Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 216/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
2903/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.216/
Ședința publică din data de 5 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Alina Ilie
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de recurenții-intimați-inculpați și - împotriva Deciziei penale nr.634/A/19.XI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-intimat inculpat -, personal și asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 374.475/5.II.2010, la dosar, lipsind recurentul-intimat inculpat, pentru care a răspuns același apărător ales, și intimatul-parte civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al recurenților-intimați-inculpați depune la dosar motivele de recurs și precizează faptul că recursurile sunt întemeiate pe cazurile de casare prevăzute de art.3859pct.14 și 18 Cod procedură penală, criticând hotărârile pentru greșita individualizare a pedepsei închisorii aplicată inculpatului - pentru instigare la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale și greșita condamnare a ambilor inculpați pentru tentativă la infracțiunea de furt calificat, apreciind că, în privința deducerii arestării preventive, este vorba de o eroare materială.
Recurentul-intimat inculpat - este legitimat cu cartea de identitate seria - nr.-, eliberată de Secția 7 pe data de 24.III.2000, CNP.-, fiul lui și, domiciliat în B,-,.35,.1,.14, sector 2.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, susținând oral motivele de recurs formulate în scris, arată că în mod greșit instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptei penale de furt calificat din infracțiunea în forma consumată în infracțiunea în forma tentată, reținând, în acest sens, împrejurarea că partea vătămată, constituită parte civilă, nu a făcut dovada sumei de bani ce i-a fost sustrasă și, totodată, că locul în care se presupune că se aflau banii nu prezintă urme de răvășire, întrucât probele administrate dovedesc comiterea infracțiunii în forma consumată, având în vedere că fapta a fost comisă pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună, dintre care două au rămas neidentificate, astfel că suma de bani ar fi putut fi păstrată de acestea, cu atât mai mult cu cât autorii și-au luat măsuri de precauție spre a nu putea fi identificați, purtând cagule. De asemenea, pentru a fi reținută forma tentativei, ar fi trebuit ca acest lucru să rezulte în mod cert din probe, similitudinea acestei fapte cu alte infracțiuni de același gen, de exemplu furtul din buzunare, fiind evidentă.
Totodată, instanța de fond a omis să aplice măsura de siguranță a confiscării speciale a cagulei ridicată de la inculpatul și depusă la Camera de corpuri delicte, hotărârea fiind netemeinică și pentru greșita individualizare a pedepsei închisorii stabilite pentru inculpatul -, în ceea ce privește modalitatea de executare, întrucât în raport cu gradul de pericol social al infracțiunilor și modalitatea de comitere, se impunea executarea în regim de detenție, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale și, în parte, a sentinței penale și, pe fond, pronunțarea unei hotărâri în sensul celor susținute.
Apărătorul ales al recurenților-intimați inculpați arată că afirmația părții vătămate, constituită parte civilă, privitoare la sustragerea sumei de 600 euro nu este susținută de nicio altă probă, relevante în acest sens fiind și fotografiile depuse la dosar, care evidențiază prezența unor urme de încălțăminte și de răvășire în alte zone ale imobilului, mai puțin în dreptul șifonierului în care partea civilă a declarat că se afla plicul cu bani, așa încât, neexistând dovezi indubitabile de sustragere, în mod corect instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale, fiind nefondată și critica referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului -, cu atât mai mult cu cât, în recursul propriu, acesta susține greșita condamnare pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat și greșita individualizare a pedepsei închisorii stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, lăsând la aprecierea Curții asupra măsurii de siguranță prevăzută de art.118 Cod penal.
În susținerea recursurilor declarate de inculpați, arată că în mod greșit au fost condamnați pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat, iar instanța de fond, la pronunțarea acestei soluții, a avut în vedere numai anumite aspecte din declarațiile părții vătămate și ale martorilor. Astfel, deși este clar că a fost comisă o faptă penală, în declarațiile date, partea vătămată și martorii, deși i-au surprins pe autori părăsind imobilul, nu au indicat semnalmentele acestora sau obiectele de vestimentație purtate, care să poată conduce la identificarea lor, instanța acordând o eficiență deosebită declarației martorului, care a afirmat că, un timp, i-a urmărit pe cei 4 autori de pe motocicletă, însă i-a pierdut, la un moment dat, din raza vizuală, și a reluat urmărirea a doi tineri, care apoi au fost prinși și identificați. Cum însă asupra celor doi nu au fost găsite bunuri sau instrumente care ar fi putut fi folosite la spargeri de locuințe, nu se poate susține participarea lor la comiterea infracțiunilor, apreciind astfel că instanța de fond a făcut o greșită apreciere a probatoriului, prin reținerea numai a unor fragmente din declarațiile părții vătămate și ale martorilor, în vreme ce declarațiile constante ale inculpaților au fost înlăturate, cu toate că probele nu au o valoare dinainte stabilită, așa încât, neexistând probe indubitabile de vinovăție, trebuie să se dea eficiență principiului in dubio pro reo, cu consecința achitării inculpaților sub aspectul comiterii infracțiunii de furt, în una din cele două forme, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală.
