surorii victimei suma de 5.000 RON (în lei și valută) și a plătit suma de 1.000 RON contravaloarea fanfarei și a mașinii mortuare. Chiar dacă inculpatul a plătit sumele menționate, având în vedere culpa de 50% a fiecărui inculpat în producerea accidentului, Tribunalul nu poate dispune obligarea separată a acestora la repararea prejudiciului, deoarece așa cum s-a reținut în mod corect și de către prima instanță, conform art.1039 și 1003 Cod civil"cei care au cauzat, în comun, un prejudiciu prin fapta lor ilicită, răspund solidar față de victimă."Având în vedere că inculpatul a achitat sumele reținute de către instanța de fond și față de aspectul -menționat, acesta are posibilitatea promovării unei acțiuni în regres împotriva inculpatului.
Referitor la cererea inculpatului, de reducere a cuantumului
despăgubirilor, întrucât are o situație materială precară, acest aspect nu poate fi avut în vedere de către instanța de control judiciar, de vreme ce din probele administrate în cauză rezultă pe deplin vinovăția sa în procent de 50% în producerea accidentului, iar partea civilă și-a dovedit pretențiile civile.
Față de cele menționate mai, în temeiul art.379 pct.1 lit.a Cod procedură penală, Tribunalul a respins, ca nefondate, apelurile declarate de către cei doi inculpați.
În ceea ce privește apelul declarat de către partea civilă -, acesta a fost constatat fondat în parte.
S-a avut în vedere că, potrivit art.191 al.2 Cod procedură penală,"când sunt mai mulți inculpați condamnați, instanța hotărăște partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei plăți, se ține seama, pentru fiecare dintre inculpați, de măsura în care a provocat cheltuielile judiciare". Contrar prevederilor acestui text de lege, instanța de fond i-a obligat în mod greșit, în solidar, pe cei doi inculpați la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare către partea civilă -.
Pe de altă parte este de menționat că durerea sufletească a părții civile -, determinată de moartea fiului său, care era tânăr este incomensurabilă, iar viața unui om nu are echivalent bănesc. De aceea, Tribunalul a apreciat că suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale, la care au fost obligați cei doi inculpați este insuficientă. Pentru ușurarea și compensarea suferințelor sufletești ale acestei părți civile se impune majorarea cuantumului daunelor respective.
În raport de poziția procesuală corectă a inculpatului, de caracterizările depuse la dosar (162-164 ds.fond), dar și de aspectul că a ajutat familia victimei cu parte din cheltuielile de înmormântare, fiind dispus să mai achite acesteia suma de 100.000.000 ROL, aspect confirmat și de partea civilă (108-109 ds.fond), se justifică faptul că prima instanță a reținut în sarcina acestuia circumstanțele atenuante prev.de art.74, 76 Cod penal, coborând pedeapsa sub minimul special prev.de lege și stabilind ca modalitate de executare suspendarea condiționată a acesteia.
Față de împrejurarea că inculpatul s-a prezentat în fața instanței de fond doar în rejudecare, ocazie cu care a considerat că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care este cercetat (22), prima instanță nu a reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante, astfel încât l-a condamnat la minimul pedepsei prev.de textul incriminator.
Având în vedere modalitatea în care cei doi inculpați au fost implicați în accident, Tribunalul a constatat că în cauză nu sunt date nici una din circumstanțele agravante prev.de art.75 Cod penal și nici alte împrejurări care imprimă faptei un caracter grav, motiv pentru care în mod just nu au fost avute în vedere de către instanța de fond.
Instanța de control judiciar a apreciat că pedepsele aplicate celor doi inculpați corespund gradului de pericol social al infracțiunilor pentru care au fost cercetați, astfel încât pot asigura reeducarea lor și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni, scop prev.de art.52 Cod penal, motiv pentru care nu se impune majorarea cuantumului acestora.
