Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 521/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 521/2009
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina Lodoabă
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 216/A/13.08.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.b/1 pr.penală deoarece din actele dosarului nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit faptele, inculpatul a întreținut relații sexuale cu -partea vătămată care a fost de acord.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat reducerea pedepsei și a precizat că nu este vorba de tâlhărie deoarece nu i-a sustras nimic părții vătămate, recunoaște doar infracțiunea de viol.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 262/2009 Judecătoria Petroșani a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 5.04.1978 în P, jud. H, cetățean român, CNP -, studii 8 clase și școala profesională, nu este încadrat în muncă, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, nu are copii minori, recidivist,. în P, str. -. - nr.12,.2, jud. H, arestat preventiv în cauză și deținut în Penitenciarul M, la:
- 2( doi) ani închisoare pentru tentativă la infracțiunea de viol prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 197 alin.1 pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen.
- 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin.21 lit. b și c pen. cu aplic. art. 37 lit. a pen.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
În baza art. 61 pen. a revocat liberarea condiționată a inculpatului cu privire la restul de 122 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr.397/2007 a Judecătoriei Petroșani iar în baza art. 39 alin.2 pen. contopește restul mai sus menționat cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5(cinci) ani închisoare.
A interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 pen.
În baza art. 350 pr.pen. menține arestarea preventivă a inculpatului iar în baza art. 88 pen. deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 6.02.2009 și până la data de 28.04.2009.
A constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit.d pen. a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 200 lei.
În baza art. 191 pr.pen. obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu a stabilit să fie plătită anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În seara zilei de 5.02.2009, în jurul orei 1830, partea vătămată se afla pe șoseaua de centură a municipiului P și a fost acostată de către inculpatul, care i-a propus să întrețină relații sexuale, propunere cu care partea vătămată a fost de acord, în schimbul sumei de 50 lei. În acest scop, cei doi s-au deplasat sub podul de pe șoseaua de centură, unde partea vătămată i-a cerut banii anticipat, dar inculpatul i-a spus că îi va da banii doar după ce vor întreține relațiile sexuale, lucru cu care partea vătămată nu a fost de acord, intenționând să plece din locul respectiv. Atunci inculpatul a lovit-o de mai multe ori, a trântit-o la pământ, i-a tras jos pantalonii și lenjeria intimă, încercând să întrețină un raport anal cu aceasta, dar partea vătămată s-a opus, a început să strige după ajutor, moment în care inculpatul i-a acoperit gura cu mâna pentru a nu fi auzită și atunci aceasta l-a mușcat de mâna dreaptă. În aceste împrejurări, inculpatul i-a luat părții vătămate telefonul mobil și suma de 200 lei, (sumă obținută de partea vătămată în acea zi din practicarea prostituției) din buzunarul de la geaca cu care era îmbrăcată, fugind apoi de la locul faptei. de ajutor ale părții vătămate au fost auzite de martora -, care și ea practică prostituția în zona respectivă, care a apelat serviciul 112 și la scurt timp, au sosit la fața locului organele de poliție care au chemat o ambulanță, partea vătămată fiind transportată la Spitalul de Urgență P, unde i-au fost acordate îngrijiri medicale. Din certificatul medico-legal aflat la 9 din dosar, rezultă că în urma agresiunii partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Audiat în cursul urmăririi penale și în fața instanței, inculpatul a recunoscut că a încercat să întrețină prin violență, raporturi sexuale cu partea vătămată, dar a negat în mod constant, că i-ar fi luat telefonul mobil și suma de bani din buzunar. Susținerea sa este infirmată de împrejurarea că telefonul mobil a fost găsit și ridicat de la locuința sa, fiind ascuns sub saltea, și de unde a fost ridicat și restituit părții vătămate (27-28), care, în fața instanței, nu s-a mai constituit parte civilă în cauză, solicitând doar condamnarea inculpatului (85).
În declarația dată la organele de poliție, scrisă personal de către inculpat (42), acesta arată că, după ce a agresat-o pe partea vătămată și a vrut să plece, a lovit cu piciorul "telefonul ei mobil care căzuse pe jos în timp ce ne luptam, l-am luat și l-am dus acasă, ascunzându-l sub pernă". Instanța a apreciat că și în cazul în care această afirmație a sa ar fi reală, conținutul laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie este îndeplinit, el însușindu-și bunul, urmare a agresiunii exercitate asupra părții vătămate.
