Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 39

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu

JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " tâlhărie" promovat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 08 martie 1976, aflat în prezent în Penitenciarul Iași ( arestat într-o altă cauză), împotriva deciziei penale nr.358 din 02.10.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul penale nr-.

Conform disp.art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ( apărător desemnat din oficiu), lipsă fiind.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că este primul termen de judecată, că recursul promovat de inculpat a fost motivat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Inculpatul recurent, prin intermediul apărătorului depune la dosar, un memoriu.

Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.

Avocat, pentru inculpatul recurent, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului așa cum este formulat în scris, a se da mai multă eficiență dispozițiilor prevăzute de art. 72, 74 și 76 Cod penal care pot conduce la redozarea sancțiunii aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel. Oficiul neachitat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând a fi menținută decizia recurată ca fiind legală și temeinică.

Atât instanța de fond cât și instanța de apel a administrat un probatoriu consistent pe care l-a evaluat corespunzător și pe baza căruia a stabilit corect situația de fapt care relevă fără echivoc, vinovăția inculpatului pentru fapta dedusă judecății.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului în sensul reducerii cuantumului de pedeapsă.

Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior pronunțării,

Curtea,

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 912 din 06 martie 2009 Judecătoriei Iașis -au hotărât următoarele:

Respinge ca fiind nefondate cererile formulate de către inculpații, și -, prin apărătorii lor, privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței.

În baza dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedură penală, dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanței, în ce-l privește pe inculpatul -, din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal în infracțiunea de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal.

a) Condamnă pe inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 16.12.1984 in municipiul I, județul I, domiciliat în municipiul I,-, bloc O 3, scara A, etajul 1,. 6, județul I, -, de cetățenie română, studii - 9 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, nu are copii, cunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedură penală, din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal -, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 alin.(1) lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 alin.(1) lit. b) din Codul penal, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 85 alin.(1) din Codul penal, dispune anularea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 3 (trei) luni închisoare, ce i-a fost aplicata inculpatului - - pentru un concurs de infracțiuni - prin sentința penală nr. 75 din data de 28.02.2007 a Judecătoriei Răducăneni, județul I, pronunțată în dosarul penal nr. 772/2006 al aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2007.

Descontopește pedeapsa cea mai grea rezultanta de 3 (trei) luni închisoare, ce i-a fost aplicata inculpatului - - pentru un concurs de infracțiuni - prin sentința penală nr. 75 din data de 28.02.2007 a Judecătoriei Răducăneni, județul I, pronunțată în dosarul penal nr. 772/2006 al aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2007, în următoarele pedepse cu închisoarea, pe care le repune astfel in individualitatea lor, respectiv:

1. pedeapsa de 2 (doua) luni închisoare, ce i-a fost stabilită inculpatului prin sentința penală sus-menționată pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care nu poseda permis de conducere", prev. si ped. de art. 86 alin.(1) din nr.OUG 195/2002, actualizată prin Legea nr. 49/2006, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la dispozițiile art. 76 lit. d) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 21.05.2006;

2. pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare ce i-a fost stabilita inculpatului prin sentința penala sus-menționată pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care are în sânge o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. și ped. de art. 87 alin.(1) din nr.OUG 195/2002, actualizată prin Legea nr. 49/2006, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. d) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 21.05.2006.

Constată ca infracțiunea de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal -, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 alin.(1) lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 alin.(1) lit. b) din Codul penal, săvârșită la data de 07.08.2005, pentru comiterea căreia i-a fost aplicată inculpatului - pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare prin prezenta sentința penală este concurentă (respectiv, aflată în concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal) cu fiecare dintre infracțiunile arătate la punctele 1. si 2. din hotărârea penală de față, iar infracțiunile arătate la punctele 1. si 2. din prezenta sentință penală sunt concurente intre ele (respectiv, aflate in concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal), sens in care, in baza dispozițiilor art. 36 alin.(1) din Codul penal, rap. la art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) si alin.(2) din Codul penal, contopește pedepsele cu închisoarea arătate la punctele 1. si 2. din prezenta sentința penală cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penală de față, în final inculpatul - urmând să execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultantă, respectiv pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 71 alin.(1) si (2) din Codul penal, aplică inculpatului - pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal.

b) Condamnă pe inculpatul, fiul lui si, născut la data de 08.03.1976 în municipiul I, județul I, domiciliat în municipiul S,-, bloc 25, scara B, etajul 1,. 3, județul S, fără forme legale în comuna, bloc 35, etajul 4,. 17, județul I, fără forme legale în municipiul I,-, - 2, etajul 4,. 44, județul I, în prezent deținut in Penitenciarul Iași (arestat în altă cauză penală), de cetățenie română, studii - 10 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, fără loc de munca, necăsătorit, nu are copii, recidivist, -, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, dispune revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare ce i- fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1126 din data de 04.03.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 5589/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 10.04.2005, pentru săvârșirea de către acesta infracțiunii de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e), g) si i) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 30/31.05.2003, pedeapsă devenită astfel executabilă.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, dispune revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare ce i- fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5201 din data de 27.11.2003 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12144/2003 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.01.2004, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 31.05.2003, pedeapsă devenită astfel executabilă.

Constată că infracțiunile arătate la punctele și din prezenta sentință penală sunt concurente între ele (respectiv, aflate în concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal), sens in care - în baza dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) si alin.(2) din Codul penal - contopește pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare ce i- fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1126 din data de 04.03.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 5589/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 10.04.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e), g) si i) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 30/31.05.2003, cu pedeapsa de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare ce i- fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5201 din data de 27.11.2003 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12144/2003 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.01.2004, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 31.05.2003, inculpatul urmând sa execute in final pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultanta, respectiv, pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, dispune executarea în întregime a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare, aplicată inculpatului pentru concursul infracțional - arătată la punctul din prezenta sentință penală - alături de pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală de față, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa unică totală de 10 (zece) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 71 alin.(1) si (2) din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal.

În baza dispozițiilor art. 88 din Codul penal, scade din durata pedepsei cu închisoarea ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala de fata, respectiv din pedeapsa unică totală de 10 (zece) ani închisoare sus-menționată, durata reținerii și arestării preventive, respectiv de la 02.06.2003 (orele 16,00) până la data de 03.06.2003 (orele 16,00), precum si perioada 15.09.2005-02.03.2006.

Constată că în prezent inculpatul este arestat în altă cauză penală.

c) Condamnă pe inculpatul, fiul lui si, născut la data de 27.06.1977 în municipiul I, județul I, domiciliat in municipiul I, str. -. -, nr. 2, - 2, scara A, etajul 8,. 1, județul I, de cetățenie română, studii - 8 clase si Școala Profesionala (3 ani), stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără loc de munca, necăsătorit, nu are copii, recidivist, -, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, dispune revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 1 (un) an închisoare ce i- fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 903 din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004, pedeapsă devenită astfel executabilă.

Constată că infracțiunea de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, pentru săvârșirea căreia i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare prin prezenta sentința penală - infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 07.08.2005 - este concurentă (respectiv, aflata in concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal) cu infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 din Codul penal -, infracțiune comisa de către inculpat la data de 21.07.2005, pentru săvârșirea căreia i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare prin sentința penală nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitiva pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, sens în care:

Descontopește pedeapsa rezultantă finală de 6 (șase) ani închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, in următoarele pedepse componente, pe care le repune astfel în individualitatea lor, respectiv:

1. - pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penală sus-menționată pentru săvârșirea de către acesta la data de 21.07.2005 a infracțiunii de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 din Codul penal și

1. - pedeapsa de 1 (un) an închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 903 din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004.

Menține revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 1 (un) an închisoare ce i-a fost aplicata inculpatului prin sentința penală nr. 903 din data de din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004, dispusă - în baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal - prin sentința penală nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008.