A două critică privește greșita individualizare a pedepsei închisorii aplicată inculpatului - pentru săvârșirea instigării la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în susținerea căreia arată că inculpatul a recunoscut comiterea acestei fapte penale în tot cursul procesului penal, manifestând o atitudine de cooperare, și, având în vedere faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, era încadrat în muncă și provine dintr-o familie d e oameni cinstiți și onești, se impunea reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit. a și c Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.76 alin.1 lit.e Cod penal, având drept consecință aplicarea unei pedepse cu amenda sau a unei pedepse cu închisoarea orientată sub minimul special.
Concluzionând, în temeiul art.38515pct.2 lit.b Cod procedură penală, solicită casarea, în parte, a hotărârilor penale și, pe fond, în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală, achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat sau a tentativei la infracțiunea de furt calificat, reținerea, în favoarea inculpatului -, a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c Cod penal, cu aplicarea unei pedepse cu amenda sau a unei pedepse cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, cu respingerea recursului declarat de parchet.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, arătând că criticile formulate de aceștia nu au suport probator, vinovăția lor fiind dovedită prin declarațiile martorilor, care au surprins aspecte importante din derularea activității infracționale, și celelalte înscrisuri aflate la dosar, nefiind justificată nici reducerea cuantumului pedepsei închisorii sau aplicarea unei pedepse cu amenda în ceea ce-l privește pe inculpatul -, cu atât mai mult cu cât, în recursul declarat de Ministerul Public, a susținut executarea pedepsei cu închisoarea aplicată acestuia în regim de detenție, având în vedere gradul de pericol social al infracțiunilor și modalitatea concretă de comitere a acestora.
Recurentul-intimat inculpat -, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că, prin sentința penală nr. 27/2.02.2009, pronunțată de Judecătoria Buftea în dosarul nr-, s-a dispus, în baza art. 334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, c, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, în infracțiunea de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, c, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 334 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile de furt calificat și fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, c, g, i Cod penal și art. 288 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile de tentativă la furt calificat și instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, c, g, i Cod penal și art. 25 Cod penal raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, c, g, i Cp, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal.
In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenția de la 29.09.2007 la 13.11.2007.
În baza art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, c, g, i Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal.
In baza art. 25 Cod penal raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, au fost contopite cele două pedepse, de 2 ani închisoare și de 6 luni închisoare, aplicate inculpatului și s-a dat spre executare acestuia pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a Il-a și lit. b Cod penal.
Potrivit art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind cauzele a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate.
Potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata termenului de încercare s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 29.09.2007 până la 13.11.2007.
În baza art. 343 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus restituirea către inculpatul a autoturismului cu număr de înmatriculare nr. OT.75. serie motor, număr de identificare -.
În baza art. 348 Cod procedură penală, a fost desființat permisul de conducere falsificat pe numele de, cu. în com.,-, jud. I, CNP -, categoria B, seria -, eliberat la data de 06.07.2006, numerotat cu nr. 1 în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 67071/29.01.2007.
În baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 14 Cod procedură penală, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă, ca neîntemeiată.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, fiecare inculpat a fost obligat la plata sumei de câte 1000 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, că, la data de 29.09.2007, în jurul orei 2100, martora, alertată fiind de lătratul câinilor aparținând părții vătămate, a ieșit în curte pentru a vedea ce s-a întâmplat, ocazie cu care, observând mai mulți bărbați care se aflau pe veranda casei părții vătămate, l-a chemat pe soțul său, martorul, împreună cu care a strigat "hoții", moment în care patru persoane au ieșit din casa părții vătămate și au fugit, unele sărind gardul, iar altele trecând printr-o spărtură a acestuia.
