Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 36

Ședința publică de la 21 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anton Dan

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Cenușă Maria

Grefier - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat la termenul de judecată din data de 14.01.2010 prin procuror

S-a luat spre examinare recursurilor declarate de inculpatul și petenta împotriva deciziei penale nr. 209 din data de 15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- având ca obiect "tâlhărie"(art. 211 Cod penal).

La apelul nominal lipsă părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra recursurilor penale de față au avut loc în ședința publică din data de 14.01.2010, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,

Curtea,

Prin sentința penală nr. 3565 din 20 noiembrie 2008 Judecătoria Iașia dispus:

Condamnă inculpații:

1., zis "", fiul lui și, născut la data de 23.03.1991 în mun. I, domiciliat în mun. I,. Socola, nr. 4B, -. B,. 3,. 14, jud. I, -, cetățenie română, studii 8 clase, elev cl. a IX-a la Liceul " ", fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă din 16.02.2007);

- 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă din 08.03.2007).

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 86¹Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani calculat conform art. 110 Cod penal.

În baza art. 110¹alin. 1 Cod penal dispune încredințarea supravegherii inculpatului minor până la împlinirea vârstei de 18 ani Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, iar după împlinirea vârstei de 18 ani obligă inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 110¹alin. 3 Cod penal, privitor la revocarea suspendării condiționate în cazul nerespectării obligațiilor impuse de către instanță ori a comiterii unei noi fapte prevăzute de legea penală.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, ce va fi suspendată pe aceeași durată ca pedeapsa principală, în conformitate cu art. 71 alin. 5 Cod penal.

2.-, zis "" fiul lui și, născut la data de 27.11.1989 în mun. I, domiciliat în mun. I,. Socola, nr. 10, -. C,. 3,. 15, jud. I, -, cetățenie română, studii 11 clase, elev clasa a XII-a la Liceul Economic de Turism, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă din 16.02.2007).

În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani calculat conform art. 110 Cod penal.

a) să se prezinte la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

3. -, fiul lui și, născut la data de 01.03.1992 în mun. I, domiciliat în sat și com.,. 16,. B,. 3,. 14, jud. I, -, cetățenie română, studii 9 clase, elev clasa a X-a Colegiul Tehnic "Gh. ", fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă din 08.03.2007), prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 Cod procedură penală, din infracțiunea de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani calculat conform art. 110 Cod penal.

a) să se prezinte la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

4.-, fiul lui și -, născut la data de 30.05.1991 în mun. I, domiciliat în mun. I,-,. A,. 4,. 13, jud. I, -, cetățenie română, studii 9 clase, elev clasa a X-a Colegiul Tehnic "Gh. ", fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă din 08.03.2007), prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 Cod procedură penală, din infracțiunea de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani calculat conform art. 110 Cod penal.

a) să se prezinte la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Constată recuperate în natură prejudiciile create părților vătămate - și -.

În baza art. 189 Cod procedură penală onorariul apărătorilor din oficiu din cursul urmăririi penale, în cuantum de 3x150 de lei (deleg. nr. 3199, 3200 și 3201/2007) vor fi plătite Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar onorariul apărătorului din oficiu din cursul judecății, în cuantum de 150 lei (delegație nr. 5294/2008) va fi plătit Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpații să plătească statului, fiecare, suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare".

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași dat în dosarul nr. 3291/P/2007 la data de 20.06.2008 și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr- s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de "tâlhărie" (2 fapte) prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, -, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal, -, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal și, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut în sarcina inculpaților prin actul de sesizare al instanței că, în data de 16.02.2007, în jurul orei 20,15, inculpații minori și - au deposedat de un telefon mobil, prin acte de violență și amenințare pe partea vătămată (minor în vârstă de 13 ani); de asemenea, la data de 08.03.2007, în jurul orei 15,30, inculpații, - și -, au deposedat prin acte de amenințare pe partea vătămată (minor în vârstă de 14 ani) de un telefon mobil.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond reținut ca fiind pe deplin dovedite următoarele:

În fapt,

În seara zilei de 16.02.2007, în jurul orei 20,15, partea vătămată, în vârstă de 13 ani, a ieșit din incinta Liceului " ", îndreptându-se spre domiciliu pe str. - - din mun. La capătul aleii, în apropiere de benzinăria, partea vătămată a fost abordată de 2 tineri, pe care i-a indicat și recunoscut după fotografii ca fiind inculpații și -.