În baza dispozițiilor art. 36 alin.(1) din Codul penal, coroborate cu dispozițiile art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) si alin.(2) din Codul penal, contopește pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare ce i-a fost aplicata inculpatului prin prezenta sentința penală pentru săvârșirea de către acesta, la data de 07.08.2005, a infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, pentru săvârșirea de către acesta, la data de 21.07.2005, a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 din Codul penal, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultantă, respectiv pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, dispune executarea în întregime a pedepsei de 1 (un) an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 903 din data de din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004, alături de pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală de față, pentru concursul infracțional - pedeapsă arătată la punctul din prezenta sentință penală -, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa unică totală de 8 (opt) ani închisoare.

Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 268/08, emis de Judecătoria Iași la data de 01.04.2008 împotriva inculpatului, în baza sentinței penale nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza prezentei sentințe penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

În baza dispozițiilor art. 14-15 și art. 346 din Codul d e procedura penala, rap. la art. 998-999 și art. 1003 din Codul civil, admite acțiunea civilă pornita si exercitata in cadrul procesului penal de către partea civilă, cu domiciliul în municipiul I,-,. 253-254, tronson 4, etajul VI, 16, județul I, sens în care obligă pe inculpații, și -, în solidar, sa plătească părții civile, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), suma de 9.500.000 lei (ROL)= 950 lei (RON), reprezentând contravaloarea bunului mobil sustras.

În baza dispozițiilor art. 189 din Codul d e procedura penala suma de 450 lei (RON), reprezentând onorariile pentru apărătorii din oficiu ai celor trei inculpați, in faza de judecata (conform delegațiilor nr. 3501 din data de 12.05.2008, nr. 3500 din data de 12.05.2008 si, respectiv, nr. 3507 din data de 12.05.2008, toate emise de Baroul Iași ) va fi achitata către Baroul Iași din fondurile speciale avansate de Ministerul Justiției si al Libertăților, urmând ca aceasta suma sa fie inclusa in cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

Ia act ca partea civila nu a solicitat cheltuieli judiciare în cadrul procesului penal.

În baza dispozițiilor art. 349, rap. la art. 191 din Codul d e procedură penală, obligă pe inculpații, și - să plătească fiecare statului cheltuielile judiciare avansate de către acesta din urmă, după cum urmează:

- inculpatul, suma de 450 lei (RON), din care suma de 150 lei (RON) reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, în faza de judecata (conform delegației nr. 3507 din data de 12.05.2008, emisă de Baroul Iași, titularul delegației - avocatul );

- inculpatul, suma de 450 lei (RON), din care suma de 150 lei (RON) reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, în faza de judecata (conform delegației nr. 3501 din data de 12.05.2008, emisă de Baroul Iași, titularul delegației - avocatul );

- inculpatul -, suma de 450 lei (RON), din care suma de 150 lei (RON) reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, în faza de judecata (conform delegației nr. 3500 din data de 12.05.2008, emisă de Baroul Iași, titularul delegației - avocatul ).

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, dat în dosarul penal nr. 942/P/2005 la data de 03.04.2008 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub numărul mai sus-menționat, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 211 alin. (1)-(2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, precum si punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 211 alin. (1)-(2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, dar si punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului -, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 26 din Codul penal, raportat la art. 211 alin. (1)-(2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal.

Prin același rechizitoriu s-a dispus totodată și scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 221 din Codul penal; fata de învinuitul s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. si ped. de art. 221 din Codul penal, apreciindu-se ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii obiective.

De menționat că inițial, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, dat la data de 10.10.2005 în dosarul penal nr. 942/P/2005 al aceleiași unități de Parchet s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, in stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin.(1) și alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal, precum si punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin.(1) și alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal, -, pentru săvârșirea infracțiunii de "tăinuire", prev. și ped. de art. 221 alin.(1) din Codul penal și, pentru săvârșirea infracțiunii de "tăinuire", prev. de art. 221 alin.(1) din Codul penal.

Cauza a fost astfel înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 9480/2005, dosar în care, prin sentința penală nr. 3/05.01.2006, menținuta și rămasă definitivă prin decizia penala nr. 116 din data de 21.02.2006 a Curții de APEL IAȘI, pronunțată în dosarul penal nr. 500/2006 al Curții de APEL IAȘIs -a dispus, în baza art. 300 alin.(2) din Codul d e procedură penală, cu referire la art. 228 din Codul d e procedură penală, art. 263, art. 228, art. 6 și art. 197 alin.(2) din Codul d e procedură penală, restituirea cauzei Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, în vederea refacerii actului de sesizare, după completarea urmăririi penale, în sensul:

1) începerii urmării penale, cu respectarea dispozițiilor imperative ale art. 228 din Codul d e procedură penală, față de;

2) prezentării din nou a materialului de urmărire penală, conform art. 253 din Codul d e procedură penală, inculpatului; în baza art. 350 din Codul d e procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

Ca urmare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, urmare a modificărilor aduse Codului d e procedura penala prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codul d e procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi (publicata in Monitorul Oficial nr. 677 din data de 07.08.2006), la data de 11.04.2008, sub nr-, instanța fiind din nou sesizata prin rechizitoriul sus-menționat.

Prin actul de sesizare a instanței se reține că inculpatul împreună cu inculpatul au sustras în ziua de 07.08.2005, prin violență, de la partea vătămată un telefon mobil marca - în valoare de 950 lei (RON); se retine de asemenea ca inculpatul - a asistat la fapta celor doi inculpați sus-menționați în vederea preluării bunului sustras si a preluat efectiv telefonul mobil marca - aparținând victimei, după care a fugit de la locul săvârșirii furtului comis; în esență, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut - in ce privește modul de comitere a infracțiunii - că, în seara zilei de 07.08.2005, în jurul orei 19.00, inculpatul, fiind însoțit de către ceilalți inculpați și de către martorul, a acostat-o pe partea vătămată sub pretextul de a afla cât este ora, după care i-a cerut acesteia să-i împrumute telefonul pentru a suna pe cineva; fiind refuzat, inculpatul a împins-o pe partea vătămată spre zidul blocului din apropiere, smulgându-i telefonul, pe care l-a plasat imediat inculpatului, acesta din urmă, la rândul său, înmânându-l inculpatului -, care s-a îndepărtat de locul respectiv.

Partea vătămată a încercat să-l urmărească pe acesta din urmă, dar a fost blocat de către inculpatul.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: plângerea si declarațiile părții vătămate (filele 97-99, dosar urmărire penala); procesul-verbal de depistare a inculpatului (fila 100, dosar urmărire penală); declarațiile martorului (filele 125-129, dosar urmărire penală); declarațiile inculpaților; procesele-verbale de confruntare (filele 131-142, dosar urmărire penală).

În cursul judecații, la termenul de judecată din data de 15.01.2009, instanța a constatat imposibilitatea audierii nemijlocite a martorilor și, față de conținutul proceselor-verbale privind imposibilitatea executării mandatelor de aducere emise, din dispoziția instanței, pe numele acestor martori, raportat totodată si la relațiile comunicate la dosarul cauzei penale de fata de Administrația Națională a Penitenciarelor și de Inspectoratul General al Poliției Române, relații din care a rezultat împrejurarea ca cei doi martori nu sunt încarcerați sau arestați, fiind plecați în străinătate, respectiv in și Italia; pe cale de consecință, instanța a făcut în cauza de față aplicarea dispozițiilor art. 327 alin.(3) din Codul d e procedura penala in ce-i privește pe acești martori.

În cursul judecații nu a fost posibila nici audierea inculpatului în fața instanței, din cercetările efectuate (adrese(le)emise si, ca urmare, relațiile comunicate de către Administrația Națională a Penitenciarelor, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul Județean de Jandarmi I) rezultând că acest inculpat nu mai locuiește de aproximativ un an la adresa cu care figurează in evidentele - I, la respectiva adresa, cu prilejul căutării inculpatului de către organele de politie (urmare a dispoziției instanței în acest sens), fiind găsiți doar părinții acestuia; ca atare s-a procedat la citarea acestui inculpat atât la domiciliul sau, cât și prin afișare la ușa sediului Consiliului Local I pe parcursul derulării procedurii judiciare de față.

