Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 41/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 41
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " tâlhărie", declarat de inculpatul recurent, fiul lui - și, născut la data de 1 mai 1989, aflat în prezent în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr.201 din 4 noiembrie 2009 Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul penal nr-.
Conform disp.art. 297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane citate în cauză, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ales, lipsă fiind părțile vătămate, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că este al doilea termen de judecată, că recursul promovat în termen de către inculpat a fost motivat, că la termenul anterior cauza s-a amânat la cererea apărătorului ales al inculpatului, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Curtea procedează la verificarea identității inculpatului recurent, după care, aduce la cunoștință acestuia că potrivit dispozițiilor art.70 alin.2 din Codul d e procedură penală, are dreptul de a nu da declarație în cauză, și că, în ipoteza în care va consimți să dea declarație, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Inculpatul recurent, având cuvântul, arată că nu dorește să facă declarații suplimentare, își menține declarațiile date precum și recursul promovat.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat, pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că recursul promovat vizează două aspecte, raportat la hotărârea instanței de fond, respectiv cuantumul pedepsei aplicate, precum și modul de executare a pedepsei.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, apărarea consideră că pedeapsa de 4 ani închisoare este prea M raportat la circumstanțele personale și reale ce puteau fi reținute în cauză, respectiv disp.art.76 lit.b și 74 lit.a și c din Codul penal. Solicită a se avea în vedere că inculpatul se află la primul contact cu legea penală, a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei săvârșite atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești.
În ceea ce privește regimul de executare al pedepsei aplicate, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea efectivă. Raportat la probele administrate în prezenta cauză, precum și la poziția procesuală adoptată de către părțile vătămate, apărarea consideră că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea prevederilor art.86 ind.1 Cod penal.
Pentru toate motivele formulate în scris, pune concluzii de admitere a recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând a fi menținută decizia recurată ca fiind legală și temeinică.
Pedeapsa aplicată inculpatului pentru cele două infracțiuni săvârșite a fost corect dozată, instanțele dând dovadă de suficientă clemență atunci când a redus pedepsele aplicate sub minimul special prevăzut de lege, iar în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei consideră că aceasta a fost corect stabilită, scopul pedepsei nu poate fi atins fără executarea efectivă acesteia.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, regretă sincer faptele comise și achiesează la concluziile puse de apărătorul ales.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1049/2009 pronunțată de Judecătoria Vaslui, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul, prin apărător, din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. b) și c) Cod penal în tentativă la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. b) și c) Cod penal.
S-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui - și, născut la data de 1 mai 1989, la pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. b) și c) Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) Cod penal și art. 76 lit. b) Cod penal.
Condamnarea inculpatul, la pedeapsa de 1 (un) an de închisoare pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 197 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) Cod penal și art. 76 lit. d) Cod penal (parte vătămată ).
În baza art. 33 lit. a) Cod penal și art. 34 lit. b) Cod penal, au fost contopite cele două pedepse aplicate în prezenta cauză în pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând a executa în final pedeapsa de 4 (patru) ani de închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive și starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 alin. 1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive de la 02.04.2009 la zi, inculpatul fiind arestat preventiv prin Încheierea de ședință nr. 10 din data de 03.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, în baza căreia a fost emis nr. 9/U/03.04.2009.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) Cod procedură penală s-a dispus încetarea față de inculpatul a procesului penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate, pentru tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 197 alin. 1 Cod penal, ca urmare a împăcării părților.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) Cod de procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit. h) Cod procedură penală s-a dispus încetarea față de inculpatul a procesului penal pornit la plângerea prealabilă a părții vătămate pentru tentativă la infracțiunea de viol prevăzută de art. 20 Cod penal raportat la art. 197 alin. 1 Cod penal, ca urmare a împăcării părților.
În baza art. 14 Cod de procedură penală raportat la art. 346 Cod de procedură penală, instanța de fond a luat act că partea vătămată a renunțat la constituirea inițială de parte civilă în procesul penal împotriva inculpatului și că părțile vătămate și nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.
În baza art. 132 alin. 1 Cod penal, s-a constatat stinsă acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e) Cod penale, s-a dispus confiscarea fragmentului de telefon marca Samsung aparținând părții vătămate.
