Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 672/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 672
Ședința publică din data de 19.11.2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Petruș Judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Mariana Cristache
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public - a fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 261/19.05.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr. 699/5.12.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-).
La apelul nominal au lipsit părțile, recurentul inculpat fiind reprezentat de avocat, apărător ales cu delegație la dosar.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat depune la dosar împuternicirea avocațială nr. 45 din data de 5.06.2008 și prezintă și contractul de asistență juridică încheiat cu inculpatul cu care face dovada că avea calitate de a declara recurs în numele acestuia.
Solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu mai are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat susține că recursul de față se întemeiază pe dispozițiile art. 3859pct. 10 Cod procedură penală, în sensul că ambele instanțe care s-au pronunțat în cauză nu au analizat probele de la dosar.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că inculpatul prin declarațiile date, nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii și față de această situație, instanța avea obligația să dispună audierea martorilor indicați în dosarul de urmărire penală pentru clarificarea adevărului.
Pe fond, solicită a se constata că în cauză este vorba despre o eroare gravă de fapt, având în vedere declarațiile martorilor, și C, cât și declarația inculpatului, să se dispună admiterea recursului iar în judecare, achitarea acestuia în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât fapta a fost comisă doar de inculpatul.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, ca nefondat, întrucât declarația părții vătămate se coroborează cu declarația inculpatului dată la urmărirea penală ca și declarațiile martorilor de la urmărirea penală, motiv pentru care nu se impune trimiterea spre rejudecare și nici achitarea inculpatului.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 699/5.12.2007 a Judecătoriei Tecucia fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. b,c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 76 lit. b și art. 37 lit. a Cod penal.
Conform art. 7 din Legea nr. 543/2002 a fost revocat beneficiul grațierii restului de 941 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare din sentința penală nr. 1113/2002 a Judecătoriei Tecuci, dispunându-se să execute acest rest alături de pedeapsa din prezenta cauză;
S-a stabilit ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 4 ani și 941 zile închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 lit. a,b Cod penal.
Prin aceeași hotărâre a fost condamnat și inculpatul.
Au fost obligați inculpații în solidar la plata sumei de 260,02 lei către Spitalul Județean "Sf. "
S-a luat act că partea vătămată a renunțat la pretențiile civile.
S-a dispus confiscarea de la inculpați în folosul statului a sumei de 1000 lei reprezentând c/val. prejudiciului cauzat părții vătămate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Partea vătămată a lucrat o perioadă în comuna jud. G, iar la un moment dat s-a hotărât să plece din localitate pentru a lucra în municipiul B unde salariile sunt mai atractive.
În seara zilei de 20.05.2005, partea vătămată a mers la un bar din comuna unde a consuma băuturi alcoolice cu inculpații și cu care se cunoștea bine, iar la un moment dat aceștia s-au oferit să însoțească pe partea vătămată la T de unde acesta urma să plece spre
În municipiul T în zona străzii cei doi inculpați au început să lovească pe partea vătămată cu pumnii aceasta a căzut la pământ, timp în care inculpații i-au sustras, un telefon, un portmoneu și un rucsac, bunuri în valoare de circa 1000 lei RON.
Partea vătămată a fost internată la Spitalul Județean G, imediat după incident, iar leziunile cauzate de inculpați au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Inculpații au avut în general o poziție procesuală sinceră iar situația de fapt și vinovăția acestora a fost dovedită și cu plângerea și declarația părții vătămate declarații de martori, certificat medico-legal coroborate cu celelalte probe administrată în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 261/19.05.2008 a Tribunalului Galația fost respins ca nefondat apelul inculpatului.
Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Instanța de fond a manifestat rol activ în soluționarea cauzei, a administrat toate probele necesare pentru stabilirea corectă a situației de fapt și a vinovăției inculpatului ca de altfel și a celuilalt inculpat, iar la stabilirea pedepsei și a modalității de executare au fost respectate criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.pen.
Astfel instanța de fond a luat în considerare pericolul social al faptei, împrejurările grave în care infracțiunea a fost comisă respectiv de două persoane pe timp de noapte, loc public violență fizică, dar și persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale fiind recidivist.