În cursul cercetării judecătorești au fost audiați inculpatul, partea vătămată, martorul în circumstanțiere, propus de inculpatul - (proba propusa in circumstanțiere de către inculpat, prin apărătorul sau, care a fost admisa ca atare de către instanță).

Inculpatul - s-a prevalat in faza judecății de "dreptul la tăcere", precizând că a dat deja declarații la organele de poliție.

Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească, conform dispozițiilor art. 339 alin.(2) din Codul d e procedură penală, analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În seara de 07.08.2005, în jurul orelor 18,00-19,00, cu aproximație, inculpatul, fiind însoțit de către ceilalți inculpați, si -, precum și de către martorul, în timp ce se aflau în apropierea blocurilor 253-254 de pe str. - din municipiul I, a acostat-o pe partea vătămată întrebând-o cât este ora; inițial partea vătămată i-a răspuns acestuia ca nu știe, întrucât nu are ceas, dar in momentul când a încercat sa-l ocolească pe inculpatul, acesta din urma i-a pus mâna in piept si a împins-o de două ori; urmare a acestei acțiuni, partea vătămată a scos telefonul său mobil, marca -, pe care îl avea in buzunarul stâng al pantalonilor cu care era imbricată, pentru a se uita la ceasul de pe telefon și i-a spus inculpatului, în preajma căruia se aflau în apropiere și ceilalți inculpați, cat este ora afișată, moment în care inculpatul, văzând telefonul victimei, în intenția de a-l sustrage, i-a solicitat acesteia să-i dea telefonul pentru câteva pentru a efectua un apel către o cunoștință, partea vătămată refuzând, moment in care inculpatul a împins-o pe victima către zidul blocului din apropiere, smulgându-i telefonul din mână, după care a plasat imediat bunul respectiv inculpatului care, la rândul său, l-a înmânat inculpatului -, aflat la mică distanță de ceilalți doi inculpați, după care inculpatul -, intrând în posesia telefonului mobil, s-a îndepărtat în fugă de locul faptei.

Partea vătămată a încercat să-l urmărească pe inculpatul -, fiind însă blocat de către inculpatul.

În aceeași seară, prin jurul orelor 20,30, inculpatul l-a contactat pe martorul, căruia i-a vândut telefonul mobil sustras contra sumei de 280 lei (RON), suma cu care inculpații au achiziționat mâncare, băutură și țigări, bunuri pe care le-au consumat toți trei, împreuna si cu numitul.

Situația de fapt expusă mai sus rezultă din analiza în mod coroborat a întregului material probator administrat în cauză, după cum urmează:

Declarația părții vătămate, dată în fața organelor de cercetare penală (filele 98-99, dosar urmărire penala), precum și declarația data de victima în fața instanței de judecată (fila 178, dosar instanță), prin care aceasta arata modul de comitere a faptei de către inculpați (așa cum a fost aceasta reținută în esență prin situația de fapt descrisa anterior), cu precizarea că partea vătămată a încercat să ocolească grupul inculpaților, însă a fost blocat de către inculpatul, care a insistat să i se spună cât este ceasul; văzând numărul celor 3 inculpați, care erau însoțiți și de către martorul, victima a scos telefonul mobil, pentru a vedea cât este ora, întrucât nu avea ceasul asupra sa; după acest moment, partea vătămată a arătat modul de desfășurare a faptei (conform celor sus-expuse); a mai precizat partea vătămată cum inculpatul -, în momentul în care telefonul mobil i-a fost înmânat acestuia din urma in condițiile sus-arătate, a mimat gesturi de accesare a telefonului mobil, dispărând apoi cu tot cu telefon si cum a fost oprită apoi (partea vătămată) de inculpatul, pentru a nu-l putea urmări pe inculpatul -.

Cu ocazia cercetărilor efectuate in cauza, in cursul urmăririi penale, partea vătămată i-a recunoscut după fotografie din grupul de persoane prezentat pe inculpatul, ca fiind cel care i-a smuls telefonul din mână, pe inculpatul, ca fiind cel care a primit telefonul de la inculpatul și pe inculpatul -, ca fiind cel din urmă care a primit telefonul și care s-a îndepărtat cu bunul astfel sustras.

Martorul, audiat în faza de urmărire penală, confirmat cele relatate de către partea vătămată; martorul a arătat că în seara de 07.08.2005 se plimba împreună cu inculpații din prezenta cauză, moment în care, în jurul orelor 19,00, inculpatul a abordat-o pe partea vătămată; martorul a arătat că se afla la o distanță de circa 5- 6 metri față de inculpați, observând astfel succesiunea de fapte astfel cum a fost prezentată mai sus, respectiv modalitatea in care a avut loc "schimbul" telefonului mobil între inculpați; martorul mai precizat că l-a auzit pe inculpatul spunându-i inculpatului -, în momentul în care i-a înmânat acestuia din urmă bunul sustras, următoarele: "ia-ți zonă cu telefonul", după care inculpatul - a mimat accesarea telefonului, pentru ca, după câteva, să se îndepărteze; de asemenea, martorul arată că l-a observat pe inculpatul cum a oprit-o pe partea vătămată, ținând-o lângă peretele din spatele acesteia, fără aol ăsa să plece, după care i-a smuls telefonul mobil pe care aceasta îl avea în mână, refuzând să i-l înapoieze; de menționat că, în cursul urmăririi penale, inculpatul - a arătat că a fost de acord să participe alături de ceilalți inculpați la săvârșirea faptei, prefăcându-se din acest motiv că vorbește la telefonul părții vătămate (după ce i-a fost înmânat telefonul respectiv de către coinculpatul ), tocmai pentru a da curs hotărârii infracționale.

Martorul, audiat in cursul urmăririi penale, a declarat că a cumpărat telefonul mobil marca - de la inculpatul, la insistențele acestuia din urma, contra sumei de 280 lei (RON); martorul a mai precizat că până la data de 21.08.2005 a folosit respectivul telefon, când l-a pierdut.

Fiind audiat, atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei așa cum aceasta a fost descrisă mai sus; inculpatul a precizat că nu a avut cunoștință despre intenția infracțională a inculpatului, acesta din urmă fiind cel care l-a amenințat să vândă bunul sustras martorului; totodată, inculpatul a arătat că nu a folosit niciun fel de violențe asupra părții vătămate, aceasta din urma înmânându-i telefonul mobil de bună voie.

Inculpatul, audiat doar în cursul urmăririi penale, nu a recunoscut nici dânsul săvârșirea faptei, arătând că nu avea cunoștință despre intenția inculpaților și -, inculpatul arătând că a fost strigat de către inculpatul pentru a vorbi cu o persoană pe care tot inculpatul o apelase (de) la telefonul respectiv si in aceste împrejurări a luat inculpatul telefonul pe care i l-a înmânat inculpatul, după care inculpatul a susținut ca a înmânat bunul respectiv inculpatului -.

Arată instanța că - raportat la toate probatoriile administrate în cursul procesului penal de fata - declarațiile inculpaților și nu pot fi reținute ca verosimile, probele administrate dovedind fără echivoc modul de săvârșire a faptei așa cum a fost aceasta descrisa anterior - prin situația de fapt sus-expusa -, astfel încât instanța urmează a nu lua în considerare declarațiile acestor inculpați, constatându-le ca necorespunzătoare adevărului, având in vedere dispozițiile art. 69 din Codul d e procedură penală, potrivit cărora declarația inculpatului poate servi la aflarea adevărului, doar în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză; or, ansamblul probatoriu administrat în cauză dovedește situația de fapt descrisă anterior de către instanță.