În ce privește cheltuielile de înmormântare, este de menționat că martorii propuși de către partea civilă au dat declarații contradictorii. Astfel, (140) a apreciat aceste cheltuieli în jur de 10.000 euro, iar martorul (141) la 100.000.000 ROL. Din alt punct de vedere, de notorietate este și faptul că la o înmormântare și la organizarea praznicelor specifice locului se efectuează cheltuieli foarte mari, care nu pot fi întru totul dovedite.
Din probele administrate în cauză, dar și prin aprecierea primei instanțe, se justifică faptul că aceasta i-a obligat pe cei doi inculpați în solidar, la plata sumei de 10.000 lei noi cu titlu de cheltuieli de înmormântare și organizarea praznicelor.
Cu privire la contravaloarea celor 20 de drumuri efectuate de către partea civilă - pe ruta Straja-S și retur, este real faptul că din declarația martorului (140 ds.fond) rezultă că acesta a transportat-o cu autoturismul proprietate, ocazie cu care i se plătea ziua, benzina, o masă și suma de 1.000.000 lei vechi la fiecare deplasare, însă la dosar nu există înscrisuri justificative în sensul respectiv (bon fiscal pentru benzină, factură). Există un singur bilet de călătorie cu autobuzul dus-întors din 13.12.2005 (233 ds), pe care instanța nu-l poate lua în considerare, deoarece la acea dată nu a fost stabilit niciun termen la Judecătoria Rădăuți.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă -, asigurătorul SA B, precum și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea scrisă a recursului, depusă prin cererea de declarare a acestuia, partea civilă a arătat că greșit instanța de apel nu i-a acordat toate cheltuielile judiciare efectuate în cauză, reprezentând contravaloarea deplasărilor la organele de urmărire penală și instanța de fond și apel.
Oral, prin apărător, a precizat că aceste cheltuieli se ridică la suma de 50 milioane lei, incluzându-se aici și onorariu expertiză, în valoare de 500 lei.
De asemenea, a solicitat partea civilă - majorarea cuantumului despăgubirilor civile la care inculpații au fost obligați, respectiv cu sumele de: 1000 lei contravaloare monument funerar de la locul producerii accidentului, 4928 lei contravaloare monument funerar cimitir și 5350 lei contravaloarea cheltuieli parastas din data de 26.01.2008.
Prin înscrisul depus în instanță, partea civilă a solicitat majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpaților, cu înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea lor și să se dispună executarea acestora în regim privativ de libertate.
Asigurătorul a solicitat instanței modificarea gradului de culpă aparținând inculpatului, în sensul reducerii lui la maxim 30%, întrucât cauza determinantă a accidentului a fost staționarea pe loc nepermis și nesemnalizat a atelajului hipo aparținând coinculpatului. De asemenea a solicitat înlăturarea obligării inculpaților în solidar la plata de despăgubiri civile, întrucât soluția îi este opozabilă numai în limita contractului de asigurare încheiat cu inculpatul.
În plus, se justifică reducerea cuantumului daunelor morale la care au fost obligat inculpații, precum și înlăturarea obligațiilor sale de a achita pensia de întreținere către partea civilă - și a cheltuielilor judiciare.
Inculpatul, prin motivele de recurs, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1 și 3 Cod penal în cea prev. de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal, cu reducerea corespunzătoare a pedepsei, întrucât din probele administrate nu a rezultat că la momentul producerii accidentului era în stare de ebrietate sau avea o alcoolemie peste limita legală. Astfel, recoltarea probelor de sânge nu s-a făcut cu respectarea instrucțiunilor emise de IML B în acest sens, iar din dispozițiile raportului de medicină legală efectuat în cauză nu rezultă că limita legală a alcoolemiei a fost depășită. Deși prin motivele de recurs depuse în scris inculpatul a solicitat reducerea cuantumului daunelor morale la suma stabilită cu acest titlu de prima instanță, oral, înaintea instanței de recurs, a precizat că este de acord cu cele stabilite de către instanța de apel.
Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate, și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14, 17, 18 Cod procedură penală, precum și în conformitate cu disp. art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că cel declarat de asigurătorul SC SA B este neîntemeiat, iar cele declarate de inculpații și partea civilă - sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Instanțele de fond și de apel au reținut corect situația de fapt, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Astfel, la data de 24.01.2005, în jurul orelor 1730, inculpatul, aflat sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce conducea autoturismul 1310 proprietate personală, a intrat într-un vehicul cu tracțiune animală încărcat cu materiale agabaritice și nesemnalizat aflat pe carosabil, aparținând inculpatului.
Urmare a impactului, victima G, ce se afla în autoturism, a decedat.
Rezultă din actele și lucrările dosarului că inculpatului i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei la orele 1930(alcoolemie 1,15 gr. %0), respectiv 2030(alcoolemie 1,35 gr.%0).
Potrivit instrucțiunilor privind recoltarea probelor biologice de sânge în vederea stabilirii intoxicației etilice în vigoare la data producerii accidentului, este recomandat ca prima recoltare să se facă la un interval de până la max. 30 min de la accident, aceasta pentru o corectă stabilire a gradului de alcoolemie. O atare determinare este esențială, în contextul stabilirii corecte a încadrării juridice a faptei.
Or, în speță, după cum s-a arătat, inculpatului i-a fost prelevată prima probă de sânge la cca 2 ore de la momentul producerii accidentului (buletin analiză toxicologică-alcoolemie 43 ds. urmărire penală).
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză ( 80 și următoarele ds. apel) și necontestat de părți sau procuror, reiese că, avându-se în vedere valorile rezultate prin analiza chimică a sângelui, dar și aspectul că la ora recoltării celei de a 2-a probe alcoolemia se afla, în creștere, la momentul producerii accidentului alcoolemia era de 0,30 gr.%0. Din analiza curbei întocmită conform analizei chimice, reiese că, la circa 30 min de la accident (orele 1800), alcoolemia ar fi avut valoarea de circa 0,6gr. %0( 82 ds. apel).
Prin urmare, atât la momentul producerii accidentului, cât și o J de oră mai târziu, alcoolemia pe care inculpatul o prezenta se situa sub limita legală. De altfel, acest aspect a fost reținut de Tribunal în considerentele deciziei penale atacate, prin precizarea că inculpatul recurent "se afla în stare de ebrietate la data producerii accidentului, aspect confirmat de raportul de expertiză medico-legală nr. 543/27.08.2007 întocmit de IML I - Comisia pentru interpretarea alcoolemiei".
Starea de ebrietate este o situație de fapt, ce poate fi dovedită cu orice mijloc de probă admis de lege.
În speță, din declarațiile martorilor și, primul aflat în mașina condusă de inculpat, celălalt sosit imediat la locul accidentului, rezultă că inculpatul nu s-a manifestat niciun moment ca o persoană s-ar afla în stare de ebrietate, ci dimpotrivă, s-a comportat, purtând discuții amicale cu victima aflată pe scaunul din dreapta șoferului.
De altfel, din conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului întocmit la circa o oră după accident ( 9 ds. urmărire penală), reiese că inculpatul s-a comportat normal, prezentând documentul solicitat de organele de poliție și declarând că "nu a observat atelajul ce staționa pe partea carosabilă deoarece era angrenat în discuții cu pasagerul din dreapta și din față rula un alt autovehicul a căror lumini l-au deranjat."
Nicio altă persoană nu declară că la momentul critic inculpatul s-ar fi aflat în stare de ebrietate.
Ceea ce se impune însă a fi reținut în cauză este aspectul că într-adevăr, inculpatul recurent se afla sub influența băuturilor alcoolice, recunoscând de altfel aceasta, diligența sa în trafic fiind astfel afectată, nemicșorând viteza (limita legală fiind de altfel depășită) la întâlnirea cu vehiculul ce venea de pe sens contrar și nevăzând atelajul (nesemnalizat) ce staționa neregulamentar pe direcția sa de mers.