Martorul a observat că ultima dintre cele patru persoane care a fugit avea pe cap o cagulă, iar martora a observat că una dintre persoane avea un trening de culoare roșie.
Martorul a auzit strigătele martorilor și, la scurt timp a auzit si un zgomot provenind de la gardul vecinului, moment în care s-a uitat spre curtea părții vătămate și a observat 4 persoane cu cagule pe față, care au ieșit prin gardul locuinței spre str. -. Martorul s-a angajat în urmărirea persoanelor cu motocicleta, însă la un moment dat i-a pierdut din câmpul vizual, motiv pentru care s-a îndreptat spre secția de politie. Împreuna cu polițiștii, martorul s-a întors în zonă și i-a observat pe cei patru indivizi, care s-au despărțit câte doi și au luat-o la fugă. Doi dintre ei, și anume cel cu trening roșu și cel cu bluza neagră, s-au îndreptat spre un teren viran dintre case, ascunzându-se între tufișuri.
Martorul a auzit somațiile polițiștilor și, când s-a uitat, a observat doi tineri care fugeau către locuința sa, iar, în spatele acestora, alergau doi polițiști care, la scurt timp, au reușit să-i prindă și să-i încătușeze. Martorul a auzit cum unul dintre acești indivizi a afirmat ca se numește, acesta având în apropierea sa un fes de culoare neagră, tăiat în partea din față, care a fost ridicat de organele de poliție din ramurile unui arbust.
Cele două persoane prinse au fost identificate ca fiind inculpații si, iar asupra acestora nu au fost găsite sume de bani.
Imediat, partea vătămată a fost anunțat de către martora că persoane necunoscute au pătruns în locuința sa și, în aproximativ două ore, acesta s-a întors acasă și a găsit ușa forțată, în sufragerie și dormitor erau urme de pământ, în dormitor lucrurile erau răvășite, noptiera avea sertarul și ușa deschise. Totodată, partea vătămata a reclamat lipsa sumei de 600 euro din șifonierul din sufragerie.
Pe str. - din Otopeni, a fost găsit un autoturism marca având nr. de înmatriculare -. În urma percheziției efectuate în autoturism, în parasolarul stânga a fost găsit un permis de conducere pe numele de cu domiciliul în com.,-, jud. I, CNP -, categoria B, seria -, eliberat la data de 06.07.2006, cu poza inculpatului.
Cu privire la acest din urmă inculpat, instanța a reținut că, orind să-și cumpere un autoturism, cu câteva luni înainte de data de 29.09.2007, s-a deplasat în târgurile specializate, unde a intrat în discuții cu persoane necunoscute, care i-au propus să-i facă un permis de conducere fals. Inculpatul a acceptat propunerea și, în acest sens, a prezentat o fotografie a sa și datele de identificare ale numitului, iar, în schimbul sumei de 50 euro, a primit un permis de conducere contrafăcut, pe care nu l-a folosit.
Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 67071/29.10.2007, permisul de conducere pe numele de cu domiciliul în com.,-, jud. I, CNP -, categoria B, seria -, eliberat la data de 06.07.2006, cu poza inculpatului, a fost contrafăcut prin folosirea unei imprimante color jet cerneală.
