Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 218/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

Dosar nr-

63/2010

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

Decizia penală nr.218/

Ședința publică din data de 5 februarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie

JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu

JUDECĂTOR 3: Vasile

GREFIER -

.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat G împotriva Deciziei penale nr.602/A/9.XI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest în altă cauză, asistat juridic de apărător din oficiu -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.001.468/08.2010, depusă la fila 12, lipsind intimatul-parte vătămată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează prezența la dosar a referatului din data de 4.II.2010, în care se arată că, în urma legăturii telefonice cu Penitenciarul Rahova, s-a comunicat faptul că inculpatul se află în executarea Sentinței penale nr.668/14.2008 a Judecătoriei Sectorului 6 B, care a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr.1429/2008, și nu a putut fi pus în libertate efectivă, conform dispozițiilor Încheierii de ședință din data de 8.2010, din Dosarul nr-, întrucât este arestat în altă cauză, după care;

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat arată că inculpatul susține că, la data comiterii infracțiunii, se afla în Arestul Secției 4 Poliție, sens în care solicită efectuarea unei adrese către Secția 4 Poliție.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune efectuării adresei.

Curtea respinge cererea formulată de recurentul-inculpat și, din oficiu, invocă cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.3 Cod procedură penală, față de împrejurarea că unul dintre membrii completului de judecată din apel a emis mandatul de arestare preventivă, după care, nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului și asupra cazului de casare pus în discuție din oficiu.

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat este de acord cu cazul de casare pus în discuție din oficiu, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.

În susținerea recursului inculpatului, invocă cazul de casare prevăzut de art.3859pct.18 Cod procedură penală și arată că în mod greșit s-a dispus condamnarea acestuia, întrucât, la momentul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, se afla în arest, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale și, pe fond, achitarea inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu cazul de casare pus în discuție din oficiu, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei penale și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, apreciind critica formulată de inculpat ca neîntemeiată.

Recurentul-inculpat, personal, arată că, pe data de 08.III.2008, se afla în arest, nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat și lasă la aprecierea Curții.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.226/16.03.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 211 alin.2 lit.c din Codul penal, condamnarea inculpatului G, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru infracțiunea de furt tâlhărie în formă calificată.

În baza art.33 lit.a din Codul penal, a constatat că fapta care face obiectul prezentei cauze este în concurs cu fapta pentru care a fost condamnat inculpatul G prin sentința penală nr.668/14.10.2008 a Judecătoriei Sectorului 6 B, definitivă prin neapelare la data de 03.11.2008.

În temeiul art.36 alin. 1 din Codul penal raportat la art.34 alin. 1 lit.b din Codul penal, a contopit pedeapsa aplicată inculpatului în cauza dedusă judecății cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 668/14.10.2008 a Judecătoriei Sectorului 6 B, definitivă prin neapelare.

A făcut aplicarea art.33 lit.a și art.34 alin.1 lit.b din Codul penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare,

A făcut aplicarea art.71 raportat Ia art.64 lit.a teza a Il-a și lit.b din Codul penal.

În baza art.88 și art.36 alin. 3 din Codul penal, a dedus din durata pedepsei pronunțate timpul reținerii de 24 de ore din data de 08.02.2008, al arestării preventive de la data de 20.11.2008 la zi, precum și perioada în care a fost arestat preventive în baza sentinței penale nr. 668/2008 a Judecătoriei sectorului 6 B de la 10.04.2008 la 05.05.2008.

A dispus anularea 1429, emis în baza sentinței penale nr. 668/14.L0.20078 a Judecătoriei Sectorului 6 B, și emiterea unui nou mandat de executare, conform prezentei hotărâri.

În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului G.

În baza art. 14 și art.346 din Codul d e procedură penală, raportat la art.998 și urm. Cod civil, a luat act că partea vătămată, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

In temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța aceasta sentința prima instanța a reținut ca la data de 08.03.2008, în jurul orelor 1430, în timp ce se afla pe, în zona de Nord, inculpatul G i-a smuls din mână părții vătămate telefonul mobil marca Nokia.

Această situație de fapt rezultă din plângerea și declarația dată de partea vătămată la urmărirea penală (filele 23,26,33-34 dup) și din declarațiile martorului de la urmărirea penală (fila 39), procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșe fotografice (filele 37-38; 41-44), proces verbal de depistare (filele 24-25), cât și din declarațiile inculpatului (filele 30-31, 18-19 dup).