Prin urmare, cum ambii inculpați au încălcat reguli de circulație prevăzute de Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, în mod corect prima instanță a reținut în sarcina acestora comiterea, din culpă comună și concurentă în proporție de 50%, a infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 Cod penal.
Cât privește însă inculpatul recurent, din probele administrate în cauză astfel cum pe larg s-au analizat, nu reiese că la momentul producerii accidentului s-ar fi aflat în stare de ebrietate, sau ar fi avut în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
Așa fiind, se impune, în conformitate cu disp. art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa în infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1, 2 Cod penal și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de acest text de lege.
Avându-se în vedere că inculpatul a avut un bun comportament anterior comiterii faptei, iar pe parcursul procesului penal, o atitudine sinceră, de recunoaștere și regret a acesteia, colaborând cu organele judiciare pentru lămurirea tuturor aspectelor sale de fapt și de drept ale cauzei și a depus diligențe pentru repararea, fie și parțială, a prejudiciului produs, în mod corect au fost avute în vedere în favoarea sa circumstanțe atenuante judiciare, ce se justifică a fi menținute și dată fiind noua încadrare juridică a faptei reținute în sarcina sa.
Sub acest aspect, după caz, atât pedepsele, cât și individualizarea judiciară a executării lor, au fost legal și temeinic apreciate de către instanțele de fond și apel.
O executare a acestora în regim privativ de libertate nu se justifică, în condițiile în care scopul educativ preventiv poate a fi atins față de inculpați prin condamnare și stabilirea unui termen de încercare în interiorul căruia trebuie să dea dovadă de o conduită corespunzătoare, în caz contrar se va dispune revocarea suspendării aici dispuse și executarea în întregime a pedepselor aplicate.
A criticat asigurătorul recurent, sub aspectul laturii penale a cauzei, greșita reținere, în sarcina inculpatului, al unui grad de culpă de 50%. Or, acesta a fost reținut de către instanța de fond prin sentința penală nr. 42/2007 și împotriva căreia nu a declarat apel. Nici sub aspectul obligării în solidar a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către părțile civile recurentul asigurător nu a criticat hotărârea pronunțată în primă instanță, motiv pentru care aceste aspecte nu pot fi invocate direct în calea de atac a recursului, astfel că instanța de recurs nu le va analiza.
Se impune însă analiza criticii aduse de către asigurătorul recurent deciziei penale recurate, în conformitate cu disp. art. 380 alin. 4 teza finală, sub aspectul majorării daunelor morale la care inculpații au fost obligați a le achita părții civile -.
Avându-se însă în vedere că pierderea unei persoane dragi de care este legată sufletește, produce suferințe puternice, cu atât mai mult cu cât afectează irevocabil relația specială mamă-fiu, suma acordată de instanța de apel cu acest titlu, alături de hotărârea de condamnare, se justifică fie și pentru o "reparare" rezonabilă a prejudiciului moral încercat. De altfel, nicio sumă de bani, oricât de mare ar fi, nu poate stinge durerea și golul produs în sufletul unei mame, însă nu se poate aici reține vreun criteriu cert de cuantificare a despăgubirilor acordate, acestea impunându-se a fi apreciate în funcție de specificul concret al fiecărei cauze.
A mai solicitat partea civilă - majorarea cuantumului daunelor materiale la a căror plată au fost obligați inculpații, date fiind și cheltuielile efectuate cu monumentele funerare de la locul accidentului, cimitir și contravaloarea parastasului din 26.01.2008.
Potrivit chitanței de la fila 202 ds. nr. 2723/2005 al Judecătoriei Rădăuți, coroborat cu declarațiile martorului (141 ds. 2723/2005), reiese că partea civilă - a edificat un monument funerar la locul înmormântării victimei, evaluat la suma de 4928 lei (data edificării 27.10.2005) iar, potrivit chitanței de la 24 ds. recurs, a mai edificat un monument din marmură în valoare de 1000 lei (data edificării 08.05.2006).
