Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 184/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.184
Ședința publică din 12 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Silviu Anti
JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț
JUDECĂTOR 3: Bogdan Adrian
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.528/A/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - inculpat, în stare de detenție, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentului - inculpat arată că relațiile înaintate nu sunt de natură a ajuta la rezolvarea problemei în cauză. Nu mai formulează alte cereri în legătură cu acest aspect.
Nemaifiind alte cereri prealabile, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pe dezbateri și pe tardivitatea recursului.
Apărătorul recurentului - inculpat, avocat, în legătură cu tardivitatea recursului, lasă soluția la aprecierea instanței. Arată că inculpatul susține că a declarat recurs la pronunțarea sentinței însă din păcate acest lucru nu se reține în hotărâre și nu s-a întocmit un proces verbal în acest sens. Precizează că nu există alte mijloace de verificare a acestui aspect, dar nu este nici vina inculpatului, trebuind să existe mijloace administrative pentru a se verifica cele spuse de inculpat. Afirmă că poziția sa este aceea de a susține cele spuse de inculpat și anume că a declarat recurs la pronunțare și deci recursul nu este tardiv. Pe fondul recursului, susține că față de vârsta inculpatului, atitudinea sinceră de recunoaștere, pedeapsa aplicată este prea mare și solicită redozarea acesteia. Solicită plata onorariului pentru apărător din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca tardiv introdus, dat fiind că a fost depus la 13 decembrie, peste termenul prevăzut de lege. Cu privire la fondul cauzei, susține că hotărârea atacată este temeinică, pedeapsa este corect individualizată față de natura infracțiunilor și starea de recidivă. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat arată că a primit o pedeapsă de 7 ani pentru o pagubă de 700.000 lei. Precizează că doar a amenințat o parte vătămată. Consideră că pedeapsa aplicată este prea mare.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând-
Prin sentința penală nr.255/26 mai 2008 Judecătoriei Moinești pronunțată în dosarul -, inculpatul, fiul lui și, născut la 03.03.1975 în orașul, cu același domiciliu, sat. nr.333 jud.B, CNP -, a fost condamnat la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată, în formă continuată prev. de art.211 alin.1,2 lit.b,c, alin.2/1 lit.a,b din, cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.c și art.37 lit.a din
În temeiul art.61 alin.1 teza II p, a fost revocată liberarea condiționată a restului de pedeapsă rămas neexecutat de 470 zile respectiv 1 an, 3 luni și 15 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin 760/2005 a Judecătoriei Bacău, restul fiind contopite în pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecății, aplicându-se și un spor de 2 (două) luni închisoare, inculpatul având astfel de executat pedeapsa de 7 ani și 2 (două) luni închisoare în condiții de detenție.
Pe lângă pedeapsa principală, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 teza II și lit.b din pe durata și în condițiile art.71 alin.2
Inculpatul fiind arestat în cauză, în temeiul art.88 s-a dedus prevenția din 23 martie 2008 la zi, menținându-i-se totodată starea de arest.
Prin aceeași hotărâre a fost condamnat și inculpatul minor - zis "", la 3 (trei) ani închisoare, tot pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie însă cu suspendarea condiționată a executării.
În temeiul art.118 lit.e din s-a confiscat de la fiecare inculpat câte 34 lei.
În ceea ce privește latura civilă s-a luat act că părțile vătămate ȘI nu s-au constituit părți civile în cauză.
În temeiul art.313 din 95/2006 doar inculpatul a fost obligat să plătească Spitalului " " din, suma de 396,48 lei, actualizată la data executării, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.191 alin.2, fiecare inculpat a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a avut în vedere că:
- la data de 21 martie 2008, după lăsarea întunericului, inculpatul major, a urmărit-o pe, în timp ce se deplasa spre locuința sa și în momentul în care a ajuns într-un garaj, care despărțea două blocuri de locuințe din a imobilizat-o, punându-i cuțitul la gât și cerându-i banii care îi avea asupra sa, fapta nefiind consumată datorită intervenției martorului, care a fost alarmat de strigătele de ajutor ale victimei;
- la data de 22 martie 2008, tot după lăsarea întunericului, împreună cu minorul, cei doi inculpați, l-au acostat într-un bar pe căruia i-au cerut bani pentru bere și țigări și cu toate că au obținut ceea ce au vrut, au scos victima din local, conducând-o într-un loc întunecos, dar tot public, unde inculpatul major i-a pus cuțitul la gât, în timp ce inculpatul minor o căuta prin buzunare, reușind în aceste împrejurări să o deposedeze de portmoneul în care avea bani și acte.