Această situație de fapt a fost reținută de instanța de fond pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile date în cursul urmăririi penale si al judecății de partea vătămată, în care a declarat că a fost anunțat de către martora despre faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuința sa, motiv pentru care, în aproximativ două ore, s-a întors acasă și a găsit ușa forțată, în sufragerie și dormitor erau urme de pământ, în dormitor lucrurile erau răvășite, noptiera avea sertarul și ușa deschise, lipsind suma de 600 euro din șifonierul din sufragerie; declarațiile martorei, în cuprinsul cărora a arătat că, la data de 29.09.2007, în jurul orei 2100, fost alertată de lătratul câinilor părții vătămate și, când a ieșit în curte, a observat mai mulți bărbați care se aflau pe veranda casei acestuia, motiv pentru care l-a chemat pe soțul său, martorul, și împreună cu acesta au strigat "hoții", moment în care patru persoane au ieșit din casa părții vătămate și au fugit sărind gardul, unul dintre ei purtând un trening roșu; declarațiile martorului, care a precizat că a fost chemat de martora și, când a ieșit in curte si a strigat împreuna cu martora "hoții", a observat patru persoane care au ieșit din casa părtii vătămate și au fugit sărind gardul, ultima persoană având pe cap o cagulă; declarațiile martorului, care a arătat că a auzit strigătele martorilor și, la scurt timp, a auzit și un zgomot provenind de la gardul vecinului, moment în care s-a uitat spre curtea părții vătămate, observând patru persoane cu cagule pe față care au ieșit prin gardul locuinței, spre str. -, martorul angajându-se în urmărirea acestora cu motocicleta, însă la un moment dat i-a pierdut din câmpul vizual, motiv pentru care s-a îndreptat spre secția de poliție, după care, împreună cu polițiștii, s-a întors în zonă și i-a observat pe cei patru indivizi, care s-au despărțit câte doi și au luat-o la fugă, doi dintre ei, și anume cel cu trening roșu și cel cu bluză neagră, îndreptându-se spre un teren viran dintre case, ascunzându-se între tufișuri, unde au fost prinși de către polițiști; declarațiile martorului, în care a menționat că a auzit somațiile polițiștilor și, când s-a uitat, a observat doi tineri care alergau către locuința sa, iar în spatele acestora alergau doi polițiști, care, la scurt timp, au reușit să-i prindă și să-i încătușeze, auzind cum unul dintre indivizi a afirmat că se numește și observând în apropierea acestuia un fes de culoare neagră, tăiat în partea din față, care a fost ridicat de organele de poliție din ramurile unui arbust; procesul verbal de depistare încheiat la data de 29.09.2007, din care rezultă faptul că, la sesizarea martorului, polițiștii s-au deplasat cu acesta pe str. - Roșie și, la un moment dat, au observat două persoane, una îmbrăcată în trening roșu și cealaltă într-o bluză neagră, care erau ascunse în vegetația uscată de pe un teren viran și, când aceștia au încercat să fugă, polițiștii i-au somat să se oprească, însă cei doi indivizi au refuzat, polițiștii trecând la urmărirea lor, fiind prinși în dreptul imobilului martorului; procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, din care rezultă faptul că ușa de intrare în imobilul părții vătămate prezenta urme de forțare, în sufragerie și dormitor au fost descoperite urme de pământ, în dormitor lucrurile erau răvășite, noptiera avea sertarul și ușa deschise, iar, în curte, pe un de gard, a fost descoperită lipsa a trei scânduri din gard, scoase din cuie, căzute la pământ, în exteriorul curții; procesul verbal de percheziție a autoturismului cu nr. - si planșele fotografice, din care rezultă că, în parasolarul stânga, a fost găsit un permis de conducere pe numele de, cu domiciliul în com.,-, jud. I, CNP -, categoria B, seria -, eliberat la data de 06.07.2006, cu poza inculpatului; declarațiile martorului, care a precizat că posedă permis de conducere din anul 2006 și că nu a avut permisul suspendat, reținut sau împrumutat, menționând că, în permisul de conducere prezentat de poliție, sunt datele sale de identificare, însă fotografia este a unui văr de-al unui prieten, numit, poreclit "", pe care l-a recunoscut în urma prezentării unei fotografii, constatându-se că este vorba de inculpatul; concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 67071/29.10.2007, potrivit cu care permisul de conducere pe numele de, cu domiciliul in com.,-, jud. I, CNP -, categoria B, seria -, eliberat la data de 06.07.2006, cu poza inculpatului, a fost contrafăcut prin folosirea unei imprimante color jet cerneală; declarațiile inculpatului, care a precizat că, dorind să-și cumpere un autoturism, s-a deplasat în târgurile specializate, unde a intrat în discuții cu persoane necunoscute, acestea propunându-i să-i facă un permis de conducere, sens în care inculpatul a prezentat o fotografie de-a sa și datele de identificare ale numitului, iar, în schimbul sumei de 50 euro, a achiziționat permisul de conducere contrafăcut.