- i-a cerut părții vătămate telefonul mobil, iar la refuzul acesteia i-a aplicat două palme peste față, în timp ce inculpatul îi ținea mâna dreaptă și încerca să o buzunărească, sub amenințarea pulverizării de spray lacrimogen. De frică, partea vătămată a dat telefonul mobil, marca Sonny Ericsson inculpatului -.

Cei doi inculpați au vândut telefonul mobil, la jumătatea lunii februarie, martorului cumpărător de bună credință -, pentru suma de 200 de lei, fără a-i aduce la cunoștință proveniența bunului, banii obținuți fiind împărțiți în mod egal de cei doi.

Audiați fiind în ambele faze procesuale, inculpații și - au recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost descrisă mai sus.

Prejudiciul în valoare de 750 de lei a fost recuperat prin ridicarea bunului de la martorul cumpărător de bună credință și predarea lui părții vătămate -, care nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal

Situația de fapt astfel reținută rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în ambele faze procesuale, respectiv cu plângerea și declarațiile părții vătămate -, proces verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare, proces verbal de recunoaștere după fotografii, dovezi de ridicare a telefonului mobil de la martorul cumpărător de bună credință și de predare părții vătămate, declarația martorului asistent la recunoașterea după fotografii, declarația martorului cumpărător de bună credință - care, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților și - date în ambele faze procesuale, fac pe deplin dovada vinovăției acestora în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Cu toate că în declarațiile olografe date în cursul urmăririi penale, în data de 09.03.2007 (, 27-28, 37-38), aceștia au recunoscut și au descris modul de comitere a infracțiunii, prima instanță a apreciat că aceste declarații sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, fiind luate inculpaților în absența unui apărător, în condițiile în care asistența juridică era obligatorie, aceștia fiind minori.

II. În ziua de 08.03.2007, în jurul orei 15,30, inculpații, și se aflau pe. Socola din mun. I, iar le-a propus celorlalți doi să facă rost de bani, să sustragă un telefon mobil. Astfel, după ce și și-au dat acordul, observând-o pe partea vătămată (în vârstă de 14 ani) ieșind de la cursurile Liceului " ", au urmărit-o aproximativ 100 de metri pe sensul de mers spre restaurantul "Cotnari".

Când au ajuns-o din urmă, inculpatul a prins-o cu o mână de gât pe partea vătămată, pentru aoî mpiedica să fugă, cerându-i telefonul mobil și bătându-l cu palma peste buzunarul de la geacă, exact în locul în care avea telefonul, partea vătămată memorând cu puțin timp înainte un număr de telefon al unui coleg. La insistențele acestui inculpat, văzând și faptul că ceilalți doi inculpați, și, se aflau în spatele său, blocându-i orice posibilitate de a fugi, minorul - a scos telefonul din buzunar, marca Nokia 3220, și i l-a dat lui care, împreună cu ceilalți doi inculpați, a fugit pe aleile dintre blocuri.

În parcul din apropierea liceului, inculpatul a scos carcasa telefonului și a dat foc cartelei, telefonul fiind predat la plecare inculpatului -, care l-a amanetat la o casă de amanet din com. cu suma de 120 de lei, banii urmând a fi împărțiți de către inculpați. Pe data de 09.03.2007 suma de 120 de lei a fost ridicată de către organele de poliție de la inculpatul -, ulterior fiind ridicat și telefonul mobil de la SC SRL și predat părții vătămate pe bază de dovadă.

Întrucât și-a recuperat bunul sustras, partea vătămată nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal.

Audiați fiind în cursul judecății, inculpații au recunoscut săvârșirea faptei astfel cum a fost descrisă mai sus.

Situația de fapt astfel reținută rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în ambele faze procesuale, respectiv cu plângerea și declarațiile părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului și fotografiile judiciare, proces verbal de recunoaștere după fotografii, dovezi de ridicare a telefonului mobil de la SC SRL și de predare părții vătămate, dovada de ridicare a sumei de 120 de lei de la inculpatul, declarația martorului asistent la recunoașterea după fotografii, contractul de amanet nr. 621/08.03.2007 care, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților, - și - date în cursul judecății, fac pe deplin dovada vinovăției acestora în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Cu toate că în declarațiile olografe date în cursul urmăririi penale, în data de 09.03.2007 (, 56, 67, 79), aceștia au recunoscut și au descris modul de comitere a infracțiunii, instanța de fond a apreciat că aceste declarații sunt lovite de nulitate absolută, în condițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, fiind luate inculpaților în absența unui apărător, în condițiile în care asistența juridică era obligatorie, aceștia fiind minori.

În cauză au fost efectuate expertizele medico-legale psihiatrice pentru inculpații, - și (filele 61, 63, 71 și 83), concluziile acestora fiind că inculpații au avut discernământ asupra faptelor.

