Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 78/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 78
Ședința publică de la 04 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
UDECĂTORI: - -
- -
-A- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - legal reprezentat de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.371/AP din 16.12.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat din oficiu de avocat și intimata parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Fiind întrebat de instanță dacă dorește să dea o nouă declarație ori se prevalează de dreptul la tăcere, recurentul inculpat a răspuns că nu dorește să dea o nouă declarație. A fost de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Recurentul inculpat prin apărătorul din oficiu a depus la dosar un memoriu semnat de mama sa.
Intimata parte vătămată de asemenea, a depus la dosar un memoriu.
Toate părțile și procurorul au învederat instanței că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat oficiu având cuvântul pentru recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, desființarea ambelor hotărâri în ceea ce privește pedeapsa pe care o apreciază ca fiind foarte mare. A solicitat aceasta având în vedere că recurentul inculpat a recunoscut și regretat fapta comisă iar la fila 39 există o declarație prin care partea nu își explică de ce inculpatul a recurs la așa ceva când de abia luase salariul însă era în stare de ebrietate.
A solicitat plata onorariului din fondul special al.
Intimata parte vătămată având cuvântul a arătat că își retrage plângerea formulată.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, ambele hotărâri fiind legale și temeinice. La stabilirea pedepsei s-a avut în vedere modul de săvârșire a faptei și împrejurarea că are antecedente penale.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a regretat fapta și a lăsat soluția la aprecierea instanței.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 604 din 28 octombrie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț, inculpatul, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, Cod penal cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 5 ani închisoare. În temeiul art. 61 Cod penal s-a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 25/P/01.03.2004 a Tribunalului Neamț, și s-a contopit restul de pedeapsă neexecutat de 1189 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada reținerii și arestării preventive de la data de 18.08.2009 la 28.10.2009.
În temeiul art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe perioada prevăzută de art. 71 al.2 Cod penal
S-a luat act de faptul că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut faptul că la data de 17.08.2009, în jurul orei 1800, în localitatea, partea vătămată se deplasa pe o care trece pe lângă calea ferată, în apropierea. Inculpatul, ce se afla sub influența alcoolului, a ajuns-o din urmă și a început să o lovească cu pumnii. Partea vătămată a căzut la pământ, iar inculpatul a lovit-o cu o piatră în cap, după care i-a luat și a fugit. În urma acestor lovituri, victima a necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico legal nr. 963 din 18. 08. 2009, eliberat de Serviciul de Medicină Legală P Ulterior, inculpatul a fost găsit de către lucrătorii de poliție la domiciliul său și a condus organele de poliție la locul unde abandonase sustrasă de la partea vătămată. a fost restituită către partea vătămată, astfel că aceasta nu s-a constituit parte civilă.
Vinovăția inculpatului, sub forma intenției directe, este probată cu procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe foto, cu dovada de restituire a bunului sustras, cu declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței, declarații în care a recunoscut săvârșirea faptei, arătând în detaliu modalitatea în care a comis-o, cu declarațiile părții vătămate date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței.
La individualizarea și dozarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv prevederile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social mediu al faptei în modalitatea concretă de săvârșire, persoana inculpatului care a mai fost anterior condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, fiind recidivist, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, starea de recidivă, prejudiciul relativ redus provocat prin săvârșirea faptei și faptul că acesta a fost acoperit prin restituire. Pe baza acestor considerente, prima instanță a apreciat că scopul general al pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni poate fi realizat aplicând inculpatului doar o pedeapsă privativă de libertate, instanța urmând a se orientata asupra unei pedepse spre minimul prevăzut de lege.
În temeiul art. 61 Cod penal prima instanță a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 25/P/01.03.2004 a Tribunalului Neamț, și a contopit restul de pedeapsă neexecutat de 1189 zile cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre.
În temeiul art. 71 al. 1 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 al. 2 Cod penal, cu următoarea motivare: conform art. 71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.278/2006, drepturile prevăzute în art.64 alin.1 lit. a - c Cod penal se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii. Cu toate acestea, prin decizia nr. LXXIV din 5.11.2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 Cod penal. În cauza de față, prima instanța a apreciat că se impune ca inculpatului să i se interzică drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, condamnarea la pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Însă, atâta timp cât săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu are nici o legătură cu exercitarea vreunei funcții, profesii sau ocupații, interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c nu se justifică.
În cauză, s-a reținut că nu sunt nici temeiuri pentru interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d și e Cod penal.
În temeiul art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, apreciind că nu s-au modificat în nici un fel motivele care au determinat luarea față de inculpat a măsurii arestării preventive, lăsarea acestuia în libertate prezentând pericol public prin existența pericolului real de reluare a activității infracționale și, în plus, vinovăția inculpatului pentru faptele săvârșite a fost stabilită.
În temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la data de 18.08.2009 la 28.10.2009.
II. Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpatul, considerând hotărârea netemeinică sub aspectul pedepsei aplicate, solicitând reducerea cuantumului acesteia.
Analizând sentința atacată, în raport cu motivele de apel invocate, Tribunalul Neamț prin decizia penală nr.371/AP/16.12.2009 în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 604 din 28 octombrie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț.
În baza art. 383 al. 11Cod procedură penală raportat la art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului și în temeiul art. 381 Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată și perioada arestării preventive de la data de 28 octombrie 2009 la zi.
S-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpat să fie achitat Baroului de Avocați N, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul apelant să achite statului suma de 220 lei, cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut faptul că în mod corect instanța de fond a apreciat corect situația de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică dată faptei, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză. Cu privire la aceste aspecte, inculpatul nu a formulat motive de apel, iar instanța, verificând din oficiu sentința a constatat că nu există motive de nelegalitate a acesteia.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, aceasta a fost corect individualizată, în raport de gradul ridicat de pericol social al faptei, de împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă,dar și de conduita personală a inculpatului, care a recunoscut fapta, dar care a mai fost condamnat anterior tot pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei, astfel cum au fost stabilite, fiind de natură a crea condițiile reeducării inculpatului și atingerii scopului pedepsei.
III. Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei aplicate.
Curtea analizând motivele de recurs și hotărârile pronunțate anterior în cauză, constată că recursul declarat este nefondat.
Conform prevederilor art.52 Cod penal Pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului.Iar în temeiul art.72 Cod penal La stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În cauza de față, Curtea consideră că în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana inculpatului care anterior a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare tot pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, pedeapsa aplicată este bine individualizată în raport cu textele de lege mai sus citate.
În consecință, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.371/AP/16.12.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
În baza art.38517al.4 pr.pen se va deduce în continuare arestarea preventivă de la data de 16.12.2009 la zi.
În baza art.189 pr.pen onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 de lei pentru avocat din Baroul Bacău se va suporta din fondul și va fi inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 al.2 pr.pen se va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.371/AP/16.12.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
În baza art.38517al.4 Cod procedură penală deduce în continuare arestarea preventivă de la data de 16.12.2009 la zi.
În baza art.189 Cod procedură penală onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 de lei pentru avocat din Baroul Bacău se va suporta din fondul și va fi inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă recurentul la plata sumei de 300 de lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, din data de, 4.februarie.2010 în prezența inculpatului arestat.
Președinte, JUDECĂTORI: Anti Silviu, Crîșmaru Gabriel Pocovnicu Dumitru
- - - -
- -
Grefier,
-
red. sent.
red. dec. apel CP/
red. dec. recurs
tehnored., 2 ex. 08.02.2010
Președinte:Anti SilviuJudecători:Anti Silviu, Crîșmaru Gabriel Pocovnicu Dumitru