Deși cu privire la fapta de furt, inculpații au negat că ar fi intrat în casa părții vătămate și că ar fi sustras vreun bun, arătând că s-au deplasat în orașul Otopeni pentru a căuta niște fete, instanța de fond a înlăturat susținerile acestora, reținând că nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Pentru aceleași motive, instanța a înlăturat și susținerile părții vătămate, potrivit cărora i-ar fi fost sustrasă suma de 600 euro, având în vedere că, asupra inculpaților nu a fost găsită nicio sumă de bani, iar, la cercetarea la fața locului, nu s-au găsit urme de ăvășire sau urme papilare în șifonierul din sufrageria imobilului.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, instanța a constatat că, din probele administrate în cauză, nu rezultă că inculpații ar fi sustras vreun bun din locuința părții vătămate, aceștia punând în executare hotărârea de a săvârși infracțiunea, însă, ca urmare a acțiunii martorilor, au întrerupt acțiunea de executare, părăsind în fugă locuința, fără să sustragă vreun bun. Instanța nu a reținut susținerile părții vătămate, potrivit cărora s-ar fi sustras suma de 600 euro, întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă, asupra inculpaților nefiind găsită nicio sumă de bani, iar, la cercetarea la fata locului, nefiind găsite urme de răvășire sau urme papilare în șifonierul din sufrageria imobilului.
În legătură cu infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, s-a arătat că, la dosar, nu există nicio probă din care să rezulte că inculpatul ar fi autorul nemijlocit al acestei fapte, acceptând doar propunerea făcută de persoane necunoscute privind contrafacerea unui permis de conducere, sens în care a prezentat o fotografie de-a sa si datele de identificare ale numitului, iar, în schimbul sumei de 50 euro, a primit un permis de conducere contrafăcut, pe care nu l-a folosit. Prin urmare, s-a reținut că inculpatul, prin acțiunile sale de a oferi mijloacele necesare contrafacerii permisului de conducere și prin plata sumei de 50 euro, a determinat pe autorul contrafacerii să realizeze această operațiune, realizând acte materiale specifice instigării.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului, care, la data de 29.09.2007, ora 21,00, împreună cu inculpatul și alte două persoane, purtând cagule, a pătruns prin forțarea ușii de la intrare în locuința părții vătămate, după care, alertat de vecinii părții vătămate, a părăsit imobilul, fără a sustrage vreun bun, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 al. 1 lit. a, c, g, i Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. 1 Cod penal și anume gradul mediu de pericol social al faptei săvârșite, precum și circumstanțele personale ale acestuia, respectiv împrejurarea că este recidivist postexecutoriu, fiind condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 709/20.08.1999 a Judecătoriei Sectorului 2 B, definitivă prin neapelare la 01.11.1999, din care a fost liberat condiționat la data de 28.09.2000, având un rest de 560 zile închisoare rămas neexecutat.
În ceea ce privește fapta inculpatului, care, la data de 29.09.2007, ora 21,00, împreună cu inculpatul și alte două persoane, purtând cagule, a pătruns prin forțarea ușii de la intrare în locuința părții vătămate, după care, alertat de vecinii părții vătămate, a părăsit imobilul, fără a sustrage vreun bun, instanța a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a, c, g, i Cod penal.
Totodată, fapta aceluiași inculpat, care cu câteva luni înainte de data de 29.09.2007, a acceptat propunerea făcută de persoane necunoscute privind contrafacerea unui permis de conducere și, în acest sens, a prezentat o fotografie de-a sa și datele de identificare ale numitului, iar, în schimbul sumei de 50 euro, a primit un permis de conducere contrafăcut, pe care nu l-a folosit, determinând prin acțiunile sale persoanele respective să realizeze activitatea de contrafacere, a fost încadrată în drept în dispozițiile art. 25 Cod penal raportat la art. 288 al. 1 Cod penal.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, instanța a avut în vedere criteriile generale revăzute p. de art. 72 alin. 1 Cod penal, și anume gradul mediu de pericol social al faptelor comise, precum și atitudinea procesuală a acestuia, care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor.
Dată fiind lipsa antecedentelor penale și vârsta inculpatului, care îi permite să conștientizeze rezultatul faptelor sale și să aibă o conduită viitoare corespunzătoare celei prescrise de normele juridice, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, motiv pentru care, potrivit art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că partea vătămată nu a făcut dovada că, în urma faptei inculpaților, i-ar fi fost produsă o pagubă rezultată din sustragerea unor bunuri, motiv pentru care, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 14 Cod procedură penală, a respins acțiunea civilă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea și inculpații și, pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Criticile formulate în scris de Ministerul Public au vizat greșita schimbare de încadrare juridică, în temeiul dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală, din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a), c), g), i) Cod penal, în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a), c), g) și i) Cod penal, precum și lipsa de rol activ manifestată de instanța de fond cu privire la soluționarea laturii civile a cauzei, susținându-se, în legătură cu acest aspect, că judecătorul fondului, constatând că probatoriul este insuficient pentru a reține existența sumei de bani și sustragerea acesteia, avea obligația de a pune în vedere părții vătămate să facă dovada prejudiciului și să dispună suplimentarea probatoriului, cu atât mai mult cu cât acest aspect se răsfrângea și asupra soluției date pe latura penală.