În drept, s-a reținut că:

Fapta inculpaților și - care, împreună, în seara de 16.02.2007, în jurul orei 20,15, au deposedat de un telefon mobil, prin acte de violență și amenințare pe partea vătămată - (minor în vârstă de 13 ani) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, pentru care vor fi condamnați.

Instanța a menținut încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare întrucât, din împrejurările în care a fost comisă infracțiunea de tâlhărie, rezultă că aceasta a fost săvârșită în condițiile art. 211 alin. 2 lit. b Cod penal. Astfel, având în vedere ora și data calendaristică - 16.02.2007, ora 20,15, ambianța generală de după apusul soarelui, se conchide în sensul că fapta a fost săvârșită "în timpul nopții". Faptul că această ambianță favorizează săvârșirea unor fapte antisociale, face ca tâlhăria să fie mai gravă, indiferent dacă a fost întuneric sau lumină artificială la locul săvârșirii faptei și indiferent dacă făptuitorul s-a folosit sau nu de o anumită condiție prielnică creată de timpul nopții.

Fapta inculpaților, - și - care, împreună, la data de 08.03.2007, în jurul orei 15,30, inculpații, - și -, au deposedat prin acte de amenințare pe partea vătămată - (minor în vârstă de 14 ani) de un telefon mobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de"tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, pentru care vor fi condamnați.

Inculpatul a comis faptele în condiții de concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal, înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele.

Instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare întrucât, din împrejurările în care a fost comisă infracțiunea de tâlhărie, rezultă că aceasta nu a fost săvârșită în condițiile art. 211 alin. 2 lit. b Cod penal. Astfel, având în vedere ora și data calendaristică - 08.03.2007, ora 15,30 ambianța generală, se conchide în sensul că fapta a fost săvârșită în timpul zilei și nu al nopții. De altfel, această încadrare juridică corectă a fost dată faptei și la prezentarea în drept a acesteia (punctul 2 din rechizitoriu).

S- respins însă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorii inculpaților - și - în sensul reținerii formei de participare a complicității la infracțiunea de "tâlhărie" în loc de coautorat, formă prev. de art. 26 Cod penal. Între săvârșirea acțiunii de deposedare și amenințările exercitate de inculpații, - și -, există o legătură de la mijloc la scop deoarece, amenințarea cu producerea unei vătămări integrității corporale, reprezentat mijlocul întrebuințat de inculpați pentru săvârșirea acțiunii de luare a bunului mobil din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia. Prin urmare, aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru a intra în alcătuirea laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie, având în vedere și împrejurările săvârșirii faptei, toți inculpații aducând atingere libertății psihice a părții vătămate, provocându-i o stare de temere, care a împiedicat-o să reacționeze. De altfel, partea vătămată a precizat că "Precizez că în tot acest timp, ceilalți doi tineri au stat în spatele meu și mi-au blocat posibilitatea de a fugi din acel loc." (fila 42 dosar up). Nu este necesar ca amenințarea să fie explicită, exprimată prin vorbe, ci ea se poate produce și indirect, prin însă-și faptul că trei persoane înconjoară o alta, care este singură, deci într-o inferioritate evidentă, inferioritate dată și de vârsta victimei.

La individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare a acestora, față de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, prima instanță a avut în vedere pe de o parte dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptei comise caracterizată în special de modul și împrejurările comiterii faptelor, astfel cum au fost arătate mai sus, cuantumul prejudiciilor provocat părților vătămate, prejudicii care au fost recuperate în natură, prin restituirea bunurilor, iar pe de altă parte persoana inculpaților, care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, atitudinea procesuală corectă, de recunoaștere a comiterii infracțiunilor în cursul judecății, prezența lor în fața instanței, aceste ultime aspecte urmând a fi reținute ca circumstanțe atenuante, conform art. 74 lit. c Cod penal.

S-au avut în vedere și referatele de evaluare întocmite de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași pentru cei patru inculpați.