Față de data la care a fost construit, se impune obligarea inculpaților în solidar și la plata sumei de 4928 lei reprezentând contravaloarea monument cimitir cu titlu de daune materiale (asigurător de răspundere civilă fiind SC SA B), pentru a se asigura o integrală reparare a prejudiciului material suferit de partea civilă.
Cu privire la cel de-al doilea monument pretins aflat la locul accidentului, partea civilă, prin chitanța depusă, a făcut doar dovada achitării unei sume în acest sens, fără însă a proba edificarea și amplasarea, în concret, a lui.
Prin urmare, nu pot fi obligați inculpații la plata acestei sume cu titlu de daune materiale, astfel cum s-a solicitat.
Pentru sumele pe care partea civilă - susține că le-a cheltuit la data de 26.01.2008 (contravaloare parastas victimă), obligația inculpaților la plată reprezintă o cerere nouă, formulată în recurs, apărând, sub acest aspect, inadmisibilă.
Partea civilă are la dispoziție, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 Cod procedură penală, alte cât procedurale pentru recuperarea lor.
Se justifică însă obligarea fiecăruia dintre inculpați la plata și a sumei de câte 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentând contravaloarea deplasărilor efectuate de către partea civilă la organele de urmărire penală, în primă instanță și apel și contravaloare expertiză tehnică (500 lei, conform chitanță plată 29 ds. recurs).
Astfel, chiar dacă partea civilă nu a anexat la dosar nicio dovadă reprezentând facturi sau bonuri de benzină din care să rezulte că a fost transportată cu un autoturism, a depus la dosar bilete transport auto în funcție de care instanțele de fond și apel puteau calcula sumele astfel cheltuite și dovedite în cauză.
Pentru considerentele arătate, Curtea, constatând că recursul declarat de asigurătorul SC SA B este neîntemeiat, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Constatând întemeiate recursurile declarate de partea civilă - și inculpatul (date fiind cazurile de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14, 17, Cod procedură penală), Curtea, în conformitate cu disp. art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, le va admite.
Va casa în parte atât decizia penală atacată, cât și sentința penală nr. 42/19.01.2007 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în ds. nr- și, în rejudecare, va proceda în sensul celor mai arătate.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2, 3 Cod procedură penală și art. 193 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de asigurătorul "" B împotriva deciziei penale nr. 454 din 19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.
Admite recursurile declarate de partea civilă - și inculpatul, fiul lui și, născut la data de 16.08.1978 în mun. R, jud. S, cu domiciliul în com., nr. 395, jud. S, posesor al CI seria -, nr. -, CNP -.
Casează în parte atât decizia penală mai -menționată, cât și sentința penală nr. 42 din 19.01.2007 pronunțată de Judecătoria Rădăuți în ds. nr- și în rejudecare:
Condamnă pe inculpatul pentru pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev de art. 178 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74, 76 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1 si 3 Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an și 11 (unsprezece) luni închisoare (în loc de 3 ani închisoare).
În baza art. 81 Cod penal suspendă condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului pe o perioadă de 3 (trei) ani și 11(unsprezece) luni (în loc de 5 ani).
Obligă inculpații în solidar să plătească părții civile - și suma de 4928 lei cu titlu de despăgubiri civile (c/val. monument funerar cimitir), asigurător fiind Astra
Obligă pe fiecare dintre inculpați să plătească părții civile - și câte 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din primă instanță și apel, reprezentând onorariu expert și cheltuieli transport.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței și deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.
Obligă asigurătorul să plătească statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Celelalte cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat intimat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Obligă pe fiecare dintre inculpați să plătească părții civile - câte 170 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, reprezentând onorariu avocat și cheltuieli transport.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 31.03.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Jud. fond
Jud. apel.;
Red. -
Tehnored. BC
2ex/03.04.2008
Președinte:Samoilă VioricaJudecători:Samoilă Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner Arthur
