Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 239/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 239/R/2009
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Valentin Chitidean JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar Săndel
JUDECĂTORI: - - -
: -
GREFIER:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:.
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.46/A/12.03.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev.și ped.de art.211 alin.1 teza I și II alin.2 lit.c penal cu aplicarea art.41 alin.2 penal.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., din cadrul Baroului C, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul și partea civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul inculpatului, în măsura în care instanța apreciază că procedura de citare cu inculpatul de la două adrese nu este legal îndeplinită, acesta fiind citat prin afișare, solicită acordarea unui nou termen de judecată.
Reprezentantul Parchetului lasă la aprecierea instanței cu privire la procedura de citare cu inculpatul.
Instanța, deliberând, apreciază că procedura de citare cu inculpatul este legal îndeplinită întrucât afișarea s-a făcut direct de către agentul procedural.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale întrucât s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului. Astfel, din actele dosarului rezultă că inculpatul nu știe să scrie și să citească și susține că nu se face vinovat de comiterea faptei. Solicită a se avea în vedere că la fila 35 din dosarul de urmărire penală, există declarația olografă a inculpatului, respectiv declarația scrisă de organul de cercetare penală, dată în prezența unui martorasistent care nu are date de identificare astfel că prezența martorului este pusă sub semnul întrebării. De asemenea, procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii s-a făcut în lipsa unui martor sau a unui avocat, deși inculpatul a formulat o cerere pentru apărător însă procurorul nu i-a admis cererea. Consideră că toate declarațiile date nu sunt luate legal, fiind posibil ca inculpatul să nu știe ce semnează, inculpatul declarând altceva decât s-a consemnat în declarație.În subsidiar, solicită trimiterea cauzei la instanța de fond. Astfel, la instanța de fond a fost citat un martor asistent, acesta fiind singurul care dă o declarație sumară și partea vătămată. Mama inculpatului s-a prezentat la instanță la data de 10 februarie 2008 și a arătat că inculpatul nu se poate prezenta la termen deoarece soția lui a născut și cu toate astea, instanța, fără sățină seama de cele spuse de mama inculpatului, a trecut la audierea martorei. În data de 14 ianuarie 2009 instanța dă citire actului de sesizare, considerând că este o aberație că martora a fost audiată în lipsa inculpatului și înainte de citirea actului de sesizare. Mai mult, la fila 69 din dosarul Tribunalului Maramureș, procedura de citare nu era legal îndeplinită și cu toate astea cauza a rămas în pronunțare. Totodată, rechizitoriul nu este confirmat de către procuror. Apreciază că toate aceste aspecte invocate impun și fac obligatorii admiterea recursului și rejudecarea cauzei la instanța de fond.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel. Din probele administrate în cauză rezultă pe deplin starea de fapt și vinovăția inculpatului. Declarația părții vătămate se coroborează cu declarația inculpatului care recunoaște fapta.
CURTEA
Deliberând reține că prin sentința penală nr.111 din 21 ianuarie 2009, Judecătoria Baia Marea condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.12.1987 în B M, CNP -, cetățean român, 6 clase, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în B Sprie,-/59, jud. M, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. și ped. de art.211 alin.1 și alin.2 lit.c Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și cu reținerea art.74 lit.a - 76 lit.b Cod penal, la pedeapsa închisorii de 3 ani.
I s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a Cod penal pe perioada arătată la art.71 alin.2 Cod penal.
În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice pentru
S-a dispus restituirea către inculpat a brățării reținută ca și corp delict consemnată la poziția 10/2008 în Registrul special al instanței.
În temeiul art.14 Cod procedură penală și art.998 cod civil inculpatul a fost obligat să plătească suma de 150 RON părții civile domiciliat în comuna nr.739, jud. S M, cu titlu de despăgubiri.
