Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 532/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.532/
Ședința publică din data de 29 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier -
Ministerului Publica fost reprezentat prin Procuror -
Pe rol, judecarea recursului penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva deciziei penale nr. 319 din data de 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.470 din data de 03 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 208 al.1 - 209 al.1 cod penal, art. 217 al. 1 cod penal, art. 192 al. 1, 2 cod penal și art. 20 raportat la art. 211 al.1, 2 lit."b" și al. 21lit."c" Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit."a" cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședința publicăse prezintă:
- recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr. 3419/2009 emisă de Baroul Constanța.
Se constată lipsa:
- intimatelor părți vătămate - - și.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176 - 181 Cod procedură penală.
Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că își menține recursul promovat în cauză.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și rejudecând, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei aplicate, cazul de casare fiind cel prevăzut de disp.art.3859pct.14 Cod procedură penală și pronunțarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere.
Apreciază că cele două instanțe nu au valorificat corect circumstanțele personale ale inculpatului, comportamentul anterior săvârșirii faptei, faptul că nu are antecedente penale precum și atitudinea ulterioară săvârșirii faptelor pe care le-a recunoscut și regretat.
Solicită aplicarea disp.art.866Cod penal.
Reprezentantul Parchetului,având cuvântul,solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțată de instanța de fond,
Apreciază că pedeapsa rezultantă este aptă să atingă scopul pedepsei iar față de multitudinea faptelor săvârșite de inculpat, nu se impune redozarea pedepsei aplicate și nici altă modalitate de executare a acesteia.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că nu se va mai întâmpla nimic dacă va fi judecat în stare de libertate.
Achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată că, prin sentința penală nr.470/ 03.04.2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, s-a dispus în baza art.334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1-209 alin.1 lit. g,i Cod penal, art.217 alin.1 Cod penal, art.192 alin.2 Cod penal și art.20 raportat la art.211 alin.2 lit. b și alin.21lit.c Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal în infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1-209 alin.1lit.g,i Cod penal, art.217 alin.1 Cod penal, art.192 alin.1,2 Cod penal și art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.21lit.c Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.208 alin.1-209 alin.1lit.g,i cod penal, la pedeapsa de 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.217 alin.1 cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.192 alin.1,2 cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.21lit.c cod penal, pedepse ce au fost contopite, conform art.33 lit. a, art.34 lit. b cod penal, fiindu-i aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție conform art.57 cod penal și potrivit art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive și s-a menținut starea de arest potrivit art.350 cod procedură penală.
În baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a - teza a doua, b cod penal.
Conform art.14 raportat la art.346 alin.1 cod procedură penală și art.998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă SC SRL a sumei de 1250 lei, către partea civilă a sumei de 600 lei și către partea civilă - a sumei de 5000 lei, daune morale.
Potrivit art.191 alin.1, art.193 alin.1 art.189 cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cheltuieli judiciare către stat, a sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă - și s-a avansat suma de 400 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Constanța, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța nr.13092/P/2008 din data de 17.12.2008, înregistrat pe rolul instanței sub nr- s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g,i Cod penal, art.217 alin.1 Cod penal, art.192 alin.2 Cod penal și art.20 raportat la art.211 alin.2 lit.b și alin.21lit.c Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În noaptea de 09/10.09.2008, în jurul orei 2300, inculpatul a sustras, prin escaladare, din magazinul aparținând SC SRL obiecte de îmbrăcăminte, o minge, deodorante și alimente, precum și suma de 250 lei, parte din aceste bunuri fiind restituite pe bază de dovadă administratorului societății.
La data de 22.11.2008, în jurul orei 2200, partea vătămată, ce locuiește împreună cu mama sa, partea vătămată -, într-un imobil din comuna, județul C, a plecat de la domiciliul său, în imobil rămânând doar partea vătămată -.
În jurul orei 0300, inculpatul a escaladat gardul și a pătruns în curtea locuinței părților vătămate și - și prin forțarea unui geam termopan, care s-a spart, a pătruns în interiorul imobilului, și observând-o pe partea vătămată - ce dormea, i-a astupat gura cu mâna ca să nu țipe și a încercat să îi răsucească gâtul la spate, dar nu a reușit, întrucât partea vătămată l-a mușcat de un deget, producându-i echimoze sângerânde, fapt ce l-a determinat pe inculpat să părăsească imobilul, abandonând pila metalică în patul părții vătămate, iar cleștele în fața casei.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.602/LR/24.11.2008 emis de Serviciul de Medicină Legală C partea vătămată - a suferit leziuni ce s-au putut produce prin comprimare digitală și zgâriere cu unghiile, necesitând pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt a fost reținută în baza următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de depistare a inculpatului de către organele de poliție din data de 30.10.2008, procesele-verbale de cercetare la fața locului, rapoartele de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr.-/03.12.2008 și nr.-/09.12.2008, raportul de constatare medico - legală nr. 602/LR/24.11.2008 emis de Serviciul de Medicină Legală C, dovada de predare primire a bunuri sustrase de către inculpat către administratorul SC SR, declarațiile martorilor, și declarațiile inculpatului.