În baza art. 189 Cod procedură penală, art. 191 alin. 1 Cod procedură penală și art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. b) Cod procedură penală, a fost obligă inculpatul la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
1. În dimineața zilei de 23 octombrie 2008, orele 7.30, partea vătămată se întorcea de la serviciu, deplasându-se pe strada -, din municipiul V, către blocul nr. 182, bloc unde se află apartamentul în care locuiește cu chirie. Partea vătămată a fost observată de către inculpatul care, de asemenea, se întorcea de la serviciu, urmând a se întâlni cu fratele său la barul "", situat pe strada - cel
Inculpatul a luat hotărârea de aou rmări pe în scara blocului nr. 182, unde să o determine, prin violență, la întreținerea de relații sexuale. În momentul în care partea vătămată a urcat scările la etajul 1, inculpatul s-a apropiat de aceasta, iar în momentul în care a încercat să deschidă ușa apartamentului, i-a solicitat o cu apă, partea vătămată refuzându-l însă.
a prins-o pe aceasta de corp cu o mână, iar cu cealaltă mână i-a acoperit gura, astfel încât partea vătămată să nu aibă posibilitatea de a țipa. Inculpatul și-a dat pantalonii jos, solicitându-i părții vătămate să întrețină acte sexuale orale. Partea vătămată a refuzat și a început să se zbată, iar inculpatul și-a descheiat pantalonii și a scos penisul în erecție.
a reușit să scape din imobilizarea inculpatului, care o presase de un perete. Auzindu-se zgomotul unei uși de la etajele superioare, inculpatul a târât-o pe partea vătămată la parterul scării, unde a continuat să exercite acțiuni de imobilizare a victimei și să încerce să o supună la întreținerea de acte sexuale orale. Partea vătămată a scos un spray lacrimogen cu care a pulverizat în zona feței inculpatului, în același timp fiind deschisă o ușă de către un vecin de scară, ceea ce l-a determinat pe inculpat să renunțe. a fugit din scara respectivă spre domiciliu.
Partea vătămată nu a suferit leziuni fizice și nici nu s-a prezentat la vreun serviciu de medicină legală.
Din probatoriul administrat nu a reieșit intenția inculpatului de a sustrage cerceii părți vătămate, aceștia desprinzându-se în timpul altercației în care au fost implicați inculpatul și partea vătămată.
2. În seara zilei de 21 februarie 2009, orele 19.30, fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul s-a deplasat pe strada - cel M din municipiul V, fiind îmbrăcat într-un palton, cu o pereche de blugi de culoare albastră.
n jurul orelor 21.15, in zona Select, a observat-o pe partea vătămată, care se deplasa pe trotuarul din fața sa și a decis să o urmărească și să o deposedeze de telefonul mobil, pe care aceasta îl purta în mână. a întrebat inițial partea vătămată cât este ora, deși în zonă se aflau panoul cu leduri din fața hotelului și ceasul de pe clădirea Consiliului Județean Partea vătămată i-a răspuns la întrebare și a continuat deplasarea până în zona blocurilor 92 și 93, fiind urmărită îndeaproape de către inculpat.
În momentul în care artea p. vătămată a ajuns într-o zonă întunecoasă, în dreptul unui gang prin care se face ccesul spre scările blocurilor, inculpatul a prins-o pe aceasta de gât, punându-i o mână la gură, astfel încât partea vătămată să nu poată țipa.
Inculpatul a prins telefonul mobil marca "Samsung ", pe care îl avea în mână și a început să o bruscheze. Partea vătămată a opus rezistență, țipând, ceea ce l-a determinat pe inculpat să o îmbrâncească. Inculpatul a adresat injurii părții vătămate, a prins clapeta telefonului și a tras cu putere, ceea ce a determinat ruperea telefonului.
În momentul în care partea vătămată a țipat, a fugit de la fața locului cu componenta sustrasă, care conținea display-ul telefonului. La aproximativ 20 de metri de la locul faptei, realizând faptul că acea componenta nu putea fi folosită ori valorificată, inculpatul a aruncat-
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului și procesul-verbal de examinare criminalistică rezultă utilizarea violențelor în săvârșirea faptei, fiind scoase in evidență atât excoriațiile pe care le prezenta partea vătămată în zona buzei inferioare, cauzate de inculpat, cât și urmele violenței asupra lucrului, fiind examinată partea din telefonul mobil, ruptă ca urmare a smulgerii.
3. In noaptea de 08/09.03.2009, orele 00.30, inculpatul se deplasa pe strada - - când, la intrarea în scara Fab locului 138, observat-o pe partea vătămată, care discuta cu prietenul ei. Inculpatul s-a hotărât să pătrundă în scara respectivă, unde urma să o agreseze pe partea vătămată, după ce aceasta termina discuția.