În temeiul art.191 alin.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească suma de 450 RON cheltuieli judiciare statului din care suma de 100 RON reprezintă onorariul pentru avocat oficiu ce se va vira din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, judecătoria a reținut că în data de 10.08.2007, în jurul orelor 15:30, partea vătămată se afla în stația CFR B M, cu intenția de a se deplasa în localitatea de domiciliu, comuna, județul S Observând că trenul personal 4318, care circula pe ruta B M-S M, se afla garat în grupa tehnică a Stației CFR pentru salubrizare, a luat hotărârea să urce în acest tren pentru a-și ocupa din timp un loc pe scaun. Mergând spre acest tren, a fost ajuns din urmă de inculpatul, care l-a întrebat cât este ora. Dorind să-i răspundă la întrebare, partea vătămată și-a scos din buzunarul din partea dreaptă a pantalonului telefonul mobil marca Siemens A 53i, moment în care inculpatul i-a smuls din mână telefonul mobil și a fugit spre partea de nord a Stației CFR, peste liniile de cale ferată nr. 6 și 7, unde erau garate mai multe vagoane de marfă.
Partea vătămată l-a urmărit pe inculpat și l-a ajuns din urmă, în momentul în care acesta se strecura pe sub un vagon de marfă. A reușit să-l prindă de pantaloni. Inculpatul a ripostat, a împins-o pe partea vătămată, care a căzut pe jos și i-a smuls de la gât un lănțișor din aur de 14 K, cu o greutate de aproximativ 3 grame. În acest context, inculpatului i-a căzut de pe mână o brățară cu însemne religioase, care a fost găsită la fața locului cu ocazia efectuării cercetării de către organele de poliție.
Partea vătămată a luat de pe jos o piatră și l-a amenințat pe inculpat că în cazul în care nu-i va restitui telefonul mobil și lănțișorul de aur îl va lovi. Inculpatul a reacționat, a reușit să o prindă pe partea vătămată de gât, cu antebrațul mâinii drepte. A strâns-o de gât până când a leșinat, după care fugit.
Revenindu-și, partea vătămată s-a deplasat la Postul de Poliție TF BMu nde a relatat cele întâmplate și a formulat plângere penală.
Inculpatul a mers la un bar din apropierea Stației CFR unde a consumat băuturi alcoolice. de aur sustras de la partea vătămată l-a vândut unei persoane necunoscute, pe raza orașului B Sprie, contra sumei de 160 lei. În privința telefonului mobil sustras, inculpatul susține că l-a pierdut.
Partea vătămată apreciază valoarea prejudiciului care i-a fost cauzat de inculpat la suma de 300 lei. Întrucât i-a fost recuperat parțial, prin plata sumei de 150 lei, partea vătămată s-a mai constituit partea civilă față de inculpat cu suma de 150 lei.
Prima instanță a constatat că în drept fapta inculpatului astfel cum a fost probată întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu reținerea art. 74 lit. a, art. 76 lit. b Cod penal.
Astfel, în faza de urmărire penală (fila 33 dosar de urmărire penală) inculpatul a recunoscut că a deposedat prin violență pe partea vătămată de bijuteria pe care o purta la gât, inclusiv faptul că în timp ce s-a luptat cu partea vătămată și-a pierdut brățara din plastic de la mână, reținută ulterior ca și corp delict.
Martorul, audiat de instanță, a relatat că a participat la recunoașterea din grup a inculpatului de către partea vătămată, împrejurare în care acesta din urmă l-a indicat fără să ezite pe autorul faptei. Mai mult, susține martorul, chiar în prezența acestuia inculpatul și-a recunoscut vinovăția.
În același sens este și declarația părții vătămate care a precizat că în prezența sa inculpatul și-a asumat responsabilitatea pentru comiterea faptelor.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, respectiv: lipsa antecedentelor penale, pericol social deosebit de ridicat al faptei săvârșită într-un loc public intens frecventat, precum și atitudinea inculpatului în raport cu autoritățile judiciare, respectiv sustragerea de la judecarea cauzei.
S-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal având în vedere lipsa antecedentelor penale.
La individualizarea executării pedepsei judecătoria a apreciat în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei și cu nevoile de apărare socială faptul că scopul pedepsei va fi atins numai prin executarea acesteia, realizându-se în acest fel și rolul general educativ și preventiv al pedepsei care să constituie un exemplu de reprimare eficientă a unor fapte de o asemenea gravitate comise cu violență, în timpul zilei și în locuri publice.
Pe durata executării pedepsei inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a Cod penal, fapta acestuia fiind incompatibilă cu respectul și încrederea pe care comunitatea le datorează autorităților publice.
Fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale inculpatul a fost obligat să acopere partea de prejudiciu rămas neacoperit, astfel încât partea civilă să fie îndestulată în mod corespunzător.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, fără a-l motiva în scris și fără a se prezenta în fața instanței pentru a-l susține. Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a solicitat admiterea apelului și desființarea hotărârii atacate în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei. Avându-se în vedere că inculpatul nu are antecedente penale, că a recunosc în faza de urmărire penală comiterea faptei, s-a solicitat aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, apreciindu-se că este suficientă pentru reeducarea inculpatului.
Prin decizia penală nr. 46 din 12 martie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș în temeiul art.379 pct.1 lit.b pr.penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, domiciliat în B Sprie,-/59, județul M, împotriva sentinței penale nr.111 din 21 ianuarie 2009 Judecătoriei Baia Mare.
În temeiul art.192 al 2.pr.penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului 250 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul avocatului desemnat din oficiu ce se va suporta în avans din fondurile Ministerului Justiției către avocat.
Procedând la judecarea apelului, tribunalul a reținut că pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut întemeiat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1 și alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. S-a dovedit în cauză că inculpatul, în data de 10.08.2007, l-a abordat pe partea vătămată întrebându-l cât este ora, iar când partea vătămată a scos din buzunar telefonul mobil, i-a smuls din mână acel telefon și a fugit.
Partea vătămată l-a ajuns din urmă, împrejurare în care inculpatul a bruscat-o pe partea vătămată și, după ce a căzut, inculpatul i-a smuls și lănțișorul de aur de la gât. Fiind amenințat de partea vătămată, inculpatul a prins-o de gât și a strâns-o până când a leșinat.
Inculpatul a avut o poziție oscilantă pe parcursul procesului, în declarațiile date în faza de urmărire penală a recunoscut comiterea faptei, pentru ca la momentul prezentării materialului de urmărire penală să nege fapta, iar ulterior s-a sustras judecății, prezentându-se doar la un termen de judecată.
Cu ocazia reconstituirii la fața locului, inculpatul a indicat însă modul de săvârșire a faptei, fiind apoi recunoscut din grup de către partea vătămată, iar în prezența părții vătămate și a martorilor asistenți și inculpatul și-a recunoscut vinovăția. În plus, inculpatul a afirmat că brățara găsită la locul faptei îi aparține și i-a căzut pe când se cu partea vătămată.
Ținând seama de circumstanțele de fapt ale cauzei și de cele personale ale inculpatului, prima instanță a individualizat just pedeapsa, aceasta, pe de-o parte, reflectând pericolul social sporit al faptei, iar, pe de altă parte, răspunzând necesităților reale de îndreptare și reeducare a inculpatului.
De asemenea, este întemeiată aprecierea primei instanțe că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea acesteia, raportat la gravitatea deosebită a faptei comisă cu violență, ce reflectă și o vădită stare de periculozitate a făptuitorului, astfel că cererea inculpatului de suspendare condiționată a executării pedepsei nu poate fi primită.
Pe de altă parte, esențială pentru aplicarea suspendării condiționate a exercitării pedepsei este, fără îndoială, aptitudinea subiectivă a persoanei făptuitorului de a se corija, de a se îndrepta fără executarea pedepsei. Or, cu toate că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, acesta nu își are asigurată existența onest prin muncă, neavând ocupație și loc de muncă, iar cu privire la fapta comisă a avut o poziție oscilantă și s-a sustras judecării cauzei, deși avea cunoștință de proces. Toate acestea reprezintă elemente de natură a demonstra că inculpatul nu a conștientizat conduita sa neconformă cu normele de conviețuire socială și nu prezintă garanții că se va îndrepta în viitor, chiar fără executarea pedepsei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună,în principal, trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale întrucât s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului. Astfel, din actele dosarului rezultă că inculpatul nu știe să scrie și să citească și susține că nu se face vinovat de comiterea faptei.În subsidiar, solicită trimiterea cauzei la instanța de fond. Astfel, la instanța de fond a fost citat un martor asistent, acesta fiind singurul care dă o declarație sumară și partea vătămată. Mama inculpatului s-a prezentat la instanță la data de 10 februarie 2008 și a arătat că inculpatul nu se poate prezenta la termen deoarece soția lui a născut,însă instanța a procedat la audierea martorei.la fila 69 din dosarul Tribunalului Maramureș, procedura de citare nu era legal îndeplinită și cu toate astea cauza a rămas în pronunțare. Totodată, rechizitoriul nu este confirmat de către procuror.