Astfel, pentru inculpatul s-a reținut faptul că acesta provine dintr-o relație de concubinaj, iar cei cinci membri ai familiei locuiesc într-un apartament închiriat de la stat. Veniturile sunt asigurate de salariul mamei și sume variabile trimise de o soră a inculpatului din Italia. Relațiile din cadrul familiei sunt afectate de consumul de alcool la care tatăl a recurs încă de la începutul relației; pe lângă caracterul violent și atitudinea agresivă, tatăl nu s-a implicat în rezolvarea problemelor familiei., inculpatul a început să petreacă mult timp afară, în compania prietenilor, dintre care o parte cu preocupări infracționale. M parte a timpului este investit în activități lipsite de utilitate socială, cum ar fi jocurile de internet. Atitudinea sa față de evoluția viitoare este dezinteresată, acesta afirmând că nu are dezvoltate abilități în nici un domeniu. În prezent, inculpatul este elev în clasa a IX-a la Liceul " "

Au fost identificați ca factori pozitivi, care influențează sau pot influența conduita generală a inculpatului, un anumit atașament față de mamă, intenția de a finaliza studiile, intenția de a evita în viitor implicațiile penale, în timp ce, ca factori negativi, situația materială precară a familiei, existența unor antecedente penale în familie, climatul familial dezechilibrat de consumul accentuat de alcool al tatălui, precum și de comportamentul turbulent al acestuia, sustragerea minorului de la autoritatea părinților, diminuarea interesului față de școală corelată cu adoptarea unei conduite turbulente în cadrul acestei instituții, interesul pentru activități de timp liber lipsite de utilitate socială, absența unei proiecții utile pentru viitor, slaba conștientizare a consecințelor negative ale faptelor corelată cu insuficienta asumare a vinovăției, posibila existență a unei preocupări pentru actele infracționale.

S-a concluzionat că, pentru sporirea perspectivelor de reintegrare socială, în cazul minorului ar fi benefice motivarea și implicarea acestuia în acțiuni utile de petrecere a timpului liber, continuarea studiilor. Procesul de reabilitare comportamentală ar trebui să includă evitarea anturajului cu preocupări infracționale, evitarea activităților de petrecere a timpului liber lipsite de utilitate socială, demersuri ce trebuie desfășurate sub stricta supraveghere a familiei, susținută de o autoritate exterioară.

În ceea ce-l privește pe inculpatul -, s-a reținut că acesta este unicul fiu al părinților, familia având condiții normale de locuit, veniturile fiind asigurate de către tată. Relațiile dintre părinții minorului sunt caracterizate prin colaborare și sprijin reciproc, mai ales în ceea ce privește exercitarea autorității asupra fiului lor. Minorul se supune în egală măsură autorității părinților, care au fost receptivi la nevoile materiale ale acestuia, în limita posibilităților. Minorul își petrece marea majoritate a timpului liber împreună cu prietenii sau jucând fotbal. Interesul pentru școală este de nivel mediu, iar proiecția de viitor include terminarea liceului și apoi angajarea, eventual plecarea la lucru în străinătate. În prezent, minorul este elev clasa a XII-a la Liceul Economic de Turism.

Au fost identificați ca factori pozitivi, care influențează sau pot influența conduita generală a inculpatului, starea materială favorabilă a familiei, modelele prosociale din cadrul familiei, acceptarea de către minor a autorității părinților, nivel bun de școlarizare, corelat cu intenția terminării liceului, absența comportamentelor antisociale anterioare, în timp ce, ca factori negativi, interesul mediu față de școală, conștientizarea parțială, prin intermediul consecințelor penale, a gravității faptei, manifestarea unei atitudini cu tentă hiperprotectivă, de minimalizare, din partea părinților.

S-a concluzionat că pentru sporirea perspectivelor de reintegrare a minorului ar fi benefice demersuri de responsabilizare precum și supraveghere atentă din partea familiei, cu sprijinul unei autorități exterioare; o contribuție importantă ar avea-o continuarea studiilor precum și implicarea, ulterior, într-o activitate lucrativă; în scopul evitării pe viitor a situațiilor de risc, ar fi utile un control mai riguros asupra modalității de petrecere a timpului liber precum și a anturajului.

Referitor la inculpatul -, s-a reținut că acesta este unicul copil al familiei; familia are condiții normale de locuit, veniturile fiind asigurate de către tată și de sumele de bani trimise de mama plecată de 3 ani în Italia. Mediul familial este echilibrat, relațiile între membrii familiei fiind bazate pe comunicare și înțelegere; plecarea mamei a determinat preluarea de către tată a responsabilității creșterii și educării minorului, responsabilitate tratată superficial, acordând o libertate de mișcare exagerată minorului. Drept urmare, minorul a intrat într-un anturaj cu preocupări delincvenționale, deprinzând anumite obiceiuri distructive, începând cu fumatul și frecventarea sălilor de internet, preocupare care a determinat și o creștere semnificativă a numărului de absențe școlare. În perioada studiilor la școala generală, minorul s-a remarcat printr-o serie de incidente (altercații cu colegi) ca urmare a aderării la un grup cu preocupări infracționale. În prezent, inculpatul este elev în clasa a X-a la Colegiul Tehnic "Gh. "

