Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 739/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (998/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.739/
Ședința publică de la 19 mai 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Lia Savonea
JUDECĂTOR 2: Daniel Gradinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.134/17.02.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B și a deciziei penale nr.235/A din 6.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu împuternicire HG avocațială nr.-/4.05.2009, lipsind intimata parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea de către intimata parte vătămată, a unei petiții prin care învederează că se află în imposibilitate de a se prezenta în instanță și că dorește ca procesul să se desfășoare în lipsa sa.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, arată că recursul declarat de inculpat, vizează redozarea pedepsei, recursul fiind întemeiat pe cazul de casare prev. de art.385/9 pct.14 Cod procedură penală.
Arată că recurentului inculpat i s-a aplicat o pedeapsă de 6 ani închisoare, pe care o consideră ca fiind prea M în raport de faptul acesta a recunoscut și regretat comiterea faptei.
Menționează că martorii audiați în cauza nu au văzut personal, modalitatea de comitere a faptelor și mai mult arată că aceasta a fost comisă sub influența consumului de droguri. Precizează că la acest moment inculpatul nu mai este dependent de consumul de droguri
Concluzionând solicită admiterea recursului și pe fond a se dispune reindividualizarea pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apreciază ca pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată avându-se în vedere gradul de pericol social al faptelor comise, prin exercitarea de violențe și amenințare asupra părții vătămate, în loc public.
Totodată menționează că inculpatul a mai fost anterior condamnat pentru infracțiuni cu violență și apreciază că faptul că a comis fapta pe fondul consumului de droguri și în scopul procurării de bani pentru procurare de substanțe stupefiante, nu constituie o împrejurare favorabilă inculpatului.
Solicită a se avea în vedere actele medicale din care reies afecțiunile de care suferă inculpatul, care reliefează o periculozitate sporită a acestuia, elemente care conduc la concluzia că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că lasă soluționarea recursului la aprecierea Curții.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.134/17.02.2009 Judecătoria sector 2 Bad ispus, în temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postexecutorie.
În temeiul art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, teza a II-a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 20.11.2008 la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 cod procedură penală a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 116 alin. 1 și 4 Cod penal s-a dispus față de inculpatul măsura de siguranță a interzicerii de a se afla pe raza Mun. B pe o perioadă de 3 ani.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală a dispus decontarea onorariului în cuantum de 200 lei cuvenit apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în ziua de 03.11.2008, în jurul orelor 0930, inculpatul se afla pe str. - de în zona intersecției cu șos. - cel M, sector 2, moment în care, după ce a zărit-o pe partea vătămată purtând la gât un lănțișor din aur, a luat hotărârea să-i sustragă acea bijuterie. În acest sens, profitând de faptul că în zonă nu se afla vreo altă persoană, inculpatul s-a apropiat de partea vătămată, i-a cerut să nu se miște, după care a prins cu mâna lanțul din aur galben și alb, care avea și o cruciuliță încrustată cu pietre și placată cu chipul lui răstignit, l-a smuls de la gâtul părții vătămate, după care s-a îndepărtat în fugă pe din apropierea străzii lui. A doua zi, inculpatul a încercat inițial să vândă bijuteria sustrasă de la partea vătămată în zona pieței " ", abordându-l în acest sens pe martorul G, însă martorul a refuzat să o cumpere, iar ulterior a înstrăinat-o unei persoane necunoscute cu o sumă pe care nu a putut să o precizeze.
Partea vătămată a reclamat faptul că, în ziua de 03.11.2008, în jurul orelor 0930, aflându-se pe str. - de, sector 2, fost abordată pe un ton ferm de un individ de aprox. 20-25 ani, 1,73-1,75 înălțime, constituție astenică, păr negru, ten măsliniu, cu un început de, care, solicitându-i să nu se miște, a prins cu mâna lanțul din aur galben și alb ce avea o cruciuliță încrustată cu pietre și placată cu chipul lui răstignit, l-a smuls de la gâtul său, după care a fugit pe o alee din apropierea străzii lui. La data de 20.11.2008, partea vătămată, în prezența martorului asistent, l-a indicat, fără ezitare, dintr-un grup de trei persoane, pe inculpatul ca fiind autorul faptei comise asupra sa.
De asemenea, martorul G l-a recunoscut de pe planșe foto pe inculpatul ca fiind persoana care, la data de 04.11.2008 (la o zi după faptă), în jurul orei 0900, în zona, a încercat să-i vândă o cruciuliță din aur, care avea cele patru laturi încrustate cu pietre de culoare albă și era placată cu chipul lui răstignit. Martorul a precizat că nu a cumpărat respectiva cruciuliță întrucât nu s-au înțeles asupra prețului. De asemenea, martorul, văzând la poliție o planșă foto cu o imagine care reprezenta o bijuterie precum aceea sustrasă de la partea vătămată, a precizat inculpatul i-a oferit spre vânzare o bijuterie identică.