Totodată, cu ocazia cuvântului la dezbateri, Ministerul Publica suplimentat motivele de apel, solicitând schimbarea modalității de executare a pedepsei pentru inculpatul, în sensul executării efective a acesteia, în regim privativ de libertate, precum și confiscarea cagulei ridicată de organele de poliție și aparținând inculpatului.
Apelanții-inculpați au criticat sentința Judecătoriei sub aspectul greșitei lor condamnări pentru comiterea infracțiunii de tentativă la furt calificat, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală, al greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale și al omisiunii de a deduce pentru același inculpat perioada reținerii si arestării preventive.
Prin decizia penală nr. 643/A/19.11.2009, Tribunalul București - Secția a II-a penală a respins, ca nefondate, apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea și de inculpatul.
Totodată, admis apelul declarat de inculpatul, a desființat, în parte, sentința penală atacată și, rejudecând în fond, a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 88 Cod penal, computarea din durata pedepsei pronunțate pentru acest apelant-inculpat reținerea și arestarea preventivă de la 29.09.2007 până la 13.11.2007.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Apelantul-inculpat a fost obligat la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare către stat, iar cu privire la heltuielile judiciare vizând apelul parchetului și al inculpatului, s-a dispus rămânerea lor în sarcina statului.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a constatat că instanța de fond a reținut în mod corespunzător situația de fapt și a dat o corectă calificare juridică faptelor deduse judecații, procedând la o riguroasă analiză a conținutului materialului probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești.
Cu privire la situația de fapt, Tribunalul, asemenea instanței de fond, a reținut că, la data de 29.09.2007, ora 21,00, inculpatul, împreună cu coinculpatul și cu alte două persoane, purtând cagule, au pătruns, prin forțarea ușii de la intrare, în locuința părții vătămate OG, după care, alertați fiind de vecinii acesteia, au părăsit imobilul, fără a reuși să sustragă vreun bun, întreruperea executării hotărârii de sustragere a bunurilor datorându-se intervenției vecinilor părții vătămate.
Instanța de apel a arătat că existența faptelor comise de inculpați, în modalitatea reținută, precum și vinovăția acestora, rezultă cu claritate din analiza următoarelor mijloace de probă: declarația martorei, care, alertată de lătratul câinilor din curtea părții vătămate, a ieșit și a observat că pe veranda casei acestuia se aflau mai mulți bărbați; declarația martorului, care a observat patru persoane ce se îndepărtau în fugă din imobilul părții vătămate, una dintre aceste persoane având pe cap o cagulă; declarația martorului, care în momentul reținerii inculpatului de către polițiști a observat în apropierea acestuia un fes de culoare neagră, tăiat in partea din față; declarația martorului, care a observat patru persoane ieșind din curtea locuinței părții vătămate, martorul, împreună cu organele de cercetare penală, văzându-i pe cei patru indivizi, care s-au despărțit câte doi și au luat-o la fugă, inculpații îndreptându-se spre un teren viran dintre case și ascunzându-se între tufișuri, unde au fost prinși de polițiști; procesul verbal de depistare încheiat la data de 29.09.2007.
În ceea ce privește forma de săvârșire a faptelor - infracțiune consumată sau tentativă - Tribunalul a constatat că, în mod legal și temeinic, instanța de fond a reținut tentativa la infracțiunea de furt calificat, câtă vreme susținerile părții vătămate, potrivit cărora s-ar fi sustras suma de 600 euro din șifonierul aflat în sufrageria imobilului, nu numai că nu sunt susținute de vreun alt mijloc de probă, dar, mai mult, vin în contradicție cu aspectele menționate în cuprinsul procesului verbal de cercetare la fata locului și planșele fotografice, din care rezultă ca ușa de intrare în imobil prezenta urme de forțare, în sufragerie si în dormitor se aflau urme de pământ, în dormitor lucrurile erau răvășite, noptiera avea sertarul și ușa deschise, dar nu s-au identificat urme de răvășire sau urme papilare în șifonierul din sufrageria imobilului, unde partea vătămată pretinde că se aflau banii.