Ca factori psihosociali pozitivi care pot avea impact asupra evoluției ulterioare a inculpatului au fost reținuți mediul familial suportiv, echilibrat, fără conflicte, intensificarea supravegherii, în familie, asupra conduitei minorului și aplicarea unor sancțiuni, evoluție școlară mediocră, cu îmbunătățirea rezultatelor școlare ulterior comiterii faptei, disponibilitate pentru schimbare, conștientizarea implicațiilor juridice, iar ca factori psihosociali negativi, declanșatori ai comportamentului infracțional, preocupare insuficientă din partea părinților pentru educarea și supravegherea minorului, aderarea la un anturaj nepotrivit și însușirea unei mentalități infracționale pe fondul unui grad ridicat de influențabilitate, imaturitate, capacitate redusă de analiză și învățare din propria experiență, lipsă de empatie față de partea vătămată, deși propria experiență ar fi trebuit să determine o altă conduită.

Ca perspective de reintegrare în societate s-a considerat că reabilitarea minorului necesită o intervenție specializată, axată pe supravegherea strictă a conduitei, în special a contactelor cu anturajul și a modului de petrecere a timpului liber, susținerea în vederea continuării studiilor și a obținerii unei calificări.

În privința inculpatului - s-a reținut faptul că acesta locuiește împreună cu părinții și sora sa într-un apartament proprietate personală, veniturile familiei fiind medii. Mediul familial a fost grav perturbat de boala surorii minorului, care necesită foarte multă atenție și grijă din partea părinților, cu prețul neglijării minorului. Acesta are o atitudine de negare și de respingere față de problemele cu care se confruntă și se arată indiferent față de îngrijorarea părinților și încercările acestora de a-l ajuta. Pe parcursul studiilor în cadrul școlii generale, minorul a fost caracterizat ca având probleme de comportament și cu rezultate slabe la învățătură; a înregistrat o repetenție și a intrat într-un anturaj format din persoane cu preocupări infracționale.

Ca factori psihosociali pozitivi care pot avea impact asupra evoluției ulterioare a inculpatului au fost reținuți susținerea materială și morală din partea părinților, în măsura în care situația dificilă din familie o permite, impact pozitiv al implicării într-un dosar penal, în sensul luării deciziei de către minor de a-și corecta comportamentul infracțional, întreruperea relațiilor cu vechiul anturaj, iar ca factori psihosociali negativi, declanșatori ai comportamentului infracțional, carențe emoționale, ca urmare a situației dificile din familie, supraveghere ineficientă și neglijarea educației minorului, atitudine de revoltă și teribilism, concretizată în manifestări deviante, impulsive, tendințe de denaturare a realității, discurs evaziv și abordare superficială a aspectelor referitoare la fapta comisă, evoluție școlară și relațiile cu familia, traseu școlar dificil, cu perspective profesionale reduse, neasumarea responsabilității și minimalizarea conduitei infracționale.

S-a concluzionat că, în cazul inculpatului, comportamentul deviant este o consecință directă a carențelor emoționale și a unei atitudini generale de revoltă și respingere față de norme. Ca urmare, este necesară supravegherea strictă a minorului de către o instituție specializată, în colaborare cu familia, în paralel cu implicarea în programe de asistență și consiliere care să urmărească modelarea mentalității în sens prosocial și dezvoltarea abilităților de comunicare și relaționare. În cadrul supravegherii este necesar să se pună accentul pe monitorizarea contactelor cu anturajul.

Față de cele mai sus arătate, instanța a considerat că reeducarea, reinserția socială a inculpaților s-a realizat prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea ca circumstanțe atenuante a comportamentului bun al acestora ulterior comiterii faptei, prezența în fața organelor de cercetare și a instanței și colaborarea în vederea aflării adevărului, în conformitate cu art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal, în privința inculpatului pedepsele ce îi vor fi aplicate urmând a fi contopite, conform art. 34 lit. b Cod penal.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acestora în regim de detenție, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea executării pedepselor pe durata unui termene de încercare calculate conform art. 110 Cod penal.

În baza art. 110¹alin. 1 Cod penal a obligat inculpații să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte lunar la Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția inculpaților că săvârșirea unei noi infracțiuni intenționate înăuntrul termenului de încercare ori nerespectarea obligațiilor impuse de către instanță a atras revocarea suspendării, conform art. 110¹alin. 3 Cod penal.

S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, motivat de natura infracțiunii comise, care îi face incompatibili cu exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, ce va fi suspendată pe aceeași durată ca pedeapsa principală, conform art. 71 alin. 5 Cod penal.