În ce privește declarațiile inculpatului -, date in faza de urmărire penala, instanța retine ca acestea prezintă desfășurarea faptelor în modalitatea reținută anterior de către instanță, declarațiile acestui inculpat, date în cursul urmăririi penale, coroborându-se cu declarațiile părții vătămate și ale martorului ocular, urmând astfel a fi reținute de către instanță.

În ce privește susținerile inculpatului potrivit cărora nu a intenționat să sustragă telefonul mobil al părții vătămate, instanța constată că acestea nu se coroborează cu declarațiile inculpatului -, ale părții vătămate și ale martorului - prin care se probează violența exercitată de către inculpatul asupra părții vătămate, respectiv împingerea victimei către zidul blocului din apropiere și smulgerea de către acest inculpat ( ) telefonului din mâna părții vătămate.

De asemenea, nici declarațiile inculpatului (din cursul urmăririi penale) nu vor fi reținute de către instanță ca reale, verosimile, întrucât aceasta nu se coroborează cu celelalte probe administrate in cauza penala de fata, respectiv: declarațiile martorului ocular, ale inculpatului - (funcție de precizările sus-făcute) și ale părții vătămate, coparticiparea acestui inculpat la săvârșirea faptei (astfel cum a fost descrisă prin situația de fapt sus-expusa) fiind pe deplin dovedită prin probatoriul administrat in ambele faze procesuale.

Pe cale de consecință, observând declarațiile contradictorii ale inculpaților din prezenta cauză, instanța urmează a înlătura declarațiile de nerecunoaștere ale inculpaților, precum și pe cele ale inculpatului - (respectiv, numai acelea prin care acest inculpat prezintă o atitudine oscilantă privind derularea faptelor), reținând că modalitate de desfășurare a evenimentelor situația de fapt sus-expusă.

Situația de fapt, așa cum a fost aceasta reținută de către instanță, este dovedită cu întreg ansamblul probator administrat în cauză, respectiv cu: plângerea și declarațiile părții vătămate, audiată în ambele faze procesuale; procesul-verbal de depistare a inculpatului; declarațiile inculpatului și ale inculpaților -, dar si ale martorului - după distincțiile si referirile sus-făcute; procesul-verbal ce recunoaștere după planșa foto (după fotografie) a inculpatului (filele 118-121, dosar urmărire penală); procesul-verbal de recunoaștere din grup (filele 122-125, dosar urmărire penală); declarațiile martorului, date in faza de urmărire penală; procesele-verbale de confruntare (filele 131-142, dosar urmărire penală); fișele de cazier judiciar ale inculpaților și procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală; alte acte încheiate în cauză - probatorii din coroborarea cărora rezultă neechivoc vinovăția tuturor inculpaților sub aspectul săvârșirii faptelor imputate, atitudinea procesuala necorespunzătoare a acestora urmând a fi avută în vedere de către instanță la individualizarea judiciara a pedepsei pentru fiecare dintre cei trei inculpați.

În drept, fapta inculpatului -, care la data de 07.08.2005, în jurul orelor 19.00, împreună cu inculpații și, a sustras - în condițiile si împrejurările sus-descrise prin situația de fapt reținută de către instanță - telefonul mobil marca -, aparținând părții vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de,tâlhărie", prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, reținută inițial în sarcina acestui inculpat prin actul de sesizare a instanței; arată astfel instanța că raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunii - așa cum a fost aceasta expusă anterior prin situația de fapt reținută de către instanță -, participarea acestui inculpat la săvârșirea infracțiunii în dauna părții vătămate se circumscrie formei de participație a coautoratului si nu a complicității, întrucât acțiunile inculpatului -: respectiv aceea de a prelua bunul sustras de la inculpatul, mimând accesarea telefonului mobil respectiv, tocmai pentru inducerea în eroare a părții vătămate cu privire la intenția (sa) infracțională - după ce inculpatul i-a sustras bunul respectiv părții vătămate folosind violența -, urmata apoi de îndepărtarea (in fuga) a inculpatului - de la locul săvârșirii faptei, având asupra sa telefonul mobil sustras în condițiile și împrejurările faptice sus-expuse, sunt - in opinia instanței - acțiuni specifice săvârșirii infracțiunii de "tâlhărie" in forma (co)autoratului și în niciun caz în forma de participație a complicității (acestui inculpat) la săvârșirea infracțiunii în discuție; or, instanța arata ca activitățile specifice complicității presupun doar acțiuni de ajutor, material sau moral, acordat autorului infracțiunii, fără exercitarea vreunei acțiuni specifice elementului material al infracțiunii in discuție, ceea ce nu este însă cazul în speța dată, raportat la modalitatea concreta in care a acționat inculpatul -, modalitate care denotă participarea acestui inculpat în calitate de coautor la infracțiunea de "tâlhărie" (și nu de complice), prin aceea că acțiunile sale de preluare a bunului - în condițiile și împrejurările faptice descrise anterior -, urmate imediat de îndepărtarea inculpatului de la locul săvârșirii faptei, având asupra sa telefonul victimei, tocmai pentru păstrarea bunului sustras și pentru a-și asigura scăparea, îndeplinesc neechivoc cerințele elementului material infracțiunii de "tâlhărie", prin scoaterea bunului respectiv din sfera de stăpânire a părții vătămate (în speța dată, prin preluarea acestui bun) și însușirea efectiva a bunului mobil respectiv (prin îndepărtarea inculpatului - de la locul săvârșirii faptei); or, in raport de toate aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedură penală, urmează să dispună schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanței în ce-l privește pe acest inculpat, din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal - reținută inițial in sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței - in infracțiunea de,tâlhărie", prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, având in vedere considerentele deja expuse; în plus, instanța arata ca [,] împrejurarea privind cunoașterea de către inculpatul - a faptului că inculpatul a sustras telefonul mobil de la partea vătămată prin exercitarea de violențe asupra acesteia, respectiv prin smulgerea bunului și împingerea victimei în zidul apropiat, atrage incidența în speță (si) a art. 28 alin. (2) din Codul penal, potrivit căruia circumstanțele privitoare la faptă se răsfrâng asupra participanților numai în măsura în care aceștia le-au cunoscut sau le-au prevăzut; or, din toate datele cauzei, raportat la probatoriul administrat, rezultă fără putință de tăgadă că inculpatul - a cunoscut folosirea violenței de către inculpatul pentru a realiza sustragerea bunului mobil respectiv (telefonul mobil) de la partea vătămată .

În raport de toate aceste aspecte, instanța va dispune schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței privitor la acest inculpat din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal - reținută inițial in sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței - in infracțiunea de,tâlhărie", prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, reținând ca infracțiunea imputata acestui inculpat a fost comisa prin întrebuințarea violentei, intr-un loc public (in fata blocurilor 253 - 254 de pe strada - din municipiul I) și împreuna cu ceilalți coinculpați: si; din aceasta perspectiva, prin prisma considerentelor anterior expuse, cererile de schimbare a încadrării juridice formulate în procedura judiciară de față pentru inculpatul -, de către apărătorul sau, urmează a fi respinse de către instanță, ca fiind nefondate.

Pentru infracțiunea săvârșită, inculpatul - va fi pedepsit.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, în lumina criteriilor generale de individualizare a pedepselor prescrise de art. 72 din Codul penal, instanța, având în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia (respectiv: într-un loc public si de mai multe persoane împreună - circumstanțe reale agravante speciale prevăzute de art. 211 alin.(1) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal), iar - pe de altă parte - având în vedere persoana acestui inculpat, care este cunoscut cu antecedente penale, dar care s-a prezentat in fata autorităților judiciare ori de cate ori a fost chemat, care au avut o poziție procesuală corespunzătoare în fața organelor judiciare, in faza de urmărire penala, în cursul cercetării judecătorești inculpatul prevalându-se de dreptul sau legal la tăcere, care a avut un comportament bun în societate anterior săvârșirii faptei (așa cum rezultă din datele cauzei, respectiv din înscrisurile in circumstanțierea persoanei sale, depuse la dosarul cauzei, precum si din declarația martorului -, ce a fost audiat ca martor în circumstanțierea persoanei inculpatului - probe solicitate de către inculpat, prin apărătorul sau desemnat din oficiu, si admise ca atare de către instanță), dar care nu a acoperit prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, instanța deci, funcție de toate aceste criterii, va aplica acestui inculpat o pedeapsă cu închisoarea situata sub limita minima speciala prevăzută de legea penala pentru infracțiunea săvârșită, prin reținerea, in favoarea acestui inculpat, a circumstanțelor atenuante judiciare exemplificate de dispozițiile art. 74 alin.(1) lit. a) si c) din Codul penal, in acord cu dispozițiile art. 76 alin.(1) lit. b) din Codul penal.