Sub aspectul laturii obiective s-a reținut că, faptele comise de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art.208 alin.1-209 alin.1lit.g,i cod penal, de art.217 alin.1 cod penal, de art.192 alin.1,2 cod penal și de art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.21lit.c cod penal, fapte ce au fost săvârșite în concurs real, întrucât inculpatul nu a fost condamnat definitiv pentru nici una dintre acestea.
Sub aspectul laturii subiective s-a reținut vinovăția inculpatului sub forma intenției directe.
În baza art.334 cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1-209 alin.1 lit. g,i cod penal, art.217 alin.1 cod penal, art.192 alin.2 cod penal și art.20 raportat la art.211 alin.2 lit. b și alin.21lit.c cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a cod penal în infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1-209 alin.1lit.g,i cod penal, art.217 alin.1 cod penal, art.192 alin.1,2 cod penal și art.20 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit. b și alin.21lit.c cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a cod penal, având în vedere că alineatul 1 al art.211 și 192 cod penal reprezintă norma de incriminare, celelalte alineate reprezentând variantele agravate ale infracțiunii.
La stabilirea și individualizarea pedepselor s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 cod penal, respectiv gradul ridicat de pericol social ridicat care rezultă din modalitatea și împrejurările de săvârșire a faptelor, respectiv pe timp de noapte, prin escaladare și prin efracție, dintr-o societate comercială și dintr-o locuință, prin întrebuințarea de violențe, urmările produse, precum și persoana inculpatului, în vârstă de 18 ani, nefiind cunoscut cu antecedente penale, atitudinea sinceră manifestată de inculpat pe parcursul procesului penal.
În baza art.33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-a dispus executarea pedepsei în regim de detenție conform art.57 cod penal și potrivit art.88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive și s-a menținut starea de arest potrivit art.350 cod procedură penală.
În baza art.71 cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a - teza a doua, b cod penal.
Conform art.14 raportat la art.346 alin.1 cod procedură penală și art.998-999 cod civil, a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă SC SRL a sumei de 1250 lei, către partea civilă a sumei de 600 lei și către partea civilă - a sumei de 5000 lei, daune morale.
Prin decizia penală nr.319/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art. 379 pct. 1 lit. b cod procedură penală, respingerea, ca nefondat, a apelului declarat de către inculpatul împotriva sentinței penale mai sus menționate.
Conform art.383 alin.1 ind.1 cod procedură penală cu aplicarea art.350 alin.1 cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului și potrivit art.383 alin.2 cod procedură penală, art.381 cod procedură penală și art.88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului și perioada de arest preventiv de la 4.04.2009 la zi.
Motivele de nelegalitate și netemeinicie au vizat greșita individualizare a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare.
S-a constatat tcă prima instanță a efectuat cercetarea judecătorească în mod complet, a realizat o evaluare justă a întregului material probator administrat în cauză, reținând în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului în comiterea faptei precum și încadrarea juridică a acesteia.
În ceea ce privește operațiunea de individualizare a pedepselor, s-a constatat că prima instanță a avut în vedere ansamblul criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal inclusiv gradul de pericol social concret al faptelor prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstanțiază, manifestând echilibru în dozarea pedepselor stabilite și justețe în aplicarea pedepsei rezultante și în stabilirea modalității de executare a acesteia.
de infracțiuni comise de inculpat și gravitatea acestora constituie elemente care conduc la concluzia că singura modalitate constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenire a săvârșirii de către acesta a altor fapte penale, o constituie executarea pedepsei aplicate în regim privativ de libertate.
Văzând prevederile art. 71 alin. 1 și 64.Cod Penal, dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, ale Protocoalelor adiționale, precum și decizia nr. LXXIV (74) din 5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație, s-a constatat că, în mod legal și temeinic prima instanță a impus inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, interdicția exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a doua și lit. b cod penal, apreciindu-se că, inculpatul este nedemn de a exercita aceste drepturi în raport de natura infracțiunilor comise, fiind neîndoielnic că nu are valorile necesare pentru a reprezenta interesele generale ale cetățenilor în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Exercițiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepătată, responsabilitatea față de propriile fapte și conformare la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentanții autorităților, caracteristici pe care inculpatul nu le deține având în vedere infracțiunile comise.
