Violul (art.197 cod penal). Decizia 43/2010. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENALĂ Nr. 43

Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu

JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - a fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind soluționarea recursului penal, având ca obiect " viol", declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la data de 16 mai 1985, deținut în Penitenciarul Iași împotriva deciziei penale nr.192 din 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul penal nr-.

Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților, constatându-se că se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ( apărător desemnat din oficiu), lipsă fiind partea vătămată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare și prezența părților la termenul de astăzi, că este al doilea termen de judecată, recursul motivat, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Curtea din oficiu, invocă tardivitatea recursului promovat de inculpatul recurent față de data la care acesta a luat la cunoștință de dispozitivul sentinței, respectiv 23.10.2009 și data la care acesta a promovat prezentul recurs, respectiv 23.11.2009.

Avocat, după ce în prealabil a luat legătura cu inculpatul recurent, arată că acesta susține că a promovat în termen prezentul recurs și dacă inculpatul nu a știut că termenul de declarare a recursului este de 10 zile, sarcina declarării în termen a recursului aparținea apărătorului care i-a acordat asistență juridică acestuia în apel.

Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul pe excepție.

Avocat, având cuvântul, solicită a se constata că excepția este admisibilă, recursul tardiv promovat. Oficiul neachitat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca fiind tardiv promovat.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.

Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior pronunțării,

Curtea,

Asupra recursului penal de față;

Prin decizia penală nr. 192/A din 21.10.2009 a Tribunalului Vasluis -a admis apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 81 din 21.09.2009 a Judecătoriei Murgeni pe care a desființat-o în parte în latura penală și rejudecându-se cauza a aplicate inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, b,e Cod penal, pe o durată de 3 ani, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței și înlăturându-se dispozițiile contrare.

S-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului - și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 21.09.2009 la zi iar cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vasluia reținut următoarele:

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel formulate precum și din oficiu conform art. 371 alin. 1 Cod procedură penală, tribunalul, constată că apelul inculpatului este fondat sub un aspect ce fost avut în vedere din oficiu și care va fi arătat în continuare.

Situația de fapt reținută de instanță corespunde probelor din dosar care au fost corect apreciate iar pedepsele aplicate inculpatului sunt legale și au fost judicios individualizate.

La stabilirea cuantumului acestora și a modalității de executare acestora instanța avut în vedere atât conduita inculpatului în timpul procesului cât și pericolul social concret al faptelor așa cum rezultă acestea din modalitatea de săvârșire a lor, vârsta persoanei vătămate și antecedentele penale ale inculpatului.

Sentința este nelegală sub aspectul neaplicării pedepsei accesorii care era obligatorie potrivit legii precum și prin faptul că nu stabilit durata pedepsei complementare și conținutul concret al acesteia.

Există contradicții între motivarea hotărârii și dispozitivul acesteia în ceea ce privește pedeapsa complementară sau accesorie, deoarece nu se înțelege ce a vrut să aplice instanța de fond. Din dispozitivul hotărârii rezultă că inculpatului îi va fi aplicată pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, d și e Cod penal fără a se preciza perioada, dispunându-se doar ca pedeapsa complementară să fie aplicată după executarea pedepsei principale, însă pe perioadă nedeterminată.

Din motivarea hotărârii rezultă că se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 Teza a II-a lit. a și b penal din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea pedepsei. Din această formulare înțelegându-se că instanța a avut intenția de a aplica o pedeapsă accesorie care să se execute odată cu pedeapsa principală aceea a închisorii și nu o pedeapsă complementară.

Ceea ce se execută dintr-o hotărâre judecătorească este dispozitivul situație în care se va menține aplicarea pedepsei complementare însă doar a celor prev. de art. 64 lit. a, b și e penal urmând a se stabili durata acestei pedepse și care se va executa după executarea pedepsei principale.

La aprecierea conținutului pedepsei complementare, tribunalul, are în vedere gravitatea faptei comisă de către inculpat, faptă care îl face nedemn de alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice de a ocupa funcție ce implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a fi tutore sau curator.

Nu pot fi interzise inculpatului drepturile părintești atâta timp cât nu sunt dovezi că acesta și-ar exercita cu rea credință aceste drepturi și că prin această modalitate ar periclita drepturile și interesele copiilor.

Hotărârea instanței de fond urmează să rămână nelegală în ceea ce privește aplicare pedepsei accesorii întrucât fiind sesizată doar cu apelul inculpatului i-ar agrava situația acestuia în propria cale de atac.

Sub acest aspect, fiind fondat apelul inculpatului, în baza art. 379 pct. 2 lit. Cod procedură penală se va admite apelul inculpatului, desființată în parte în latura penală.

Rejudecînd cauza, se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev de art.64 alin.1 lit.a teza a II - a, b și e Cod penal pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale și se va înlătura din sentința apelată mențiunea privind aplicarea pedepsei complementare prev de art.64 lit. a teza I și d Cod penal.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate și vor fi înlăturate dispozițiile contrare.

Se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive în continuare de la 21.09.2009 la zi.

Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs la data de 26.11.2009, inculpatul -, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând prevederile art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 6,10,12,14 și 17 Cod procedură penală.

Recursul este tardiv.

Codul d e procedură penală prevede în art. 385 ind. 3, cu referire la art. 363, că termenul de declarare a recursului este de 10 zile și curge de la pronunțare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare și de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru părțile care au lipsit și pentru inculpatul deținut care a lipsit de la pronunțare.

Inculpatul - a fost prezent la dezbateri în stare de arest preventiv, unde a pus concluzii avocatul desemnat din oficiu pentru el și a avut ultimul cuvânt, arătând că regretă faptele comise și că are un copil mic în întreținere, lipsind la pronunțarea hotărârii însă i-a fost comunicată decizia penală nr. 192/A.din 21.10.2009 a Tribunalului Vaslui, dovada aflându-se la fila 19 dosar tribunal, la data de 23.10.2009, termenul de declarare a recursului curgând pentru el de la această dată.

Cum inculpatul nu a invocat vreo cauză temeinică de împiedicare a declarării în termen a recursului, iar recursul a fost declarat de el cu mult peste termenul de 10 zile prevăzut de lege, instanța, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, va respinge ca tardiv recursul declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 192/A din 21.10.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o va menține.

Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, instanța va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca tardiv recursul declarat de inculpatul -, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva Deciziei penale nr. 192/A din 21 octombrie 2009 Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, onorariu avocat se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 21 Ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui: -,

-

25.01.2010

2 ex.

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu, Mihaela Chirilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Violul (art.197 cod penal). Decizia 43/2010. Curtea de Apel Iasi