În privința laturii civile a cauzei, instanța a constatat recuperate în natură prejudiciile create părților vătămate - și -.

În termenul prev. de art. 363 Cod procedură penală, hotărârea Judecătoriei Iașia fost apelată de către inculpații -, - și -, care au criticat-o sub aspectul legalității și temeinicii, invocând, în esență, aceleași aspecte, și anume:

- schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii formei de participație a complicității la infracțiunea de tâlhărie în loc de coautorat, în ceea ce-i privește pe inculpații și

- redozarea pedepsei, urmând a se da o eficiență corectă circumstanțelor reale, în funcție de care trebuia individualizată contribuția concretă a fiecăruia la comiterea infracțiunii, și totodată o eficiență mai Mac ircumstanțelor care caracterizează persoana fiecăruia;

- aplicarea măsurii educative a libertății supravegheate, conform art. 103 Cod penal, în ceea ce-l privește pe inculpatul -

Prin decizia penală nr. 209 din 15 aprilie 2009 Tribunalului Iașis -au decis următoarele:

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpații -, zis "" fiul lui și, născut la data de 27.11.1989 în mun. I, domiciliat în mun. I,. Socola nr. 10, -. C,. 3,. 15, jud. I, CNP -, -, fiul lui și, născut la data de 01.03.1992 în mun. I, domiciliat în sat și com.,. 16,. B,. 3,. 14, jud. I, -, și -, fiul lui și -, născut la data de 30.05.1991 în mun. I, domiciliat în mun. I,-,. A,. 4,. 13, jud. I, -, împotriva sentinței penale nr. 3565/20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr-, sentință pe care o menține.

În baza disp. art. 189 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul-intimat, în cuantum de 300 lei, va fi suportat, inițial, din fondul special al Ministerului Justiției, urmând a fi inclus în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare din cei trei inculpați-apelanți la plata să plătească statului cheltuieli judiciare în cuantum de 300 lei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Tribunalul a apreciat că s-a făcut o analiză justă a materialului probator administrat în cauză, pe baza căruia s-a format convingerea existenței faptelor prevăzute de legea penală, precum și a vinovăției acestora.

S-a reținut în sarcina inculpaților următoarele fapte:

- în seara de 16.02.2007, în jurul orei 20,15, inculpații și - au deposedat de un telefon mobil, prin acte de violență și amenințare pe partea vătămată -,minor în vârstă de 13 ani, (inculpatul - i-a cerut părții vătămate telefonul, după care i-a aplicat două palme peste față, în timp ce inculpatul o ține ape aceasta de mâna dreaptă și încerca să o buzunărească sub amenințare pulverizării cu un spay lacrimogen), fiind încadrată în drept în prevederile art. 211 al. 1, al. 2 lit. b și c, al. 2¹lit. a Cod penal cu aplic. art. 99 al. 2 și, respectiv, al 3 Cod penal;

- la data de 08.03.2007, în jurul orei 15,30, inculpații, și, au deposedat de un telefon mobil, prin acte de amenințare pe partea vătămată -, minor în vârstă de 14 ani (inculpatul a prins-o cu o mână de gât pe partea vătămată și i-a solicitat telefonul mobil, timp în care ceilalți doi inculpați, și, s-au poziționat în spatele acesteia, blocându-i astfel orice posibilitate de a fugi, fiind încadrată în drept în prevederile art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2¹lit. a Cod penal cu aplic. art. 99 al. 2 și, respectiv, al 3 Cod penal.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei săvârșite la data de 08.- de către inculpații și, criticată de către aceștia, tribunalul constată următoarele:

Potrivit art. 211 al. 1 Cod penal constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.

Cum ne aflăm în fața unei infracțiuni complexe, elementul material al acesteia constă în două acțiuni conjugate și anume: acțiunea de furt (principală) și o acțiune de constrângere (secundară) care se realizează fie prin folosirea violenței, fie prin folosirea amenințării, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra.

Activitatea inculpaților și de amenințare a părții vătămate, care a constat în poziționarea în spatele părții vătămate, pentru a-i bloca orice posibilitate de scăpare, în timp ce inculpatul realiza atât acte de violență cât și acțiunea de sustragere a telefonului mobil, constituie o parte a elementului material al infracțiunii complexe, și anume acțiunea secundară, inculpații fiind, astfel, coautori la săvârșirea infracțiunii, alături de celălalt inculpat, care a realizat și acțiunea principală.