Fiind audiat pe parcursul urmăriri penale, inculpatul a negat inițial săvârșirea faptei, susținând că într-o zi de duminică, în urmă cu cel mult o săptămână, deci pe 16.11.2008, ar fi cumpărat din târgul de vechituri din zona stației de metrou "Universitate" un lănțișor fără cruciuliță, lănțișor pe care a încercat să-l vândă în aceeași zi unui individ necunoscut, fără a reuși întrucât i s-a reproșat că nu este din aur. Poziția de negare a faptei a manifestat-o și la efectuarea confruntării cu partea vătămată, deși aceasta din urmă a susținut în continuare că el este cel care i-a smuls lănțișorul.
Aceste prime declarații sunt vădit nesincere, fiind contrazise flagrant de declarațiile părții vătămate ce l-a recunoscut pe inculpat ca fiind autorul faptei, dar și de declarațiile martorului G ce a susținut că inculpatul i-a oferit spre vânzare o bijuterie ca aceea sustrasă părții vătămate. Prin urmare, necoroborându-se cu alte mijloace de probă, în raport de prev. art. 69 Cod procedură penală, instanța a înlăturat aceste declarații din ansamblul materialului probator.
Totuși, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penala și cu ocazia audierii sale de către instanță, inculpatul a revenit asupra declarațiilor date inițial, acesta recunoscând că într-adevăr este autorul faptei reținute în sarcina a, faptă pe care a comis-o în maniera descrisă anterior, iar în ceea ce privește bijuteria în cauză inculpatul a recunoscut că a înstrăinat-o unor persoane necunoscute cu o sumă pe care nu a putut să o indice.
În ceea ce privește bunul sustras, partea vătămată nu și l-a recuperat și nici nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În drept, fapta inculpatului constând în aceea că, în ziua de 03.11.2008, in jurul orelor 0930, în timp ce se afla pe str. - de din B, sector 2, a smuls de la gâtul părții vătămate un lănțișor din aur cu cruciuliță, în greutate totală de 14, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de art. 211 alin. l, 2 lit. c Cod penal.
Elementul material al infracțiunii de tâlhărie este unul complex, constând atât în vătămarea patrimoniului - sustragerea pe nedrept a unor bunuri aflate în posesia părții vătămate, cât și în vătămarea fizică, prin întrebuințarea de acte de violență, a aceleiași părți vătămate. Urmarea imediată constă în atingerea adusă patrimoniului părții vătămate, precum și a integrității corporale a acesteia, prejudiciul cauzat prin fapta inculpatului fiind evaluat de către partea vătămată la suma de 800 lei.
Sub aspectul laturii subiective, se reține că inculpatul a acționat cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit. a Cod penal, acesta prevăzând și urmărind rezultatul socialmente periculos, împrejurare ce rezultă din maniera premeditată în care a acționat.
Fapta este săvârșită în forma agravată prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. c Cod penal privitoare la comiterea tâlhăriei în loc public având în vedere că din ansamblul probelor administrate reiese că inculpatul a sustras prin violență bunurile părții vătămate în jurul orelor 0930, în timp ce se afla pe str. - de din B, sector 2.
Tot sub aspectul încadrării juridice a faptelor, din analizarea fișei de cazier judiciar a inculpatului, instanța a reținut că acesta a suferit mai multe condamnări, fiind de semnalat întrucât prezintă relevanță juridică condamnarea la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare (pedeapsă stabilită prin contopirea mai multor pedepse), aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 138/14.02.2007 a Judecătoriei Moreni, în executarea căreia inculpatul a fost arestat la data de 16.05.2001 și liberat condiționat la data 25.03.2008, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 51 de zile închisoare. Având în vedere faptul ca infracțiunea dedusa judecații a fost comisa după expirarea termenului de liberării condiționate, deci după considerarea ca executată a pedepsei de 7 ani aplicată prin sentința penală nr. 138/14.02.2007 a Judecătoriei Moreni, instanța a reținut incidența în cauza și a disp. art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, fapta dedusă judecății fiind comisa in stare de recidiva postexecutorie, astfel cum corect s-a reținut prin rechizitoriu.
La individualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, scopurile pedepsei prevăzute de art. 52 Cod penal, reținând în acest sens gradul extrem de ridicat de pericol social concret al faptei săvârșite, modalitatea de comitere a acesteia, pe timp de zi, prin acte de violență fizică - smulgerea lănțișorului - comise asupra unei persoane de sex feminin în vârstă aflată în imposibilitate fizică de a se apăra, conduita inculpatului înainte de săvârșirea faptei caracterizată prin condamnări multiple pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen, starea de recidivă, atitudinea oscilantă a inculpatului.
Față de toate aceste considerente și ținând seama de limitele speciale ale pedepsei, de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72. pen. și de depozițiile art. 39 alin 1 pen. referitoare la pedeapsa în caz de recidivă, în temeiul art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postexecutorie, pedeapsă al cărei cuantum instanța l-a apreciat ca fiind adecvat împlinirii scopurilor pedepsei de reeducare și prevenire a comiterii de noi infracțiuni.
Pe durata prevăzută de art. 71.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b pen. Potrivit Deciziei nr. LXXIV/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza I - lit. c pen. nu se va face în mod automat, în stabilirea acestor pedepse accesorii instanța luând în considerare criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din pen.
Astfel, instanța a apreciat că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, precum și împrejurările cauzei și persoana inculpatului, aspecte deja analizate, conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea dreptului de a fi ales în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, interzicerea acestor drepturi fiind proporțională cu gravitatea și urmările produse de fapta săvârșită de către inculpat.
În temeiul art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 20.11.2008 la zi, iar în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, apreciind că subzistă deplin temeiurile ce au impus luarea măsurii arestării preventive, în consecință a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Întrucât prezența inculpatului constituie un real și grav pericol pentru locuitorii, în baza art. 116 alin.1 și 4 Cod penal a dispus față de inculpatul măsura de siguranță a interzicerii de a se afla pe raza municipiului B pe o perioadă de 3 ani.
În ceea ce privește suma obținută de către inculpat în urma înstrăinării bijuteriei sustrase de la partea vătămată, în condițiile în care inculpatul nu și-a amintit cuantumul acesteia, iar partea vătămată nu a depus dovada de cumpărare a bunului, instanța se află în imposibilitatea de a confisca de la inculpat vreo sumă de bani, întrucât potrivit art. 118 alin. 1 lit. e Cod penal se poate confisca numai suma dobândită prin săvârșirea faptei, iar nu alte sume (valoarea de piață a bunului, contravaloarea aurului inclus în bijuterii etc.).
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate șsi netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicată în raport cu criteriile prev.de art.72 Cod penal, solicitând reducerea cuantumului pedepsei prin reținerea de circumstanțe atenuante justificate prin atitudinea sinceră de recunoaștere si de regret manifestată.
Examinând legalitatea si temeinicia sentinței penale atacate prin prisma criticilor invocate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp.art.371 teza finala Cod procedură penală, Tribunalul a constatat că recursul nu este fondat și a fost respins pentru următoarelor argumente:
Fapta inculpatului care, ziua, pe stradă, a smuls de la gâtul părții vătămate un lănțișor din aur cu cruciuliță în greutate de 14 grame, pe care ulterior l-a vândut unei persoane necunoscute cu o sumă pe care nu a putut sa o indice, prejudiciul părții vătămate nefiind recuperat, poartă în sine o anumită gravitate care nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante.
Totodată, persoana inculpatului care are în antecedență mai multe condamnări definitive pentru infracțiuni de violență, este fost consumator dependent de heroină și suferă de tulburare de personalitate de tip antisocial pune in evidenta periculozitatea inculpatului în raport cu care, simpla atitudine de recunoaștere si regret, nu este suficientă pentru a reduce în asemenea măsură gravitatea faptei in ansamblu incit să justifice aplicarea unei pedepse sub minimul special concret, fără a aduce atingere imperativului justei individualizări a pedepsei.
Tribunalul a constatat, de asemenea, că potrivit documentelor medicale remise de Penitenciarul Mărgineni, inculpatul suferă de tulburare de personalitate de tip antisocial, ceea ce nu este de natură a pune în discuție existența discernământului la comiterea infracțiunii.
In raport cu condamnările suferite precum și cu lipsa unor dovezi evidente cu privire la afecțiunile grave, de natură psihică, care sa creeze instanței de fond îndoieli asupra stării psihice a inculpatului în sensul disp.art.117 al.1 teza finală Cod procedură penală, nu se impunea a fi efectuată expertiza medicală solicitată de inculpat.