Referitor la cea de-a doua faptă pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, care, cu câteva luni înainte de data de 29.09.2007, a acceptat propunerea făcută de persoane necunoscute privind la contrafacerea unui permis de conducere, sens în care a prezentat o fotografie de-a sa și datele de identificare ale numitului, iar, în schimbul sumei de 50 euro, a primit un permis de conducere contrafăcut, pe care nu l-a folosit, determinând prin acțiunile sale persoanele respective să realizeze activitatea de contrafacere, Tribunalul a constatat că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal, vinovăția inculpatului rezultând din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 67071/29.10.2007, declarațiile martorului și declarațiile inculpatului.
Față de aceste argumente, Tribunalul a apreciat ca neîntemeiate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, precum și de inculpații și cu privire la greșita reținere a vinovăției (apelul celor doi inculpați) și eronata încadrare juridică a faptei săvârșite de aceștia în dauna părții vătămate (apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea ).
Totodată, Tribunalul a constatat ca neîntemeiată și critica formulată de inculpatul referitoare la nereținerea și calificarea bunei conduite a acestui inculpat, atât înainte cât și după comiterea faptei, drept circumstanță atenuantă, față de împrejurarea că circumstanțele la care apelantul a făcut referire sunt circumstanțe judiciare și nu legale, fiind apanajul instanței de a le califica în sensul celor arătate, iar, pe de altă parte, față de faptul că aceste împrejurări au fost avute în vedere de prima instanță la individualizarea pedepsei, atât sub aspectul cuantumului - spre minim, cât și al modalității de executare - suspendarea condiționată.
Tribunalul a constatat, însă, fondat apelul inculpatului sub aspectul omisiunii instanței de fond de a deduce timpul arestării preventive a acestuia de la 29.09.2007 la 13.11.2007, apreciind că instanța avea obligația de a proceda în acest mod conform prevederilor art. 88 Cod penal, motiv pentru care a admis apelul inculpatului sub acest aspect, menținând celelalte dispoziții ale hotărârii apelate.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații și, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său, Ministerul Public, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 punctele 14 și 17 Cod procedură penală, a reiterat criticile formulate în apel, susținând că instanța de fond și Tribunalul au făcut o eronată apreciere a situației de fapt, cu consecința greșitei schimbări a încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a), c), g), i) Cod penal, în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a), c), g), i) Cod penal.
Totodată, Parchetul a criticat decizia dată în apel sub aspectul omisiunii Tribunalului dea analiza cele două motive de apel formulate oral cu ocazia dezbaterilor, respectiv cele referitoare la schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului și confiscarea specială a cagulei aparținând inculpatului, ridicată de organele de poliție și depusă la compartimentul Corpuri delicte cu sigiliul nr. 34212.
Cu privire la acest din urmă motiv de recurs, Ministerul Public nu a invocat cazul de casare aplicabil, invocând doar prevederile art. 378 alin. 3 Cod procedură penală, însă, față de criticile formulate, Curtea îl va analiza prin prisma dispozițiilor art. 3859alin. 1 punctul 10 Cod procedură penală.
În ceea ce îi privește pe recurenții - inculpați și, aceștia au criticat, în esență, hotărârile atacate sub aspectul greșitei lor condamnări pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la furt calificat, solicitând achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. 1 lit. c) Cod procedură penală. Totodată, inculpatul a invocat greșita individualizare a pedepsei ce i-a fost aplicată pentru infracțiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 288 alin. 1 Cod penal, solicitând aplicarea unei sancțiuni penale într-un cuantum mai redus, prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a) și c) Cod penal, și suspendarea condiționată a executării acesteia, în conformitate cu dispozițiile art. 81 Cod penal.
În drept, au fost invocate cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 punctele 14 și 18 Cod procedură penală.
Examinând decizia penală atacată, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 punctul 10 Cod procedură penală, Curtea apreciază recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații și ca fiind fondate, în limitele ce se vor arăta și pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 378 alin. 3 Cod procedură penală, instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate, în vederea garantării intereselor legitime ale părților în proces și respectării caracterului echitabil al procedurii judiciare în care acestea sunt implicate.