S-a constatat că, sentința atacată nu prezintă elemente de nelegalitate ori de netemeinicie care să impună desființarea acesteia.
S-a apreciat că, subzistă temeiurile care au determinat luarea față de inculpat a măsurii arestării preventive subzistă, fapt pentru care, s-a menținut măsura preventivă dispusă în cauză și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului și perioada de arest preventiv de la 4.04.2009 la zi.
Constatând ca fiind îndeplinite în mod cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, în mod just prima instanță a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile.
Împotriva deciziei penale nr. 319/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța și a sentinței penale nr.470/03 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-, a formulat, în termen legal recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
Instanța de fond a realizat o aplicare greșită a criteriilor de individualizare prev. de art.72 cod penal atât pedepsele stabilite cât și modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicate sunt prea aspre în raport cu gradul de pericol social concret al faptelor precum și cu circumstanțele sale personale, greșeală ce a fost menținută de către instanța de apel.
Se apreciază că, cele două instanțe nu au valorificat corect circumstanțele personale ale inculpatului, comportamentul anterior săvârșirii faptei, faptul că nu are antecedente penale precum și atitudinea ulterioară săvârșirii faptelor pe care le-a recunoscut și regretat.
În drept se susține incidența cazului de casare prev. de art.385 ind.9 pct.14 cod procedură penală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, conform art.385 ind.14 cod procedură penală, din perspectiva criticilor formulate, în limitele prev de art.385 ind.6 alin.1 și 2 cod procedură penală, Curtea constată:
Atât prima instanță cât și instanța de apel au avut în vedere ansamblul criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal inclusiv gradul de pericol social concret al faptelor prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstanțiază cât și circumstanțele personale ale inculpatului recurent, realizând o individualizare corectă a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și a modalității de executare, astfel încât acestea să conducă la realizarea scopului și funcțiilor pedepsei, astfel cum sunt stabilite prin dispozițiile art.52 alin.1 și 2 cod penal.
Reținem o anumită perseverență infracțională a inculpatului care a comis mai multe infracțiuni, determinarea acestuia în realizarea acțiunilor de sustragere aspect ce rezultă din înlăturarea obstacolelor care îl împiedicau să ajungă la bunurile pe care intenționa să le sustragă și în mod deosebit, continuarea activității și după constatarea că, în imobil se află o persoană, inculpatul fiind dispus să exercite violențe asupra acesteia pentru a realiza sustragerea bunurilor.
, ca element de agravare, intenția inculpatului de a-i suci gâtul părții vătămate precum și faptul că, numai reacția fermă a acesteia a determinat neproducerea unor consecințe mai grave.
S-a dat eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului în sensul că s-au stabilit și aplicat pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru acestea.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, apreciem, în baza acelorași considerente precum și a faptului că inculpatul nu are un loc de muncă și nu desfășoară nici o altă activitate din care să obțină mijloacele de existență, că singura modalitate constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenire a săvârșirii de către acesta a altor fapte penale, o constituie executarea pedepsei aplicate în regim privativ de libertate, astfel cum au stabilit și celelalte instanțe.
Față de considerentele expuse, Curtea apreciază ca neîntemeiate criticile formulate, urmând să se mențină ca legale și temeinice atât sentința cât și decizia recurate.
Cum sentința și decizia atacate nu prezintă elemente de nelegalitate ori de netemeinicie care fie luate în considerare din oficiu, conform art.385 ind.9 alin.3 cod procedură penală și care să impună casarea acestora, Curtea, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul
În baza art.385 ind.16 cod procedură penală în referire la art.381 cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada de arest preventiv, de la 26.06.2009 la zi.
În baza art.189 cod procedură penală, onorariul avocatului oficiu, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile MJ, în favoarea avocat.
În baza art.191 alin.2 cod procedură penală, va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva deciziei penale nr. 319 din data de 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.470 din data de 03 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.38516Cod procedură penală raportat la art.381 Cod procedură penală,
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada de arest preventiv de la 26.06.2009 la zi.
În baza art.189 Cod procedură penală,
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei se va plăti din fondul în contul Baroului de avocați C pentru avocat.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală,
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Jud.fond
Jud.apel;
Red.Jud.-/2 ex.
Data: 02.10.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Eleni Cristina Marcu, Viorica