Examinând probele dosarului Curtea va costata că recursul declarat în cauză este nefondat.
Atât instanța de fond cât și cea de apel ca urmare a administrării unor probe utile, pertinente și concludente au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, iar încadrarea juridică a faptei se circumscrie elementelor constututive ale infr. infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1 și alin.2 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Probele relevă în esență că inculpatul, în data de 10.08.2007, a abordat-o pe partea vătămată întrebând-o cât este ora, iar când partea vătămată a scos din buzunar telefonul mobil, i-a smuls din mână acel telefon și a fugit. Partea vătămată l-a ajuns din urmă, însă inculpatul a bruscat-o pe partea vătămată și, după ce a căzut, inculpatul i-a smuls și lănțișorul de aur de la gât. Fiind amenințat de partea vătămată, inculpatul a prins-o de gât și a strâns-o până când a leșinat.
Nu se impune trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale întrucât s-ar fi încălcat dreptul la apărare al inculpatului.
Din actele dosarului rezultă că inculpatul nu știe să scrie și să citească, însă declarația i-a fost consemnată de către agentul de poliție în prezența martorului asistent încheind și un proces -verbal în acest sens ( f 32-35 din dos. urm. pen.) și inculpatul și-a pus amprenta pe acea declarație, iar ulterior a fost audiat în calitate de învinuit la data de 124.08.2007 în prezența apărătorului desemnat din oficiu, ( f 38-40 din dos. urm. pen), iar în procesul -verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare, inculpatul a declarat și s-a și consemnat că își rezervă acest drept pentru viitor (f 37 ), astfel că drepturile procesuale reglementate de ale C.P.P. inculpatului nu au fost încălcate.
Nici susținerea că rechizitoriul nu a fost confirmat de către procuror nu este fondată deoarece pe adresa de înaintare de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare de la fila 3 din dos. de fond al Judecătoriei Baia Mare există mențiunea expresă că rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de către prim - procurorul delegat al Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare.
Este inoportună și trimiterea cauzei la instanța de fond, deoarece inculpatul a manifestat dezinteres cu privire la derularea procesului penal, astfel că deși a fost citat de la toate adresele cunoscute precum și prin afișare la Consiliul Local B - nu s-a prezentat pentru a fi audiat sustrăgându-se de la judecată iar,procedura de citare era legal îndeplinită la toate adresele cunoscute precum și prin afișare la Consiliul Local B -M la termenul de judecată la care cauza a rămas în pronunțare la instanța de fond.
Cu ocazia individualizării pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, adică gradul de pericol social al faptei, modul concret de comitere a faptei, precum și persoana inculpatului care s-a sustras de la judecată și nu a depus diligențe pentru recuperarea prejudiciului cauzat, însă i s-au reșinut circumstanțe atenuanmte având în vedere absența antecedentelor penale, astfel că pedepsa aplicată a fost just dozată.
Reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată numai prin privare delibertate raportat la natura și gravitatea infracțiunii comise, prin întrbuințare de violențe, precum și conduita inculpatului care s-a sustras de la judecată, astfel că executarea pedepsei în regim de detenție este oportună.
Latura civilă a cauzei a fost soluționată în concordanță cu probele dosarului, de altfel nici nu a vizat recursul inculpatului.
În cauză nefiind incidente motive de casare care s-ar lua în considerare din oficiu în virtutea art. 385 indice 9 alin.3 C.P.P. Curtea în baza art.385 indice 15 pct. 1 lit. bC. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat (fiul lui și născut la 13 decembrie 1987) împotriva deciziei penale nr. 46/A dIn 12 martie 2009 Tribunalului
În baza art. 189.C.P.P. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 va C.P.P. obliga pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, din care cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat (fiul lui și născut la 13 decembrie 1987) împotriva deciziei penale nr. 46/A dIn 12 martie 2009 Tribunalului
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei, fiecare cheltuieli judiciare din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
3 ex./
Președinte:Valentin ChitideanJudecători:Valentin Chitidean, Ioana Cristina Morar Săndel