Față de antecedența penală a acestui inculpat (respectiv, o condamnare anterioara definitiva suferita de către acesta pentru un concurs de infracțiuni intenționate, la pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultanta de 3 (trei) luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei (respectiv, cu aplicarea dispozițiilor art. 81 din Codul penal), prin sentința penală nr. 75 din data de 28.02.2007 a Judecătoriei Răducăneni, județul I, pronunțată în dosarul penal nr. 772/2006 al Judecătoriei Răducăneni, județul I, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2007 - așa cum rezulta din datele cauzei privitor la această sentință penală, atașată "in extenso" la dosarul cauzei penale de fata), așa cum rezulta această situație personala a inculpatului - din fisa sa de cazier judiciar aflata la dosarul prezentei cauze penala, instanța, în baza dispozițiilor art. 85 alin.(1) din Codul penal, va dispune anularea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 3 (trei) luni închisoare, ce i-a fost aplicata inculpatului - pentru un concurs de infracțiuni - prin sentința penală nr. 75 din data de 28.02.2007 a Judecătoriei Răducăneni, județul I, pronunțată în dosarul penal nr. 772/2006 al aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2007, după care va descontopi pedeapsa cea mai grea rezultanta de 3 (trei) luni închisoare, ce i-a fost aplicata acestui inculpat - pentru un concurs de infracțiuni - prin sentința penală nr. 75 din data de 28.02.2007 a Judecătoriei Răducăneni, județul I, pronunțată în dosarul penal nr. 772/2006 al aceleiași instanțe, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2007, în următoarele pedepse cu închisoarea, pe care le va repune astfel in individualitatea lor, respectiv:

1. pedeapsa de 2 (două) luni închisoare, ce i-a fost stabilita inculpatului prin sentința penala sus-menționată pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care nu poseda permis de conducere", prev. si ped. de art. 86 alin.(1) din nr.OUG 195/2002, actualizata prin Legea nr. 49/2006, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la dispozițiile art. 76 lit. d) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 21.05.2006;

2. pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare ce i-a fost stabilita inculpatului prin sentința penală sus-menționată pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care are în sânge o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prev. si ped. de art. 87 alin.(1) din nr.OUG 195/2002, actualizata prin Legea nr. 49/2006, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. d) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 21.05.2006.

Instanța va constata apoi că infracțiunea de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "complicitate la tâlhărie", prev. si ped. de art. 26 din Codul penal, rap. la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal -, cu aplicarea dispozițiilor art. 74 alin.(1) lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 alin.(1) lit. b) din Codul penal, săvârșită la data de 07.08.2005, pentru comiterea căreia i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa închisorii prin prezenta sentința penală este concurentă (respectiv, aflata in concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal) cu fiecare dintre infracțiunile arătate la punctele 1. si 2. din hotărârea penala de fata, iar infracțiunile arătate la punctele 1. si 2. din prezenta sentința penala sunt concurente intre ele (respectiv, aflate in concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal), sens in care, in baza dispozițiilor art. 36 alin.(1) din Codul penal, rap. la art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) si alin.(2) din Codul penal, va contopi pedepsele cu închisoarea arătate la punctele 1. si 2. din prezenta sentință penală cu pedeapsa închisorii ce i-a fost aplicata inculpatului prin sentința penală de față, în final inculpatul - urmând să execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultantă, fără aplicarea vreunui spor de pedeapsa, in regim privativ de libertate, instanța apreciind ca numai astfel scopul pedepsei, conform dispozițiilor art. 52 din Codul penal, si implicit reeducarea acestui inculpat se pot realiza.

Pe durata și în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 71 alin.(1) si (2) din Codul penal, va aplica inculpatului - pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal (în acest sens, instanța a avut în vedere criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) din Codul penal, o atare pedeapsa neputându-se aplica de drept); astfel, instanța arată că restrângerea exercițiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și ca măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății persoanei (conform art. 53 din Constituția României). Or, pedeapsa accesorie a interzicerii de drept a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) din Codul penal încalcă cerința proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi cu situația care a determinat- Având în vedere contradicția dintre dispozițiile art. 71 alin. (2) din Codul penal și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care are aplicabilitate directă în dreptul intern, instanța a analizat necesitatea și proporționalitatea aplicării unei pedepse accesorii; totodată, instanța arată că prin decizia LXXIV (74) din data de 05.11.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) din Codul penal; astfel, instanța apreciază că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite de către acest inculpat, precum și împrejurările cauzei și persoana inculpatului, aspecte deja analizate, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau in funcții elective publice, precum și în ce privește exercitarea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, interzicerea acestor drepturi fiind - in opinia instanței - proporțională cu gravitatea și urmările produse de fapta săvârșită de către inculpatul -.

În drept, fapta inculpatului, așa cum a fost aceasta descrisa anterior prin situația de fapt reținută de către instanță, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de,tâlhărie" prevăzută de art. art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal; arata instanța ca elementele agravante, respectiv circumstanțele reale agravante speciale prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, sunt incidente și în cazul acestui inculpat, în raport de considerentele sus-expuse in acest sens, precum și raportat la incidența în speța dată a dispozițiilor art. 28 alin.(2) din Codul penal privitor si la acest inculpat; in plus, funcție de considerentele sus-expuse, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată in procedura judiciara de fata pentru inculpatul, de către apărătorul sau, urmează a fi respinsă de către instanță, ca fiind nefondată; constata totodată instanța - față de fișa de cazier judiciar a inculpatului, aflată la dosarul prezentei cauze penale - că infracțiunea săvârșită de către acest inculpat (infracțiune intenționată, pentru care legea penala prevede pedeapsa cu închisoarea mai mare de 1 (un) an), dedusa prezentei judecăți, a fost comisa de către acesta in stare de recidiva mare postcondamnatorie, respectiv in termenul de încercare stabilit inculpatului prin doua hotărâri judecătorești anterioare de condamnare a acestuia (pentru săvârșirea unor infracțiuni intenționate) la pedepse cu închisoarea, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii (conform art. 81 din Codul penal).

Pentru infracțiunea săvârșită, inculpatul va fi pedepsit.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, în lumina criteriilor generale de individualizare a pedepselor prescrise de art. 72 din Codul penal, instanța, având în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia (respectiv: de mai multe persoane împreună și într-un loc public - circumstanțe reale agravante prevăzute de art. 211 alin.(1) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal), iar - pe de altă parte - având în vedere persoana acestui inculpat, care este recidivist (din fisa sa de cazier judiciar rezultând o antecedență penală bogată, inculpatul fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură - respectiv, îndreptate împotriva patrimoniului persoanei -, ceea ce denota din partea acestui inculpat persistenta infracțională, dar si "specializarea" acestuia in comiterea aceluiași gen de infracțiuni si, prin aceasta, o periculozitate sociala sporita atât privind faptele, cat si privitor la persoana sa), care a avut o poziție procesuală necorespunzătoare în fața organelor judiciare, in ambele faze procesuale, nerecunoscând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui, și care nu acoperit prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, instanța deci, funcție de toate aceste criterii, va aplica acestui inculpat o pedeapsă cu închisoarea situata la nivelul limitei minime speciale prevăzute de legea penala pentru infracțiunea săvârșită.