Chiar dacă actele de violență exercitate de inculpat asupra părții vătămate au avut ca scop inițial, întreținerea de relații sexuale împotriva voinței acesteia, dar având ca finalitate și însușirea unui bun al acesteia, în a cărei posesie inculpatul a intrat împotriva voinței părții vătămate și în urma exercitării agresiunii, instanța apreciază că sunt întrunite elementele constitutive atât ale infracțiunii de tentativă de viol,prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 197 alin.1 pen, cât și de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 alin.21lit.b și c pen. săvârșite în concurs real.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere prev.art.72
Împotriva acestei sentințe, inculpatul a declarat apel, în termen, motivat, solicitând aplicarea în cauză a prev.art.74, 76 privind circumstanțele atenuante judiciare și în consecință reducerea pedepselor sub limita minimului special.
Prin decizia penală nr. 216/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 262/2009 a Judecătoriei Petroșani.
S-a făcut aplicarea art. 350.pr.penală privind menținerea stării de arest a inculpatului iar în conformitate cu art. 88 cod penal, s-a dedus durata executată, începând cu 06.02.2009 la 13.08.2009.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat conform art. 192 alin.2 pr.penală.
În considerentele deciziei, Tribunalul Hunedoaraa dezvoltat următoarele argumente de fapt și de drept.
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa.
A făcut o încadrare juridică legală a faptelor.
În ce privește dozarea pedepselor instanța de fond a apreciat în mod just pericolul social al faptelor comise de inculpat - tentativă la infracțiunea de viol și infracțiunea de tâlhărie în formă consumată precum și datele referitoare la persoana inculpatului care este recidivist.
În raport de aceste elemente pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare apare just și bine proporționată, aceasta fiind de natură a asigura reeducarea inculpatului, neimpunându-se aplicarea prev. art.74, 76 privind circumstanțele atenuante judiciare.
Așa fiind, conform prev.art.379 pct.1 lit.b s C.P.P.-a respins ca nefondat apel.
În raport de soluția preconizată în cauză s-a apreciat că se impune în continuare menținerea arestării preventive a inculpatului apelant conform disp.art.350
C.P.P.S-a dedus din pedeapsă timpul executat de la 06.02.2009 până la 17.08.2009 conform disp.art.192 al.2
C.P.P.Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 385/3 pr.penală inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte expuse în memoriul scris depus la dosar ( 5) cât și cu ocazia acordării ultimului cuvânt.
- în mod greșit instanțele au reținut vinovăția sa sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, în realitate telefonul victimei fiind găsit de către el, pe jos, după care și l-a însușit, neavând reprezentarea că aparține părții vătămate.
- sancțiunea penală aplicată este prea severă și nu reflectă gravitatea concretă a faptelor comise astfel încât în cauză se impune o redozare a pedepsei pronunțate împotriva sa.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 385/9 alin.3 pr.penală, Curtea constată următoarele:
1. Tribunalul d e primă instanță a reținut în mod clar și neechivoc vinovăția inculpatului în limitele infracțiunii expuse în actul de sesizare (tentativă de viol și tâlhărie), vinovăție ce rezidă dintr-o evaluare corectă a mijloacelor de probă administrate în cauză (plângerea și declarațiile părții vătămate 7-9 dosar de urmărire penală, certificatul medico legal 9-10 dosar de urmărire penală, declarațiile martorei 23 dosar de urmărire penală, dovezile de restituire a telefonului mobil 27-28 dosar de urmărire penală).
2. Curtea arată că apărările inculpatului în sensul absolvirii sale de răspunderea penală sub aspectul infracțiunii de tâlhărie nu sunt pertinente și suficiente pentru a justifica o soluție de achitare, ele fiind contrazise de ansamblul probelor de la dosar.
Susținerea inculpatului că ar fi găsit telefonul mobil pe jos nu poate fi primită și nu-și găsește corespondent în actele cauzei, întregul "modus operandi" demonstrând contrariul.