Prin decizia penală nr.528/A/04.12.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, s-a dispus, n baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, admiterea apelului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA MOINEȘTI și de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 255/ 26 mai 2008 pronunțată de JUDECĂTORIA MOINEȘTI în dosarul nr-, cu privire la nereținerea și a stării de recidivă prev de art. 37 lit b cod penal, aplicarea sporului de pedeapsă de 2 luni închisoare, a pedepsei de executat, privind pe inculpatul.
A fost desființată sentința penală menționată sub aspectele arătate, s-a reținut cauza spre rejudecare și în consecință:
S-a reținut la încadrarea juridică a faptei comise de inculpatul și prev. art. 37 lit. b Cod penal.
A fost menținută pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată inculpatul pentru fapta dedusă judecății cât și prev. art. 61 alin 1 teza a II cod penal.
S-a înlăturat aplicarea sporului de pedeapsă de 2 luni închisoare.
PEDEAPSĂ DE: 7 ani închisoare
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 381 cod penal s-a dedus în continuare detenția apelantului inculpat de la 26 mai 2008 la zi.
S-a menținut starea de arest a apelantului - inculpat.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că nculpatul major are un cazier impresionat (fila 93 dosar urmărire penală).
Condamnarea susnumitului la 3 (trei) ani închisoare, dispusă prin 505/31 martie 2003 atrage recidiva prev. de art.37 lit.b din deoarece a fost eliberat la 21 aprilie 2004, cu un rest de 415 zile rămas neexecutat, fiind din nou arestat la 30 aprilie 2004 și liberat condiționat la 15 ianuarie 2008 (din 1888/1 nov.2004 a Judecătoriei Moinești, contopită apoi prin 760/2005 a Judecătoriei Bacău ), cu un rest de 470 zile rămas neexecutat, actele materiale de tâlhărie deduse judecății fiind săvârșite la 21 și 22 martie 2008.
Critica procurorului privind omisiunea confiscării cuțitului ar fi fost întemeiată numai dacă acest obiect ar fi fost ridicat de la inculpat și depus în Camera de Corpuri delicte a Judecătoriei Moinești.
Ori, cuțitul nu a fost depus odată cu rechizitoriul la JUDECĂTORIA MOINEȘTI.
Confiscarea unui alt cuțit nu numai că nu are justificare dar măsura nici nu poate fi dusă la îndeplinire cu prilejul executării hotărârii.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului minor instanța de control judiciar a constatat că trebuie să se păstreze un echilibru cu pedeapsa aplicată inculpatului major pentru cele două acte materiale de tâlhărie, în stare de recidivă împreună cu un minor.
Procurorul nu a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului major.
Instanța de control judiciar a constatat că nu se justifică sporul de 2 luni închisoare aplicat cu prilejul contopirii, având în vedere starea de sănătate actuală a inculpatului major.
Prin efectul circumstanțelor atenuante, pedeapsa aplicată inculpatului minor nu a fost coborâtă prea mult, sub minimul special prevăzut de lege aplicabil minorilor pentru tâlhărie.
În condițiile în care nu s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului major, care așa după cum rezultă din probele dosarului a avut inițiativa comiterii faptei și a fost înarmat cu un cuțit, agravanta răsfrângându-se și asupra minorului, nu se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului minor, în condițiile în care acesta a participat doar la o faptă, nicidecum la cele două acte materiale, ca în cazul inculpatului major.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de control judiciar a constatat că prima instanță în mod corect a apreciat că scopul acesteia va fi atins fără executarea în condiții de detenție, acesta aflându-se la primul său conflict cu legea penală.