Tribunalul a reținut că instanța fondului a făcut o exactă stabilire a situației de fapt, vinovăția inculpatului fiind stabilită dincolo de orice îndoială pe baza probelor legal administrate si concludente adevărului (procesul verbal de cercetare la fata locului, procesul verbal de depistare a inculpatului, recunoașterea inculpatului de către partea vătămata în cadrul procesului de recunoaștere din grup, procesul verbal de confruntare) iar încadrarea juridică dată faptei este corectă, smulgerea unui lanț din aur cu cruciuliță în greutate de 14 grame fiind in mod evident un act de violență care a înlesnit deposedarea, întregind astfel latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie prev. și ped.de art.211 al.1 și al.2 lit.e Cod penal
In cauza există, de asemenea, starea de agravare legală prev.de art.37 lit.b Cod penal care este o cauză legala facultativă de agravare a pedepsei în prezența căreia pedeapsa aplicată inculpatului este totuși apropiată de minimul special al pedepsei prevăzut de lege (5 ani închisoare).
Pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II și b Cod penal este, de asemenea,just individualizata în raport cu natura și gravitatea infracțiunii comise.
In cauză se impunea luarea măsurii confiscării speciale a sumei de bani obținută de inculpat prin săvârșirea infracțiunii, conform art.118 al.1 lit.e Cod penal, întrucât s-a dovedit ca bunul sustras de inculpat a fost vândut, iar inculpatul a obținut bani, iar aceștia nu au servit la despăgubirea părții vătămate.
In virtutea rolului activ în aflarea adevărului, impus prin art.4 Cod procedură penală, art.287 Cod procedură penală, instanța fondului trebuia să- interogheze pe inculpat cu privire la suma de bani dobândită (în condițiile în care inculpatul a manifestat o sinceră atitudine) însă aceasta nelegalitate nu poate fi remediată in calea de atac a inculpatului fără a aduce atingereprincipiului non reformatio in pejus.
Tribunalul București - secția a II-a penală, prin decizia penală nr.235/A din 6.04.2009, în temeiul disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală s- respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.134/17.02.2009 a Judecătoriei sector 2
Conform art.350 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului si potrivit art.88 Cod penal deduce prevenția de la 20.11.2008 la zi.
A fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, inculpatul a solicitat redozarea pedepsei, fiind întemeiat pe cazul de casare prev. de art.3859pct.14 Cod procedură penală; a mai arătat că i s-a aplicat o pedeapsă de 6 ani închisoare, pe care o consideră ca fiind prea M în raport de faptul acesta a recunoscut și regretat comiterea faptei.
De asemenea, a mai menționat că martorii audiați în cauza nu au văzut personal, modalitatea de comitere a faptelor și a arătat că aceasta a fost comisă sub influența consumului de droguri; a mai precizat că nu mai este dependent de consumul de droguri.
Examinând hotărârile recurate prin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Atât instanța de fond cât și cea de apel au făcut o corectă aplicare a legii, stabilind în mod judicios atât situația de fapt și încadrarea juridică cât și o pedeapsă corespunzătoare care să atingă scopul educativ și preventiv la care se referă art.52 Cod penal.
Cum nu este nici un dubiu că recurentul inculpat a comis o infracțiune de tâlhărie în dauna părții vătămate (ziua, pe stradă, i-a smuls de la gât un lănțișor din aur cu cruciuliță în greutate de 14 grame, pe care ulterior l-a vândut unei persoane necunoscute),aspect asupra căruia Curtea nu va insista având în vedere faptul că critica inculpatului vizează doar individualizarea judiciară a pedepsei,față de gradul de pericol social ridicat al acestora (faptele fiind comise în loc public, prin violență), împrejurări ce relevă un potențial infracțional sporit, pedeapsa de 6 ani închisoare stabilit de instanța de fond, pedeapsă orientată oricum spre minim, este mai degrabă o dovadă de clemență din partea instanței, decât o sancțiune severă, așa cum pretinde inculpatul, astfel că aceasta nu va fi redusă. Nu poate trece neobservat faptul că inculpatul este consumator dependent de heroină și suferă de tulburare de personalitate de tip antisocial și că nu este la primul, conflict cu legea penală, fiind condamnat anterior la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni comise prin violență, ceea ce pune în evidență o persistență infracțională a acestuia.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală Curtea va respinge recursul declarat de inculpatul, ca nefondat.
În baza art.38516alin.2 Cod procedură penală se va deduce reținerea și arestarea preventivă de la 20.11.2008 la zi.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat recurentul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.134/17.02.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B și a deciziei penale nr.235/A din 6.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
În baza art.38516alin.2 Cod procedură penală deduce reținerea și arestarea preventivă de la 20.11.2008 la zi.
Obligă recurentul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariu avocat oficiu 200 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./22.05.2009
- S II - jud.;
08 Iulie 2009
Președinte:Lia SavoneaJudecători:Lia Savonea, Daniel Gradinaru, Niculina Alexandru