Actele materiale săvârșite de inculpat de aod eposeda prin violență pe victimă de suma de 200 lei aflată în buzunarul hainei cu care era îmbrăcată, au continuat în baza aceleiași rezoluții infracționale, cu sustragerea telefonului mobil, astfel încât nu poate fi supusă dubiului intenția inculpatului de a -și însuși pe nedrept telefonul mobil.
În același context, Curtea arată că telefonul mobil al victimei a fost găsit la domiciliul inculpatului, cu ocazia efectuării percheziției ascuns sub salteaua patului, aspect ce denotă cu claritate, având în vedere baza factuală reținută și derularea evenimentelor, că bunul a fost dobândit ilicit.
3. Curtea observă însă că hotărârile atacate conțin două aspecte de nelegalitate și care, în lipsa căii de atac a Parchetului, nu pot fi remediate decât parțial în măsura în care profită inculpatului, raportat la principiul neagravării situației în propriul recurs consacrat de disp. art. 385/8 pr.penală.
4. Curtea constată că deși expunerea în drept a faptei săvârșite de către inculpat corespunde pe deplin bazei factuale stabilite de către instanța fondului, aceasta nu a dat calificarea juridică corectă infracțiunii de tâlhărie, reținând o încadrare juridică greșită, în formă agravată și pentru care legea prevede alte limite de pedeapsă.
Astfel, se poate observa că în sarcina inculpatului a fost reținută forma agravată a infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.21lit.b și c cod penal, ceea ce creează pentru acestea, indubitabil o situație mai grea, când în realitate, activitatea sa infracțională este circumscrisă textului de lege prev. de art. 211 alin.2 lit.b și c cod penal.
5. Curtea arată că acest aspect de nelegalitate poate fi remediat în calea de atac a recursului, prin reținerea cazului de casare prev. de art.385/9 pct. 17.pr.penală.
6. Curtea reține de asemenea, că, în cauză subzistă și un alt motiv de nelegalitate vizând temeiul juridic greșit al confiscării și care, în opinia sa, nu poate face obiectul unei reformări, raportat la principiul neagravării situației inculpatului în propriul recurs.
Curtea subliniază că, în speță, instanța se impunea să dispună confiscarea uzând de disp. art. 118 lit. penal și nu al art. 118 lit.d cod penal, text care reglementează cu totul alte situații în care măsura de siguranță poate fi adoptată.
7. Referitor la aspectele de netemeinicie invocate de către inculpat în fața sa, Curtea arată că sancțiunile penale aplicate corespund pe deplin exigențelor impuse de art. 72 cod penal fiind în concordanță atât cu gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite cât și cu elementele ce conturează negativ profilul socio moral al inculpatului, cu referire specială la statutul său de recidivist.
8. Curtea reține că o atenuare a răspunderii penale a inculpatului nu este justificată de rațiuni plauzibile și ar impieta asupra atingerii scopului preventiv și educativ instituit de art. 52 cod penal.
9. Curtea apreciază că pedeapsa stabilită, doar în acest cuantum corespunde unei posibilități reale de reeducare a inculpatului, astfel încât reducerea ei nu este indispensabilă pe baza circumstanțelor.
10. Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 385/15 pct. 2 lit.d pr.penală va admite recursul inculpatului, casând decizia penală atacată cât și sentința penală nr. nr. 262/2009 a Judecătoriei Petroșani numai sub aspectul încadrării juridice a faptei de tâlhărie, pe care o califică reținând textul prevăzut de art. 211 al. 2 lit. b și c Cod penal și nu textul prevăzut de art. 211 al. 2/1 lit. b și c Cod penal.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 88 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată durata executată, începând cu 6.02.2009, la zi.
Va face aplicarea disp. art. 192 alin.3 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 216/A/13.08.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată, cât și sentința penală nr. 262/2009 a Judecătoriei Petroșani numai sub aspectul încadrării juridice a faptei de tâlhărie, pe care o califică reținând textul prevăzut de art. 211 al. 2 lit. b și c Cod penal și nu textul prevăzut de art. 211 al. 2/1 lit. b și c Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.
În baza art. 88 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata executată, începând cu 6.02.2009, la zi.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.VV 2 ex/24.09.2009
-
,
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Leontin Coraș, Alina Lodoabă