Astfel, raportat la antecedenta penala a acestui inculpat, instanța va proceda după cum urmează:

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, va dispune revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 3 (trei) ani închisoare ce i- fost aplicata inculpatului prin sentința penală nr. 1126 din data de 04.03.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 5589/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 10.04.2005, pentru săvârșirea de către acesta infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e), g) si i) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 30/31.05.2003, pedeapsă devenită astfel executabilă, iar

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, va dispune revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare ce i- fost aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 5201 din data de 27.11.2003 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12144/2003 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.01.2004, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 31.05.2003, pedeapsă devenită astfel executabilă, după care - constata că infracțiunile arătate la punctele și din prezenta sentința penală sunt concurente între ele (respectiv, aflate în concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal), sens in care - în baza dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) si alin.(2) din Codul penal - va contopi pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare ce i- fost aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 1126 din data de 04.03.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțata in dosarul penal nr. 5589/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 10.04.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e), g) si i) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 30/31.05.2003, cu pedeapsa de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni închisoare ce i- fost aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 5201 din data de 27.11.2003 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12144/2003 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 19.01.2004, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. e) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 31.05.2003, inculpatul urmând sa execute în final pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultanta, respectiv, pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, va dispune executarea în întregime a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare, aplicată inculpatului pentru concursul infracțional - arătată la punctul din prezenta sentință penală - alături de pedeapsa cu închisoarea aplicată inculpatului prin sentința penală de față, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa unică totală (rezultata prin cumul aritmetic) a închisorii, in regim privativ de libertate, instanța apreciind ca numai astfel scopul pedepsei, conform dispozițiilor art. 52 din Codul penal, si implicit reeducarea acestui inculpat se pot realiza, raportat si la starea de recidiva mare postcondamnatorie in care se află acest inculpat si care nu permite o alta modalitate de executare a pedepsei privative de libertate.

Pe durata și în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 71 alin.(1) si (2) din Codul penal, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) din Codul penal (in acest sens, instanța a avut in vedere criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) din Codul penal, o atare pedeapsa neputându-se aplica de drept); astfel, instanța arata ca restrângerea exercițiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și ca măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății persoanei (conform art. 53 din Constituția României). Or, pedeapsa accesorie a interzicerii de drept a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) din Codul penal încalcă cerința proporționalității restrângerii exercițiului unor drepturi cu situația care a determinat- Având în vedere contradicția dintre dispozițiile art. 71 alin. (2) din Codul penal și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care are aplicabilitate directă în dreptul intern, instanța a analizat necesitatea și proporționalitatea aplicării unei pedepse accesorii; totodată, instanța arata ca prin decizia LXXIV (74) din data de 05.11.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) din Codul penal; astfel, instanța apreciază că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite de către acest inculpat, precum și împrejurările cauzei și persoana inculpatului, aspecte deja analizate, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau in funcții elective publice, precum si in ce privește exercitarea dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, interzicerea acestor drepturi fiind - in opinia instanței - proporțională cu gravitatea și urmările produse de fapta săvârșită de către inculpatul.

În baza dispozițiilor art. 88 din Codul penal, va scădea din durata pedepsei cu închisoarea ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala de fata, durata reținerii si arestării preventive, respectiv de la 02.06.2003 (orele 16,00) până la data de 03.06.2003 (orele 16,00), precum si perioada 15.09.2005-02.03.2006 și va constata că în prezent inculpatul este arestat în altă cauză penală.

În drept, fapta inculpatului, așa cum a fost aceasta descrisa anterior prin situația de fapt reținută de către instanța, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de,tâlhărie" prevăzută de art. art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal; arata instanța ca elementele agravante, respectiv circumstanțele reale agravante speciale prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2¹) lit. a) din Codul penal, sunt incidente și în cazul acestui inculpat, în raport de considerentele sus-expuse in acest sens, precum si raportat la incidenta în speța dată a dispozițiilor art. 28 alin.(2) din Codul penal privitor si la acest inculpat; in plus, funcție de considerentele sus-expuse, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată în procedura judiciară de față pentru inculpatul, de către apărătorul sau, urmează a fi respinsă de către instanța, ca fiind nefondată; constată totodată instanța - față de fișa de cazier judiciar a inculpatului, aflată la dosarul prezentei cauze penale - că infracțiunea săvârșită de către acest inculpat (infracțiune intenționată, pentru care legea penala prevede pedeapsa cu închisoarea mai mare de 1 (un) an), dedusa prezentei judecăți, a fost comisa de către acesta în stare de recidiva mare postcondamnatorie, respectiv in termenul de încercare stabilit inculpatului printr-o hotărâre judecătoreasca anterioară de condamnare a acestuia (pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate) la pedeapsa cu închisoarea, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii (conform art. 81 din Codul penal).

Pentru infracțiunea săvârșită, inculpatul va fi pedepsit.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare, în lumina criteriilor generale de individualizare a pedepselor prescrise de art. 72 din Codul penal, instanța, având în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia (respectiv: de mai multe persoane împreună și într-un loc public - circumstanțe reale agravante prevăzute de art. 211 alin.(1) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal), iar - pe de altă parte - având în vedere persoana acestui inculpat, care este recidivist (așa cum rezulta din fisa de cazier judiciar a acestuia, atașată la dosarul prezentei cauze penale, prin care se face dovada ca inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru săvârșirea unei infracțiuni de aceeași natură - respectiv, îndreptată împotriva patrimoniului persoanei -, ceea ce denotă din partea acestui inculpat persistenta infracțională, dar si "specializarea" acestuia in comiterea aceluiași gen de infracțiuni și, prin aceasta, o periculozitate sociala sporita atât privind faptele, cat si privitor la persoana sa), care a avut o poziție procesuală necorespunzătoare în fața organelor judiciare, in ambele faze procesuale - in faza de urmărire penală nerecunoscând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui, iar in cursul judecății, legal citat, neprezentându-se la niciunul dintre termenele de judecata ce au fost acordate, inculpatul sustrăgându-se astfel - in opinia instanței - de la efectuarea cercetării judecătorești -, și care nu a acoperit prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii, instanța deci, funcție de toate aceste criterii, va aplica acestui inculpat o pedeapsă cu închisoarea situata la nivelul limitei minime speciale prevăzute de legea penala pentru infracțiunea săvârșită.

Astfel, raportat la antecedenta penala a acestui inculpat, instanța va proceda după cum urmează:

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, va dispune revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 1 (un) an închisoare ce i- fost aplicata inculpatului prin sentința penală nr. 903 din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004, pedeapsă devenită astfel executabilă.

- constata ca infracțiunea de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, pentru săvârșirea căreia i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa cu închisoarea prin prezenta sentința penală - infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 07.08.2005 - este concurentă (respectiv, aflată în concurs real, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) din Codul penal) cu infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 din Codul penal -, infracțiune comisă de către inculpat la data de 21.07.2005, pentru săvârșirea căreia i-a fost aplicata inculpatului pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare prin sentința penală nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, sens în care:

- descontopi pedeapsa rezultantă finală de 6 (șase) ani închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, in următoarele pedepse componente, pe care le va repune astfel în individualitatea lor, respectiv:

1. - pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala sus-menționată pentru săvârșirea de către acesta la data de 21.07.2005 a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 din Codul penal și

1. - pedeapsa de 1 (un) an închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 903 din data de din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004.

- menține revocarea suspendării condiționate privind executarea pedepsei de 1 (un) an închisoare ce i-a fost aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 903 din data de din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004, dispusă - în baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal - prin sentința penală nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008.