Intrarea in scara respectivă fiind prevăzută cu interfon, inculpatul a mers chiar lângă partea vătămată, creând acesteia și prietenului ei convingerea că ar dori să intre în acea scară, să meargă la locuința vreunei persoane, în condițiile în care nu cunoștea numărul apartamentului. Partea vătămată a deschis ușa inculpatului, iar inculpatul a mers in scară, așteptând-o pe partea vătămată în întuneric aproximativ 10-15 minute.
După ce s-a despărțit de prietenul ei, a intrat în scară, s-a deplasat la ușa apartamentului său de la etajul 1, fiind ajunsă din urmă de inculpatul. Acesta a imobilizat-o, punându-i mâna la gură. Cum s-a zbătut, partea vătămată a scăpat din imobilizare, țipând și intrând în locuința sa unde a alertat pe fratele său, și pe tatăl sau,.
a perceput momentul în care partea vătămată striga după ajutor, întrucât a ieșit pe casa scării, observând-o totodată pe partea vătămată căzută în genunchi, cât timp inculpatul o trăgea de haine din zona gulerului. Ca urmare a intervenției martorului, inculpatul a încetat activitatea infracțională, fugind spre ieșirea din scară. Acesta a fost urmărit de martor care în intenția de a îl reține și de a îl preda organelor de poliție, l-a prins de haine, însă inculpatul a reușit să se smulgă din imobilizarea efectuată de martor, continuându-și fuga.
4. În ziua de 28 martie 2009, orele 16.30, inculpatul se deplasa pe strada - - din municipiul V cu intenția de a ajunge în strada - cel M pentru a lua un microbuz și a se deplasa la bunicii săi în comuna. Inculpatul a observat-o pe partea vătămată, pe care o cunoștea din vedere, aceasta intenționând să intre în scara Fab locului 138, bloc situat pe ceeași stradă. A urmărit-o până în acea scară cu intenția de a întreține cu aceasta acte sexuale, chiar și prin constrângere.
In momentul in care a ajuns-o din urmă, inculpatul a întrebat-o pe partea vătămată cât este ceasul, fără ca aceasta să îi răspundă, a urmărit-o câțiva metri, apoi a prins-o pe partea vătămată cu o mână de gură să nu poată țipa, iar cu cealaltă mână a imobilizat-o de corp, totodată, trăgând-o pe spate. Ca urmare a acestui fapt, partea vătămată s-a dezechilibrat și s-a lovit la cap, fără a i se provoca leziuni fizice.
Cât timp o imobilizase pe partea vătămată, inculpatul i-a pus mâna în zona organelor genitale, cu toate că partea vătămată se zbătea și țipa. Țipetele victimei au fost auzite de, vecin al acesteia, care a deschis ușa și l-a observat pe inculpat cum a început să fugă, iar pe partea vătămată, căzută pe pardoseala scării respective.
În termenul prev de art. 363 Cod procedură penală a declarat apel inculpatul prin apărător. Prin motivele de apel depuse la dosar, hotărârea este criticată sub aspectul legalității temeiniciei în sensul că:
- pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1 și 2 Cod penal este prea severă raportat la conduita sinceră a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, regretul manifestat de inculpat pentru fapta comisă. Instanța putea reține și alte circumstanțe atenuante, cum ar fi prejudiciul modic cauzat părților vătămate, faptul că acestea nu s-au constituit părți civile și atitudinea de clemență manifestată de părțile vătămate față de inculpat.
- în ceea ce privește regimul de executare a pedepsei aplicate, instanța putea să aprecieze că scopul pedepsei putea fi atins și fără executarea acesteia, astfel că se putea face aplic. art. 86 ind. 1 Cod penal.
- în mod greșit instanța a respins cererea de schimbare încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în acea de tentativă de tâlhărie în condițiile în care, prin exercitarea violenței inculpatul a intrat în posesia doar a unei părți din telefonul mobil cealaltă parte rămânând în posesia părții vătămate.
Prin decizia penală nr. 201/A/04 noiembrie 2009 Tribunalul Vasluia respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus detenția la zi de la 02 septembrie 2009.
A obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În pronunțarea acestei decizii tribunalul a reținut următoarele:
Situația de fapt reținută de instanța fondului corespunde probelor din dosar care au fost corect aplicate,pedeapsa stabilită este legală și a fost judicios individualizată.
Instanța a avut în vedere situația personală a inculpatului, vârsta acestuia, atitudinea sinceră în timpul procesului, problemele familiale pe care le are, condițiile concrete în care a comis fapta cât și pericolul social deosebit al acesteia așa cum rezultă acesta din modul concret în care inculpatul a procedat. Instanța a reținut în favoarea inculpatului în acest context circumstanțele atenuante judiciare prev de art. 74 lit. a și c Cod penal și a redus pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege pentru fapta comisă. Nu este necesar a se da o mai M eficiență acestor circumstanțe și nici reținerea altor circumstanțe atenuante având în vedere modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, pericolul social deosebit de ridicat al acestora, precum și persistența infracțională de care dat dovadă inculpatul apelant care comis în aprox. 5 luni o infracțiune de tâlhărie și trei tentative de viol.