Deși inculpatul s-a sustras de la judecată și are antecedente penale instanța de fond a manifestat clemență față de acestea aplicându-i o pedeapsă de doar 4 ani închisoare pentru infracțiunea dedusă judecății cu reținerea de circumstanțe atenuante conf. art.74 și 76 din pen.
Considerăm că instanța de fond a aplicat corespunzător disp. art. 7 din Legea 543/2002, privind grațierea unor pedepse în sensul că a revocat beneficiul grațierii pentru restul anterior de 941 zile, închisoare, deoarece noua infracțiune dedusă judecății a fost comisă până la expirarea celor trei ani de la data punerii în libertate a inculpatului din condamnarea anterioară și constată grațiat restul de pedeapsă ( aprilie 2003).
Instanța de fond a soluționat legal cauza în ceea ce privește aplicarea pedepsei accesorii inculpatului, dar și în aceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei.
Având în vedere cuantumul total de pedeapsă stabilit pentru inculpatul apelant și faptul că acesta este recidivist, această pedeapsă nu se poate executa decât în regim de detenție
Având în vedere considerentele arătate mai sus s-a apreciat că nu se poate dispune o reducere a pedepsei aplicată inculpatului și pe cale de cale de consecință apelul declarat de acesta împotriva sentinței penale 699/2007 a Judecătoriei Tecucia fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea recursului, inculpatul a arătat că instanțele anterioare nu s-au pronunțat și nu au analizat toate probele de la dosar, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare.
A susținut inculpatul, că el nu a recunoscut fapta imputată, iar instanța de fond avea obligația să audieze toți martorii din dosarul de urmărire penală.
Pe fondul cauzei, inculpatul a solicitat achitarea conform art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât fapta a fost comisă doar de inculpatul.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală se constată că hotărârile anterioare sun t legale și temeinice.
Considerăm că instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptei și vinovăția inculpatului (precum și a coinculpatului ) pe baza analizei materialului probator.
Ca situație de fapt ( așa cum rezultă din probele administrate în cauză) re reține că la data de 20.05.2005, inculpații au amenințat-o pe partea vătămată i-au luat telefonul mobil, apoi au lovit- iar în timp ce aceasta era căzută la pământ i-au luat portmoneul din buzunar și un rucsac cu bunuri.
Urmare a loviturilor primite partea vătămată a fost internată la Spitalul Județean G în perioada 21 - 23 2005.
Deși, inculpatul comiterea faptei, considerăm că vinovăția acestuia este dovedită cu declarația părții vătămate, declarațiile inculpatului - dată în faza de urmărire penală - și declarațiile martorului.
Probele arătate mai sus, relevă împrejurarea că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată, i-a sustras banii și bunurile pe care le avea asupra ei.
Partea vătămată a arătat în mod constant că la săvârșirea faptei au participat ambii inculpați.
Față de cele de mai sus considerăm că nu se impune achitarea inculpatului conform art. 10 lit. c Cod procedură penală.
De asemenea, nu se impune nici trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, nefiind necesară administrarea de noi probatorii.
Considerăm că instanța de fond a manifestat rol activ în soluționarea cauzei și a reținut în mod corect și vinovăția inculpatului.
Se constată față de disp. art. 72 Cod penal, prin raportare la actele și lucrările dosarului că pedeapsa aplicată inculpatului este legală și temeinică.
Mai mult, instanța de fond a manifestat clemență față de inculpat, reținând în favoarea acestuia circumstanțe atenuante și reducând pedeapsa sub limita minimului special, deși prin incidența dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal și implicit art. 80 Cod penal, nu era obligatorie această reducere a pedepsei.
Față de cele de mai sus, având în vedere împrejurarea că în speță nu se constată incidența nici a unui caz de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( domiciliat în comuna, județul G, fiul lui și, născut la data de 28.07.1982 în T, județul G, CNP: -) împotriva deciziei penale nr. 261/19.05.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr. 699/5.12.2007 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-).
În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. 28 2008
Tehn. 02 2008
Apel:Al. -
Fond:
Președinte:Dumitru PetrușJudecători:Dumitru Petruș, Ion Avram, Mariana Cristache