Astfel, martorul audiat în faza de urmărire penală a arătat că la data respectivă, în jurul orelor 1430, în timp ce se afla în zona de Nord, a văzut-o pe partea vătămată alergând după inculpat și spunându-i să-i înapoieze telefonul mobil.

Din declarațiile numiților și, care se aflau împreună cu inculpatul în zona de Nord la momentul respectiv, rezultă că aceștia nu au participat la săvârșirea faptei și că nu l-au văzut pe inculpat în momentul în care i-a smuls părții vătămate telefonul mobil.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că la data respectivă, în jurul orelor 14.30, se afla la o distanță de aproximativ 100 metri de locul comiterii acesteia, împreună cu numiții și, moment în care de aceștia s-au apropiat doi agenți de poliție, solicitându-le să-i însoțească la sediu.

Instanța a înlăturat declarațiile date de către inculpat în cursul urmăririi penale ca evident nesincere, acestea necoroborându-se cu restul probelor administrate.

Astfel, în ceea ce o privește pe partea vătămată, instanța a reținut că în cursul cercetării judecătorești, la termenul din data de 19.01.2009, aceasta a declarat că își mai menține declarațiile date la urmărirea penală, dar dorește să renunțe la acuzațiile aduce inculpatului întrucât acesta este un copil al străzii, după care a descris fapta, astfel cum a fost reținută și în rechizitoriu, indicându-l fără echivoc pe inculpat ca fiind persoana care i-a smuls telefonul mobil din-mână, aceeași poziție fiind exprimată de către aceasta și la urmărirea penală.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul G criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate în sensul că instanța de fond a pronunțat o soluție greșita, din analiza probatoriul administrat nereieșind vinovăția inculpatului și a solicitat achitarea sa.

Prin decizia penală.nr.602/A/09.11.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G, s-au dedus perioadele de arestare preventivă și s-a menținut starea de arest a inculpatului, cu obligarea sa la cheltuieli judiciare statului.

Tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului din probele administrate în cauză, astfel că sunt neîntemeiate criticile inculpatului privind reanalizarea întregului material probator.

De asemenea, s-a apreciat că s-a făcut o justă individualizare a pedepsei, prin aplicarea tuturor criteriilor prev. de art. 72 Cod penal.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G, nemotivat în scris, susținând în fața instanței Cod penal nu este autorul faptei, întrucât la data comiterii se afla în arestul Secției 4 Poliție.

Din oficiu, Curtea invocă cazul de casare prev. de art.3859alin. 1 pct. 3 Cod procedură penală, față de împrejurarea că unul dintre membri completului de judecată din apel a emis mandatul de arestare preventivă a inculpatului.

La fila 6 din dosarul de urmărire penală se află mandatul de arestare preventivă a inculpatului cu nr. 20/R/28.07.2008, emis de același judecător care a intrat în compunerea instanței care a pronunțat în apel decizia recurată de inculpat.

Fiind incident cazul de casare prev. de art.3859alin. 1 pct. 3 Cod procedură penală se va admite recursul declarat de inculpat, va casa decizia și va trimite cauza pentru rejudecarea apelului de către aceeași instanță - Tribunalul București.

Va constata că inculpatul G este arestat în altă cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul art.38515, pct.2, lit.c, teza I, Cod procedură penală, admite recursul formulat de recurentul-inculpat G împotriva Deciziei penale nr.602/A/9.XI.2009 a Tribunalului București -Secția a ll-a penală, din Dosarul nr-.

Casează decizia penală și dispune trimiterea cauzei, spre rejudecarea apelului declarat de apelantul-inculpat, la aceeași instanță de judecată, respectiv la Tribunalul București.

Constată că recurentul-inculpat este arestat în altă cauză.

În temeiul art.192, alin.3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 5.II.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

Red. / 22.02.2010.

Dact./ 22.02.2010

Ex.2

Red. / Tribunalul București - Secția a II-a Penală

Red. / Judecătoria Sector 1 B

Președinte:Ioana Alina Ilie
Judecători:Ioana Alina Ilie, Daniela Panioglu, Vasile

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 218/2010. Curtea de Apel Bucuresti