Având în vedere cele de mai sus, apelul procurorului a fost admis doar în ceea ce privește recidiva și sporul de pedeapsă în cazul inculpatului major.
Sentința atacată a fost desființată numai sub aspectele arătate.
Cauza a fost reținută spre rejudecare și în fond;
La încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului major, s-a făcut și aplicarea art.37 lit.b din alături de art.37 lit.a din
Totodată a fost înlăturat sporul de pedeapsă aplicat acestuia cu prilejul contopirii, celelalte dispoziții ale sentinței atacate fiind menținute.
Intimatul inculpat major fiind arestat în cauză, s-a dedus în continuare prevenția de la data pronunțării sentinței atacate până la zi, menținându-se în continuare starea de arest a acestuia.
În cauză a formulat recurs inculpatul, arătând că la pronunțarea deciziei în apel a arătat că înțelege să atace hotărârea. Pe fond, prin apărătorul desemnat din oficiu, solicită redozarea pedepsei față de vârsta inculpatului și atitudinea sinceră de recunoaștere a faptelor.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus în art.38510alin.2 Cod procedură penală, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.3859, alin.3 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:
În ceea ce privește declararea în termen a recursului, instanța constată că inculpatul a fost prezent atât la dezbateri, cât și la pronunțarea deciziei penale date în apel, așa cum se menționează în cuprinsul acesteia.
Declararea căii de atac a recursului, la pronunțarea în apel, se consemnează de grefier și se constată într-un proces verbal în conformitate cu dispozițiile art.367 alin.3 Cod procedură penală.
Întrucât din relațiile primite de la Tribunalul Bacău rezultă că ședința în care se pronunță hotărârile nu se înregistrează, iar grefierul nu ia notele obligatorii potrivit art.304 Cod procedură penală, instanța constată că susținerile inculpatului sunt singurele elemente pe care le poate lua în considerare, drepturile procesuale ale acestuia neputând fi vătămate prin omisiunile instanței de apel.
Prin urmare, se va respinge excepția tardivității recursului.
Pe fondul recursului, se constată că instanța de apel a apreciat în mod corect că din probele administrate legal de către prima instanță rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului - recurent.
Rezultă din declarațiile martorilor -, și, coroborate cu declarațiile părților vătămate, concluziile certificatului medico - legal și recunoașterile inculpaților, că în zilele de 21.03.2008 a încercat să tâlhărească pe, iar la data de 22.03.2008, împreună cu celălalt coinculpat, a tâlhărit pe.
De asemenea, individualizarea judiciară a pedepsei s-a făcut în mod just de către instanța de apel, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptelor și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este recidivist postcondamnatoriu și postexecutoriu pentru fapte asemănătoare, fiind caracterizat ca un infractor violent, care atacă victime cu posibilități reduse de autoapărare.
Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat niciunul din motivele de recurs invocate de recurent, precum și faptul că, în cauză, nu este incident vreun caz de casare ce poate fi luat în considerare din oficiu, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -.
În baza art.38516alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.381 alin.1 Cod procedură penală, se va deduce în continuare arestul preventiv de la 04.12.2008 la zi.
Văzând și dispozițiile art.189, 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELEL LEGII
DECIDE
Respinge excepția tardivității recursului.
În baza art.38515, pct.l, lit.b Cod procedură penală, respinge recursul formulat de recurentul-inculpat -, împotriva deciziei penale nr.528/A/04.12.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, ca nefondat.
În baza art.38516, alin.2 Cod procedură penală, raportat la art.381, alin.l Cod procedură penală, deduce în continuare arestul preventiv de la 04.12.2008 la zi.
În baza art.189 Cod procedură penală, dispune plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu,.
In baza art.192, alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata a 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2009, în prezența recurentului arestat.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - -
- -
GREFIER
- - -
Red.sent.pen.
Red.dec. apel Gh. /
Red.dec. rec.
Tehnored.
Ex.2
26.03.2009
Președinte:Silviu AntiJudecători:Silviu Anti, Ștefan Nimineț, Bogdan Adrian