Referitor la individualizarea judiciară atât a pedepselor aplicate inculpaților apelanți cât și a modalității de executare, tribunalul constată următoarele:

Potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea generală, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana făptuitorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din formularea dată de textul de lege mai sus arătat acestor criterii, rezultă că ele sunt obligatorii și trebuie avute în vedere în totalitate de fiecare dată la stabilirea și aplicarea pedepsei.

Drept urmare, în mod legal și temeinic, instanța de fond a constatat că fapta inculpaților minori, și de a deposeda un alt minor, în loc public, în ceea ce-l privește pe primul inculpat și în timpul nopții, prin folosirea amenințărilor, prezintă un gradul de pericol social corespunzător infracțiunii reținute, ținând seama de modul de săvârșire și împrejurările comiterii faptelor anterior precizate, la care se adaugă și caracterul premeditat al faptelor și comiterea acestora de două sau trei persoane împreună, și nu în cele din urmă prejudiciul modic, recuperat integral prin restituire.

În mod fondat, s-a apreciat de prima instanță că și persoana fiecărui inculpat prezintă un grad de pericol social, fiind însușite în totalitate constatările și concluziile consilierului de probațiune din cadrul Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, care a întocmit referatul de evaluare pentru fiecare inculpat.

Inculpatul apelant a criticat aceste constatări și concluzii reținute în referatul de evaluare, invocând faptul că deși se pornește de la afirmația potrivit căruia minorul provine dintr-o familie echilibrară se ajunge ulterior la afirmația că preluarea responsabilității de către tată a creșterii și educării minorului, responsabilitate tratată în mod superficial,acordând o liberate de mișcare exagerată minorului, care a condus ulterior la absenteism școlar și la frecventarea de către minor a sălilor de internet și altercații în școala primară. S-a invocat faptul că aceste concluzii sunt contrazise de înscrisurile depuse la dosar, inclusiv expertiza și ancheta socială efectuată în cauză, care indică faptul că tatăl este un om echilibrat, care se preocupă în mod constant și efectiv de creșterea și educare copilului său.

Totodată, concluzia instanței de fond cum că minorul manifestă predispoziție spre violență este infirmată de constatările de in cuprinsul expertizei, precum și de înscrisurile depuse la da dosarul cauzei care îl recomandă ca fiind un tânăr politicos, care se înțelege bine cu colegii, comunicativ, indulgent cu propriile greșeli, cu reale posibilități intelectuale, cu o evoluție școlară bună, toate aceste putând fi reținute, potrivit art. 74. pen. ca circumstanțe atenuante, și în final la aprecierea că față de minor se poate aplica măsura educativă a libertății supravegheate.

Analizând toate aceste critici, tribunalul constată că sunt flagrant nefondate.

Inculpatul apelant a redat trunchiat constatările reținute prin referatul de evaluare, în care situația sa familială a fost prezentată în mod cronologic, precizându-se mai întâi că mediul familial este echilibrat, iar relațiile între membrii familiei sunt bazate pe comunicare și înțelegere, după care s-a adăugat că, după plecarea mamei în străinătate( la data interviului aceasta se afla de 3 ani în Italia), responsabilitățile creșterii și educării minorului au fost preluate de către tată, care le-a tratat cu superficialitate, acordând o liberate de mișcare exagerată minorului.

Trebuie precizat faptul că pentru a face aceste aprecieri consilierul de probațiunea intervievat atât pe inculpatul minor, dar și pe tatăl acestuia, coinculpatul și diriginta minorului.

Astfel, constatările din referatul de evaluare cum că inculpatul minor a intrat într-un anturaj cu preocupări delincvenționale, că a deprins anumite obiceiuri distructive, începând cu fumatul și frecventarea sălilor de internet, preocupare care a determinat și o creștere semnificativă a numărului de absențe școlare, au la bază, așa cum s-a precizat, diverse surse, care provin din mediul familial, cel social, dar și școlar.

Mai mult, diriginta acestuia a declarat că anterior faptei, inculpatul minor s-a remarcat printr-o serie de incidente în cadrul școlii (altercație cu colegii) și un număr M de absențe care au condus la scăderea notei la purtare, pe fondul unei implicări reduse a părinților în ceea ce privește monitorizarea evoluției școlare.

Referitor la înscrisurile depuse în circumstanțiere de către inculaptul la dosarul de fond, tribunalul constată, mai întâii că sunt două caracterizări, una din partea unei vecine de scară și cealaltă din partea dirigintelui actual al minorului, persoane care nu pot da referințe complete în ceea ce-l privește minor, din cauza faptului că nu fac parte din anturajul familial și social al minorului, cazul vecinei de bloc, ori nu cunosc aspecte de dinaintea comiterii faptei, minorul trecând în clasa a IX după acest moment.