În cauză, analizând decizia penală atacată sub aspectul legalității, Curtea constată că Tribunalul București nu s-a pronunțat asupra criticii formulate în scris de Ministerul Public în legătură cu lipsa de rol activ a instanței de fond în ceea ce privește soluționarea laturii civile a procesului și nici asupra motivelor de apel invocate oral de Parchet, cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din data de 19.11.2009, în sensul schimbării modalității de executare a pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului și confiscării cagulei ridicată de organele de poliție, aparținând inculpatului, instanța de apel analizând în considerentele hotărârii pronunțate doar aspectele invocate de Ministerul Public în legătură cu greșita schimbare de încadrare juridică din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a), c), g), i) Cod penal, în infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a), c), g) și i) Cod penal, precum și criticile formulate de apelanții - inculpați.
Examinând doar aceste din urmă motive de apel invocate de Parchet și de inculpați, Tribunalul a omis să se pronunțe asupra celorlalte cereri formulate de Ministerul Public și care au un caracter esențial pentru clarificarea situației juridice a inculpaților, de natură a influența soluția procesului, având în vedere că, de modul de rezolvare a acțiunii civile depinde și soluția dată sub aspectul laturii penale a procesului, prin reținerea în sarcina acestora a infracțiunii fapt consumat sau a tentativei.
Astfel, hotărârea Tribunalului nu cuprinde o analiză a aspectelor avute în vedere de instanța de apel pentru menținerea soluției pronunțate de judecătorie în ceea ce privește latura civilă a cauzei și nici motivele pentru care s-a apreciat că nu se justifică aplicarea dispozițiilor art. 118 lit. b) Cod penal în privința cagulei ridicate de organele de poliție de la inculpatul.
Totodată, în considerentele deciziei penale atacate, nu au fost examinate în concret de Tribunal, prin raportare la situația inculpatului, condițiile reglementate de art. 81 alin. 1 Cod penal, nefiind menționate motivele pentru care instanța de apel a considerat corectă aprecierea judecătoriei că scopul pedepsei aplicată acestui inculpat poate fi atins și fără executarea efectivă a sancțiunii penale, în regim privativ de libertate.
Prin omisiunea de a se pronunța asupra motivelor de apel menționate, Tribunalul a încălcat dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind caracterul echitabil al procesului și care implică obligația instanței de a proceda la un examen atent al tuturor argumentelor și cererilor părților, precum și de a-și motiva hotărârea, mai ales atunci când aceasta este susceptibilă de a fi atacată pe fond la o instanță superioară.
Noțiunea de "proces echitabil" presupune ca instanțele să examineze efectiv problemele esențiale și argumentele decisive pentru soluționarea cauzei și să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază deciziile, întrucât numai în acest mod părțile pot exercita efectiv căile de atac prevăzute de lege, iar instanța de control judiciar poate realiza o analiză completă a legalității și temeiniciei hotărârii atacate.
Ca urmare, având în vedere toate aceste considerente și constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 punctul 10 Cod procedură penală, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. c) Cod procedură penală, va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații și, va casa în totalitate decizia penală atacată și va trimite cauza, spre rejudecarea apelurilor, la Tribunalul București.
Deși cazul de casare menționat este incident numai în ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Public, Curtea va admite și căile de atac promovate de recurenții - inculpați, având în vedere că, de modalitatea de soluționare a apelului declarat de Parchet, prin prisma tuturor criticilor invocate, depinde și soluția ce va fi pronunțată cu privire la apelurile declarate de inculpați.
Constatând incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 punctul 10 Cod procedură penală, Curtea nu va mai examina și celelalte motive de recurs invocate de Ministerul Public și de inculpați, urmând ca aspectele învederate de aceștia să fie avute în vedere de Tribunal, cu ocazia rejudecării apelurilor.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punct 2, litera c, teza I, Cod procedură penală, admite recursurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de recurenții - intimați - inculpați și împotriva Deciziei penale nr. 634/A/19.XI.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
Casează, în totalitate, decizia penală și dispune trimiterea cauzei, spre rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea și de apelanții - intimați - inculpați și, la aceeași instanță de judecată, respectiv la Tribunalul București.
În temeiul art. 192, alin. 3, Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar suma de 150 lei, onorariul parțial al apărătorului din oficiu pentru ambii recurenți - intimați - inculpați, va fi suportată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 05.II.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red./Dact./15.02.2010
Ex.2
Red. -Trib.B - II.
Red. -Jud.
Președinte:Ioana Alina IlieJudecători:Ioana Alina Ilie, Daniela Panioglu, Vasile