În baza dispozițiilor art. 36 alin.(1) din Codul penal, coroborate cu dispozițiile art. 33 lit. a) din Codul penal si art. 34 alin.(1) lit. b) si alin.(2) din Codul penal, va contopi pedeapsa cu închisoarea ce i-a fost aplicata inculpatului prin prezenta sentința penala pentru săvârșirea de către acesta, la data de 07.08.2005, a infracțiunii de "tâlhărie", prev. si ped. 211 alin. (1), alin. (2) lit. c) și alin.(2¹) lit. a) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a) din Codul penal, cu pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, pentru săvârșirea de către acesta, la data de 21.07.2005, a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal - prin schimbarea încadrării juridice data faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art. 334 din Codul d e procedura penala, din infracțiunea de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu aplicarea dispozițiilor art. 83 din Codul penal, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cu închisoarea cea mai grea rezultantă, fără aplicarea vreunui spor de pedeapsa.

În baza dispozițiilor art. 83 din Codul penal, va dispune executarea în întregime a pedepsei de 1 (un) an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penala nr. 903 din data de din data de 18.02.2005 a Judecătoriei Iași, pronunțată in dosarul penal nr. 12308/2004 al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.03.2005, pentru săvârșirea de către acesta a infracțiunii de "furt calificat", prev. si ped. de art. 208 alin.(1), art. 209 alin.(1) lit. a), g) si i) din Codul penal, cu reținerea art. 74 lit. a) si c) din Codul penal, rap. la art. 76 lit. c) din Codul penal, infracțiune săvârșită de către inculpat la data de 13/14.02.2004, alături de pedeapsa închisorii aplicată inculpatului prin sentința penala de față, pentru concursul infracțional - pedeapsă arătată la punctul din prezenta sentință penală -, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa unică totală (rezultata prin cumul aritmetic) a închisorii, in regim privativ de libertate, instanța apreciind ca numai astfel scopul pedepsei, conform dispozițiilor art. 52 din Codul penal, si implicit reeducarea acestui inculpat se pot realiza, raportat si la starea de recidiva mare postcondamnatorie in care se află acest inculpat si care nu permite o alta modalitate de executare a pedepsei privative de libertate.

- dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 268/08, emis de Judecătoria Iași la data de 01.04.2008 împotriva inculpatului, în baza sentinței penale nr. 248 din data de 30.01.2008 a Judecătoriei Iași, pronunțată in dosarul penal nr- al Judecătoriei Iași, rămasă definitivă pentru acest inculpat la data de 31.03.2008, precum si emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, în baza prezentei sentințe penale, la rămânerea definitivă a acesteia din urmă.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța urmează să admită, ca fiind întemeiata, acțiunea civila promovata si exercitata in cadrul procesului penala de către partea civilă, urmând a obliga pe toți inculpații, in solidar, la plata sumei de 950 lei (RON), cu titlu de daune materiale.

În acest sens, instanța constată faptul că partea vătămată s-a constituit parte civila in faza de urmărire penala (cu suma de 950 lei (RON), cu titlu de daune materiale), iar ulterior, în cursul cercetării judecătorești, la data de 06.11.2008, și-a menținut constituirea de parte civilă făcută în procesul penal încă din faza de urmărire penală, (cu suma de bani arătată în cursul urmăririi penale), respectiv cu suma de 950 lei (RON), reprezentând daune materiale, respectiv contravaloarea bunului ce i-a fost sustras, bun care pana la momentul judecății nu i-a fost restituit acesteia.

Arată instanța ca potrivit dispozițiilor art. 998 din Codul civil, orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit dispozițiilor art. 999 din Codul civil, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa.

Rezultă, astfel, că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpaților din cauza penala de fata este necesară stabilirea existenței unei fapte ilicite a acestora, a unui prejudiciu (cert) suferit de partea civilă, a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și a vinovăției inculpaților sub acest aspect.

instanța ca toate aceste elemente au fost stabilite detaliat în urma analizei probatoriului administrat în cursul procesului penal de fata, astfel cum au fost expuse acestea prin considerentele prezentei sentințe penale.

Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art. 14-15 și art. 346 din Codul d e procedura penala, rap. la art. 998-999 și art. 1003 din Codul civil, instanța va admite acțiunea civilă pornita si exercitata in cadrul procesului penal de către partea civilă, sens în care va oblig pe cei trei inculpați, în solidar, sa plătească părții civile, cu titlu de despăgubiri civile (daune materiale), suma de 9.500.000 lei (ROL)= 950 lei (RON), reprezentând contravaloarea bunului mobil sustras victimei si nerestituit acesteia din urma.

Instanța va lua act ca partea civila nu a solicitat cheltuieli judiciare în cadrul procesului penal."

S-au invocat și dispozițiile art. 349 și art. 191 Cod procedură penală, în ceea ce privește cheltuielile judiciare avansate de stat.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul - solicitând reaprecierea modalității de executare a pedepsei aplicate și redozarea acesteia în funcție de toate circumstanțele reale și personale incidente, precum și inculpatul care a criticat sentința sub aspectul reținerii a situației de fapte, dar și al greșitei aplicări a criteriilor de dozare a pedepsei aplicate.

Prin decizia penală, Tribunalul a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 912 din 06 martie 2009 Judecătoriei Iași.

S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale care a fost menținută.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța decizia, tribunalul a reținut următoarele:

La termenul de judecată din 12.05.2009, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția tardivității apelului declarat de inculpatul -, excepție care este întemeiată.

Astfel, din studiul părții introductive a sentinței apelate, în care sunt consemnate dezbaterile ce au avut loc la data de 12.02.2009, rezultă că inculpatul - (cât și avocatul său desemnat din oficiu) a fost prezent la acestea, acordându-i-se și ultimul cuvânt, prilej cu care a arătat că "solicită schimbarea încadrării juridice și reținerea în sarcina lui a infracțiunii de favorizare a infractorului". Prima instanță a pronunțat sentința în ședință publică în data de 06.03.2009, dar, se pare că în lipsa inculpatului și a avocatului acestuia.

Potrivit disp. art. 363 Cod procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 10 zile și el curge de la pronunțarea sentinței pentru partea care a fost prezentă fie la dezbateri, fie la pronunțare. Cum inculpatul - a fost prezent la dezbateri, pentru el termenul de apel a început să curgă de la momentul pronunțării sentinței criticate, respectiv de la data de 06.03.2009.

Prin urmare, se constată că de la acest moment și până la momentul declarării de către inculpat, prin intermediul avocatului, a prezentului apel (20.03.2009) termenul de 10 zile, calculat potrivit dispozițiilor art. 186 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv pe zile libere (prima și ultima zi nu se iau în calcul) a fost depășit cu trei zile, apelul de față fiind deci tardiv. În concret: a) prima zi de 06.03.2009 nu se ia în considerarea la calculul termenului de 10 zile; b) se adaugă 10 zile care se împlineau pe 16.03.2009, care oricum nu se lua în calcul (fiind cea de-a zecea zi) și care se proroga pentru data de 17.03.2009 care era ultima zi în care se putea declara apel în termen. Cum apelul a fost declarat pe date de 20.03.2009, acesta este tardiv. Inculpatul nu a indicat nici un motiv temeinic de împiedecare a exercitării căii de atac în termenul legal, ci, din contră, a considerat că s-a încadrat în termenul legal, precizând că a fost prezent la dezbateri, la data soluționării cauzei era în libertate, fiind încarcerat la data de 24.03.2009.

De aceea, în temeiul dispozițiilor legale sus-citate și a art. 379 pct. 1 lit. "a" Cod procedură penală, tribunalul urmează să respingă, ca tardiv, apelul formulat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 912 din 6 martie 2009 Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul cu nr-.

Analizând actele și lucrările dosarului precum și sentința penală criticată, prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele și condițiile prev. de art. 371 alin. 2.C.P.P. tribunalul constată că apelul inculpatului este nefondat și urmează să fie respins ca atare pentru următoarele considerente:

Prima instanță a administrat, în mod legal, un probatoriu consistent pe care l-a evaluat corespunzător și pe baza căruia a stabilit corect situația de fapt, ce nu comportă critici. Totodată, prima instanță a făcut și o analiză detaliată atât a mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului, cât și a apărărilor formulate de acesta, care au fost înlăturate motivat. De asemenea, a fost descrisă și situația de fapt reținută în sarcina acestuia, cu indicarea datei de săvârșire. Prin urmare, se constată că au fost respectate exigențele art. 356 lit. b) și c) Cod procedură penală.

Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal relevă, fără echivoc, vinovăția inculpatului în ceea ce privește fapta dedusă judecății.

Astfel, tribunalul constată, la rândul său, că, în fapt, într-adevăr, în seara de 07.08.2005, în jurul orelor 18,00-19,00, cu aproximație, inculpatul, fiind însoțit de către ceilalți inculpați, si -, precum și de către martorul, în timp ce se aflau în apropierea blocurilor 253-254 de pe str. - din municipiul I, a acostat-o pe partea vătămată întrebând-o cât este ora; inițial partea vătămata i-a răspuns acestuia ca nu știe, întrucât nu are ceas, dar in momentul când a încercat sa-l ocolească pe inculpatul, acesta din urma i-a pus mâna in piept si a împins-o de două ori; urmare a acestei acțiuni, partea vătămată a scos telefonul său mobil, marca -, pe care îl avea in buzunarul stâng al pantalonilor cu care era imbracata, pentru a se uita la ceasul de pe telefon și i-a spus inculpatului, in preajma căruia se aflau in apropiere si ceilalți inculpați, cat este ora afișata, moment în care inculpatul, văzând telefonul victimei, in intenția de a-l sustrage, i-a solicitat acesteia să-i dea telefonul pentru câteva pentru a efectua un apel către o cunoștință, partea vătămata refuzând, moment in care inculpatul a împins-o pe victima către zidul blocului din apropiere, smulgându-i telefonul din mână, după care a plasat imediat bunul respectiv inculpatului care, la rândul său, l-a înmânat inculpatului -, aflat la distanta de ceilalți doi inculpați, după care inculpatul -, intrând în posesia telefonului mobil, s-a îndepărtat în fugă de locul faptei.

Partea vătămată a încercat să-l urmărească pe inculpatul -, fiind însă blocat de către inculpatul.

Critica inculpatului relativă la faptul că nu există probe certe care să contureze intenția sa de sustragere sunt nefondate. Astfel, partea vătămată declară în mod constant că inc. a oprit-o în încercarea de a-l urmări pe inc.. Pe de altă parte, cu ocazia recunoașterilor după fotografii judiciare, l-a indicat fără dubiu pe inc. apelant, ca fiind persoana care i-a smuls telefonul din mână. Martorul, de asemenea, a declarat că a cumpărat telefonul mobil de la inc. și la insistențele acestuia din urmă. Nu în ultimul rând, inc., în faza de urmărire penală, a precizat că inc. a fost cel care i-a luat telefonul părții vătămate, bun pe care, ulterior, l-a inc., iar acesta, în cele din urmă i l-a înmânat lui, spunându-i, totodată, să se prefacă a vorbi și să fugă. Martorul, în cursul urmăririi penale, a precizat, inclusiv olograf (fila 117 ds. urm. pen.), că a văzut cum "inc. nu a lăsat partea vătămată să plece, ținând-o lângă peretele bloculuii-a smuls telefonul mobil din mână și a refuzat să i-l înapoieze". Același martor precizează că bunul a fost vândut de către inc., din banii obținuți făcându-le "cinste".

În fața instanței de apel, martorul a negat că inc. ar fi împins partea vătămată spre peretele blocului, precizând că aceasta nu a fost în nici un fel brutalizată; nu a încercat să-l prindă pe inc. și nici nu a fost împiedicat să facă acest lucru de către inc.. Mai mult, a declarat că nu știe cine a vândut telefonul, dar este adevărat că inc. i-a dat o bere și pizza fără un motiv anume. Această din urmă declarație nu poate fi reținută: vine în contradicție cu întreg materialul probator administrat, care a fost analizat atât de instanța de fond cât și de instanța de control judiciar.

În concluzie, tribunalul reține că în cauză există probe certe de vinovăție a inculpatului.

Prima instanță a încadrat corect, din punct de vedere juridic, fapta reținută în sarcina acestuia.

Ca atare, apelul inculpatului în latura penală nu este fondat.

Trecând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, prima instanță a făcut, o justă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal. În acest context, a aplicat o pedeapsă cu închisoarea la limita minimă prevăzută de lege, raportat la modalitatea concretă de săvârșire a faptei, la gradul de pericol social concret al acesteia (unul ridicat), precum și la urmările produse, la poziția procesuală, la dezinteresul manifestat pentru acoperirea prejudiciului. Pe de altă parte, s-au avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist.

Raportat la toate aceste criterii, tribunalul apreciază că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată, nefiind necesară modificarea acesteia în sensul reducerii sale. Mai trebuie precizat că, raportat la antecedența penală a inc., prima instanță a eficientizat corect atât disp. art. 83 Cod penal, cât și cele ale art. 33 lit. a, 34 Cod penal, aspecte care nici nu au fost criticate, de altfel.

De asemenea, în mod corect inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul constată că în mod corect s-au admis pretențiile formulate de partea civilă.

Față de toate cele mai sus arătate, tribunalul, în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, urmează să respingă, ca nefondat, apelul inculpatului, împotriva sentinței penale nr. 912 din 6 martie 2009 Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul cu nr-, sentință pe care o va menține.

Față de tardivitatea apelului declarat împotriva aceleiași sentințe penale de inculpatul -, excepție analizată mai sus, instanța urmează a-l respinge pe acest considerent.

Împotriva deciziei penale inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În recurs inculpatul solicită ca instanța să aprecieze asupra aplicării art. 74 Cod penal și art. 76 Cod penal, întrucât a adoptat o conduită sinceră în cursul procesului penal. Solicită reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal.

Recursul este nefondat.

Instanțele de fond și instanța de apel au stabilit o situație de fapt corespunzător probelor administrate care au fost complet și just apreciate, astfel încât împrejurările reținute corespund probelor și reprezintă adevărul. Vinovăția inculpatului este dovedită în cauză dincolo de orice dubiu. Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este legală și temeinică.

La individualizarea pedepsei în considerarea criteriilor prev. de art. 72 Cod penal, dar și a scopului și funcțiilor pedepsei prev. de art. 52 Cod penal, instanțele au avut în vedere gradul concret de pericol social ridicat al infracțiunii comise, modalități de săvârșire, consecințe produse, limite legale de pedeapsă, împrejurări ce țin de persoana inculpatului care a comis infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie, în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate pentru pedeapsa ce constituie prim termen al recidivei, conduita sa procesuală manifestată în declarațiile de recunoaștere a infracțiunilor comise. Pedeapsa a fost stabilită în aceste condiții la nivelul minimului special de pedeapsă prevăzut de lege pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, de 7 ani închisoare.

Pedeapsa de executat, de 10 ani închisoare, este rezultatul aplicării corecte și legale a tratamentului sancționator al recidivei postcondamnatorie, prin aplicarea dispozițiilor art. 83 Cod penal de revocare a beneficiului suspendării condiționate a pedepsei, prim termen al recidivei, și cumulului aritmetic al celor două pedepse.

Pedeapsa de executat cuprinde în conținutul ei și o modificare de pedepse în baza concursului de infracțiuni cu privire la al doilea termen al recidivei, legal rezolvat.

Solicitarea privind reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal nu are un temei factual, astfel încât nu vor fi reținute.

În consecință criticile formulate în recurs sunt nefondate și decizia penală atacată este legală și temeinică.

Conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va fi respins ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale atacate care va fi menținută.

Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva deciziei penale nr. 358 din 02.10.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă recurentul la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, 200 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 Ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:,

05.02.2010

2 ex.

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu, Mihaela Chirilă

Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 39/2010. Curtea de Apel Iasi