În al doilea rând se constată că aceste caracterizări au fost date pro causa de către aceste persoane și, în mod corect, prima instanța a dat o mai M valoare probatorie referatului de evaluare întocmit de către instituția abilitată în acest sens.

Și în ceea ce privește expertiza medico-legală psihiatrică, inculpatul minor a redat în mod trunchiat din concluziile acesteia. Astfel, în preambulul expertizei se face referire la conținutul unei caracterizări școlare, pe care inculpatul le invocă ca și concluzii ale medicilor psihiatri, ignorând concluziile reale ale expertizei, respectiv că prezintă o tulburare de comportament, cu act antisocial, la inducția negativă reciprocă în grup de minori pe fond pubertar.

În termenul prev. de art. 383 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul - și criticată pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpatul reiterează criticile invocate în apel și anume: schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii formei de participație a complicității în loc de coautorat și redozarea pedepsei aplicate, care nu a dat eficiență corectă circumstanțelor reale, astfel încât să individualizeze contribuția corectă a fiecărui inculpat la comiterea faptei.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate ce vizează cazurile de care prev. de art. 385 ind. 9 pct. 14 și 17 Cod procedură penală dar și din oficiu, în limite procedurale, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

În cauza dedusă judecății a fost administrat un probatoriu complet, ce a fost just apreciat, conform art. 63 alin. (2)¹Cod procedură penală.

Coroborând plângerea și declarația părții vătămate, procesul-verbal de recunoaștere după fotografii și cel de cercetare la fața locului, dovezile de ridicare a telefonului mobil de la cumpărătorul de bună-credință și de predare părții vătămate a bunului sustras, declarațiile martorilor și ale inculpaților, rezultă cu certitudine că inculpatul - a săvârșit cu vinovăție fapta pentru care a fost trimis în judecată și care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. "b și c" Cod penal și alin. 2¹lit. "a" Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.

Prima critică adusă hotărârilor atacate ce vizează încadrarea juridică a faptei este neîntemeiată.

În speță, elementul material al infracțiunii dedusă judecății îl constituie activitatea inculpatului - de amenințare a părții vătămate, poziționându-se în spatele acesteia în timp ce coinculpatul îl deposeda de telefon prin violență. Prezența inculpatului în contextul faptic reținut, a creat, prin ea însăși, o temere părții vătămate, înfrângând în plan subiectiv orice manifestare de voință a acesteia.

Faptul că inculpatul-recurent nu a avut inițiativa infracțională, dar a achiesat chiar tacit la activitatea derulată de ceilalți, nu atrage o altă formă de participație penală, astfel cum susține recurentul.

Jurisprudența și practica au statuat că, în cazul infracțiunii de tâlhărie, participanții sunt coautori chiar dacă unii contribuie la realizarea acțiunii principale de furt sau unii doar la realizarea acțiunii secundare de constrângere (fizică sau psihică, cum este și situația inculpatului -, argument ce lipsește de consistență apărarea inculpatului.

Individualizarea pedepsei s-a făcut cu respectarea criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, ținându-se cont de cauzele ce agravează pedeapsa și dând eficiență cauzelor ce o atenuează.

În contextul reținerii în favoarea inculpatului-recurent a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. "c" Cod penal, instanța i-a aplicat acestuia o pedeapsă cu mult sub limita minimului special prevăzut de lege și fără privare de libertate, cu suspendarea sub supraveghere a executării. S-au avut în vedere atât circumstanțele reale cât și cele personale, datele oferite de probatoriul administrat impunând o supraveghere atentă a inculpatului pentru o anumită perioadă de timp, așa încât pedeapsa să-și poată realiza atât scopul coercitiv cât și cel educativ.

În ce privește cererea de scutire de plata amenzii formulată de avocatul, amendat de tribunal la termenul din 05.03.2009, pentru lipsă nejustificată, Curtea reține că aceasta este întemeiată, având în vedere actul medical de la fila 65 ce atestă starea de boală de la acel moment, așa încât cererea va fi admisă.

Constatând că nu sunt motive de casare as hotărârilor recurate, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului -, care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul formulat de doamna avocat, împotriva încheierii de ședință din 05.03.2009 a Tribunalului Iași, pe care o casează în parte, în ceea ce privește amenda aplicată.

Dispune scutirea de plata amenzii de 500 lei, aplicată recurentei prin încheierea recurată.

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 209 din 15.04.2009, a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă inculpatul-recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași: -

09.02.2010

2 ex.

Președinte:Anton Dan
Judecători:Anton Dan, Scriminți Elena, Cenușă Maria

#Judecator Anton Dan

Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Iasi