Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 202/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

163/2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 202

Ședința publică din data de 03 februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Găgescu Risantea

JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr.15/A din data de 07.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu cu delegație la dosar, lipsind intimata-parte-vătămată.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat solicită în temeiul art. 3859pct. 14 Cod de Procedură penală admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului București considerând că pedeapsa aplicată inculpatului nu este corect individualizată în raport de elementele reale ale faptei și circumstanțele personale ale inculpatului având în vedere și faptul că prejudiciul a fost acoperit.

Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei aplicate.

Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, considerând că în mod corect Tribunalul București nu a aplicat inculpatului circumstanțe atenuante având în vedere atitudinea nesinceră a acestuia de nerecunoaștere a faptei și având în vedere circumstanțele personale ale acestuia, fiind condamnat anterior pentru același gen de fapte, apreciază că pedeapsa de 7 ani închisoare este orientată spre minimul special prevăzut de lege.

Pentru aceste motive solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefundat.

Recurentul-inculpat solicită admite rea recursului și redozarea pedepsei considerând-o prea mare în raport de fapta săvârșită.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.609/29.10.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, în baza art.211 al.1 și al.2 lit.b și c Cod penal cu aplic. art.37 al.1 lit. b și art.39 al.4 Cod penal a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal cu titlul de pedeapsă accesorie.

În temeiul art.88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 27.01.2009 la zi.

În temeiul art. 350 al. 1.proc.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a admis acțiunea civilă formulată de -.

În baza art.14, art.346 proc.pen. și a art.998, art.999 civ. inculpatul a fost obligat la plata către partea civilă a sumei de 500 lei, reprezentând despăgubiri materiale.

În temeiul art.191 alin.1 proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata către stat a sumei de 700 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 de lei, a fost avansat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în data de 26.01.2008, în jurul orei 20.30, în timp ce se afla în fața blocului 62,. A, pe-, sector 2, B, inculpatul a deposedat-o prin întrebuințare de acte de violență, lovind-o cu în partea laterală dreapta a trunchiului, pe partea vătămată, în vârstă de 19 ani, de un telefon marca Samsung E 250, precum și de cheile de la ușa de acces a locuinței sale, iar ulterior a amenințat-o pe aceasta, cât și pe mama sa pentru păstrarea bunului sustras.

Inculpatul a avut o atitudine nesinceră pe parcursul întregului proces penal, nerecunoscând săvârșirea faptei.

Astfel, instanța fondului a constatat că fapta inculpatului, constând în aceea că, în data de 26.01.2008, în jurul orei 20.30, în timp ce se afla în fața blocului 62,. A, pe-, sector 2, B, a deposedat-o prin întrebuințare de acte de violență, lovind-o cu în partea laterală dreapta a trunchiului, pe partea vătămată, în vârstă de 19 ani, de un telefon marca Samsung E 250, precum și de cheile de la ușa de acces a locuinței sale, iar ulterior a amenințat-o pe aceasta, cât și pe mama sa pentru păstrarea bunului sustras, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în variantă agravată prev. de art.211 al.1 și al.2 lit. b și c Cod penal.

Fapta reținută a fost săvârșită în circumstanțele agravante speciale prevăzute de art.211 al.2 lit.b pen. în timpul nopții (iarna, în jurul orei 20.30), și art.211 al.2 lit.c Cod penal, într-un loc public.

Din punct de vedere subiectiv, inculpatul a acționat cu intenție atât în ceea ce privește activitatea principală - furtul, cât și activitatea mijloc - întrebuințarea de violențe și amenințări. Inculpatul a săvârșit infracțiunea care i se reține în sarcină cu scopul însușirii pe nedrept a unor bunuri mobile aparținând persoanei vătămate. Forma de vinovăție ce o caracterizează este, așadar, intenția directă calificată prin scop.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului și a modului de executare a acesteia s-a ținut seama de criteriile prev. de art.72 și de art.52 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care a fost comisă, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea reținută, precum și de persoana inculpatului. Instanța va avea în vedere faptul că inculpatul are antecedente penale, fiind în stare de recidivă postexecutorie în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare pronunțată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la tâlhărie prin sentința penală nr. 854/23.08.2001 a Judecătoriei Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr.1783/16.11.2001 a Tribunalului București. Apreciindu-se că în cauză nu se poate reține aplicarea art.73 pen. art.74 al.1 lit.a pen. și nici art.74 al.1 lit.b și c pen. inculpatul fiind nesincer pe parcursul întregului proces penal și negând săvârșirea faptei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în esență solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacată și, rejudecând, pe fond, pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, în sensul de a se constata că fapta nu a fost săvârșită de apelantul-inculpat și aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege.