Raportat la aceste criterii în mod corect instanța a apreciat că modalitatea de executare pedepsei, care să ducă la realizarea scopului acesteia nu poate fi decât executarea efectivă în regim de detenție.
Susține inculpatul în motivele de apel că, faptele au fost comise în condițiile în care inculpatul a avut un moment de rătăcire pe fondul unei erori comportamentale, determinată de lipsa de supraveghere din partea părinților. Tocmai aceste elemente denotă că, climatul familial în care inculpatul ar putea să trăiască pe perioada suspendării pedepsei sub supraveghere îndreptățește instanța să aprecieze că scopul pedepsei nu poate fi atins fără executarea efectivă acesteia. Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, inculpatul s-ar întoarce în același mediu familial și ar putea avea aceeași conduită ce ar pune în pericol valorile sociale apărate de legea penală.
În ceea ce privește cererea de schimbare încadrării juridice din infracțiunea consumată de tâlhărie în aceea de tentativă la tâlhărie, în mod corect instanța a respins această cerere. În vederea realizării infracțiunii scop, aceea de furt, inculpatul a folosit infracțiunea mijloc, respectiv a exercitat violențe, activitatea lui soldându-se cu sustragerea doar a unei părți din telefonul mobil care se afla în mâna părții vătămate. În condițiile în care bunul mobil ce face obiectul acțiunii de luare, este compus din mai multe părți detașabile, fiecare componentă constituie un bun mobil în sensul dispozițiilor art. 208 alin. 1 Cod penal. Sustragerea și însușirea doar a unei componente din bunul mobil ce urma a fi sustras în întregul său realizează conținutul unei infracțiuni consumate de furt iar dacă pentru realizarea acesteia s- folosit violența, activitatea realizează conținutul infracțiunii de tâlhărie în formă consumată și nu doar tâlhărie la această infracțiune.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală hotărârile pronunțate în cauză au fost recurate de inculpatul, care a invocat aceleași motive cu cele din apel respectiv greșita individualizare judiciară a pedepsei apreciată ca fiind prea aspră cât și schimbarea modalității de executare prin aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 1 Cod penal avându-se în vedere datele ce circumstanțiază persoana acestuia.
Prealabil examinării recursului Curtea de apel constată următoarele:
- în calea de atac nu s-au propus și nici nu au fost administrate alte probe pe situația de fapt;
- inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere, drept conferit prin dispozițiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală și nu a înțeles să formuleze și alte declarații în cauză, aspect ce rezultă din partea introductivă a prezentei hotărâri.
Criticile formulate de inculpat se încadrează în drept în cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate cât și din oficiu curtea constată că recursul de față este nefondat.
Ambele instanțe, cu argumente rezultate din probatoriul administrat au stabilit vinovăția inculpatului și au aplicat o pedeapsă corect individualizată.
În cauză au fost reținute împrejurările prevăzute de art. 74 lit. "a și c" Cod penal în sensul inexistenței antecedentelor penale cât și conduita sa procesuală în faza urmăririi penale și a judecății.
S-a dat eficiență dispozițiilor art. 76 lit. "b" Cod penal, iar pedeapsa de 4 ani închisoare a fost stabilită sub limita minimă prevăzută de dispozițiile art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. "b și c" Cod penal de 5 ani închisoare.
Raportat periculozității sociale și modalității concrete de comitere pedeapsa este în măsură să-și atingă scopul instituit prin art. 52 Cod penal.
Nu se impune nici schimbarea modalității de executare prin suspendarea sub supraveghere pe durata prev. de art. 86 ind. 2 Cod penal, având în vedere că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea efectivă. În consecință, pentru considerentele arătate și având în vedere că, verificând hotărârile atacate în raport cu prevederile art. 385 ind. 9 alin. 3 din Codul d e procedură penală, nu se constată existența și a altor motive care analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul este nefondat și va fi respins ca atare în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală.
În baza art. 385 ind. 16 alin. 2 cu referire la art. 381 Cod procedură penală, se va deduce detenția la zi a inculpatului de la 04 noiembrie 2009.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr. 201/A din 4 noiembrie 2009 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 4 noiembrie 2009 până la zi.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -
29.01.2010
2 ex.
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu, Mihaela Chirilă