Prin decizia penală nr. 15/07.10.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală a fost respins apelul declarat de inculpatul.

S-a dedus prevenția inculpatului de la 27.01.2009 la zi și s-a menținut starea de arest.

Pentru a decide astfel, Tribunalul constatat următoarele:

Modul de săvârșire a infracțiunii a fost stabilit pe baza probelor administrate în mod corect și complet de instanța de fond, nefiind de altfel contestată participarea și vinovăția inculpatului, iar pedeapsa aplicată inculpatului s-a stabilit pe baza criteriilor generale de individualizare a pedepselor prev. de art.72 Cod penal.

La evaluarea acestor criterii de individualizare instanța de fond s-a raportat atât la limitele speciale de pedeapsă, natura infracțiunii săvârșite, gradul de pericol social sporit al acestei fapte, reținându-se de asemenea starea de recidivă postexecutorie, în care se află inculpatul. Legat de acest ultim aspect este relevantă împrejurarea că inculpatul a săvârșit această faptă în stare de recidivă postexecutorie, în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare pronunțată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă la tâlhărie prin sentința penală nr. 854/23.08.2001 a Judecătoriei Sectorului 2 B, definitivă prin decizia penală nr.1783/16.11.2001 a Tribunalului București.

În atare situație cuantumul pedepsei aplicate situat ușor peste minimul special este în concordanță cu scopul restrictiv - educativ al pedepsei așa cum este el reglementat în art.52 Cod penal, aptă să asigure o reinserție socială facilă a inculpatului și o replasare a acestuia în sistemul valorilor comunității în care trăiește.

Atitudinea nesinceră a inculpatului în cursul procesului penal dar și starea de recidivă a făcut ca Tribunal să fie în acord cu prima instanță în ceea ce privește nereținerea circumstanțe atenuante; oricum dată fiind existența stării de recidivă coborârea pedepsei sub minimul special chiar în cazul în care s-ar justifica reținerea unor circumstanțe atenuante nu este obligatorie.

Modalitatea de executare a pedepsei așa cum a fost stabilită de instanța de fond în regim privativ de libertate, prin raportare la particularitățile cauzei și la gradul de pericol pentru ordinea publică ce rezidă din modul de comitere a infracțiunii, - este oportună și în consonanță cu scopul pedepsei.

Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, invocând cazul de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, ca urmare a greșitei individualizări a pedepsei de 7 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c Cod penal.

Critica apărării în raport de dispozițiile art. 72 Cod penal s-a întemeiat și pe împrejurarea că prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii a fost recuperat.

Curtea din examinarea actelor și lucrărilor dosarului nu constată incidența cazului de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, pe care se întemeiază recursul declarat de inculpat pentru următoarele considerente:

În condițiile existenței circumstanței agravante prev. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c Cod penal, infracțiunea de tâlhărie se pedepsește cu închisoarea în limitele cuprinse între 5 și 20 de ani.

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că ambele instanțe de judecată au avut în mod corect în vedere atât circumstanțele agravante ale săvârșirii faptei de tâlhărie - pe timp de noapte și în loc public - cât și antecedența penală a inculpatului care se află în stare de recidivă postexecutorie.

Mai mult, susținerea apărării în sensul că prejudiciul a fost acoperit nu este conformă cu realitatea, în condițiile în care inculpatul a fost obligat la 500 lei despăgubiri materiale către partea civilă, cum rezultă din dispozitivul sentinței penale atacate.

deosebită a inculpatului în raport de fapta de tâlhărie săvârșită în formă agravată face ca scopul pedepsei conform art. 52 Cod penal, să fie atins numai în cuantumul stabilit de instanța de fond.

Așadar, Curtea constată că ambele instanțe de judecată au pronunțat soluții legale și temeinice prin condamnarea inculpatului la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea mai sus reținută, făcând o corectă individualizare judiciară în raport de dispozițiile art. 72 Cod penal.

Deasemenea, Curtea constată că nu există nici un motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, astfel cum prevăd dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală.

Față de cele ce preced, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

În conformitate cu art. 88 Cod penal va deduce prevenția inculpatului de la 27.01.2009 la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei nr. 15/A/07.01.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestului preventiv, de la 27.01.2009 la zi.

Obligă recurentul la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 03.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

G -

Red.

Dact./01.03.2010

2 ex.

Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală

Red. - Judecătoria Sector 2 B - Secția Penală

Președinte:Găgescu Risantea
Judecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 202/2010. Curtea de Apel Bucuresti