Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 8/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.8/
Ședința publică din data de 08 Ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Constantin Cârcotă Președinte secție penală
Grefier - a
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.211 Cod penal, art.192 Cod penal, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva deciziei penale nr.231/20.11.2009 Tribunalului Brăila pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.1637/16.10.2009 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 58/05.01.2010 emisă de Baroul Galați.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, arătându-se că prezentul termen este unul intermediar, acordat pentru verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului; pentru soluționarea recursului formulat de acesta fiind stabilit, aleatoriu, termen la data de 18.01.2010, după care;
Întrebat fiind, recurentul-inculpat precizează că menține recursul formulat, care vizează cuantumul pedepsei, pe care il critică ca fiind prea mare. Precizează că are patru copii în întreținere, fiind singurul care avea venituri, soția sa neavând nicio sursă de venit.
Curtea ii aduce la cunoștință recurentului-inculpat că pentru judecarea recursului său a fost stabilit termen la data de 18 ianuarie 2010, prezentul termen fiind unul intermediar.
Întrebat fiind, inculpatul, personal, arată că nu dorește să iși angajeze un apărător fiind de acord ca asistența juridică să ii fie asigurată din oficiu.
Avocat precizează că a studiat actele și lucrările dosarului și poate formula concluzii la acest termen. Nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Avocat, având cuvântul în susținerea recursului declarat de recurentul-inculpat, critică hotărârile pronunțate în cauză de Tribunalul Brăila și de Judecătoria Brăila ca fiind nelegale și netemeinice raportat la pedeapsa aplicată, pe care o consideră ca fiind prea mare și aspră în raport cu modalitatea în care a fost săvârșită fapta.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că fapta a fost săvârșită, pe care inculpatul a recunoscut-o, descriind și modalitatea săvârșirii acesteia.
Martorii audiați nemijlocit de către instanță au arătat că nu il cunosc pe inculpat și nici nu au fost de față când acesta a săvârșit infracțiunea.
Practic, în cauză sunt incidente dispozițiile art.62 Cod procedură penală, care prevăd că atât organele de cercetare penală cât și instanța de judecată sunt obligate să stabilească adevărul pe bază de probe.
Singura probă aflată la dosar o constituie declarația inculpatului. Dacă acesta nu ar fi recunoscut sau ar fi avut o atitudine nesinceră, exista posibilitatea achitării sale.
Având în vedere că inculpatul are patru copii minori în întreținere iar partea vătămată ii datora niște bani pentru munca pe care a prestat-o la aceasta, apreciază că se impune admiterea recursului, modificarea hotărârilor și aplicarea unei pedepse mai mici.
Cu privire la starea de arest preventiv, apreciază că inculpatul nu mai prezintă un grad de pericol social atât de grav încât să se impună menținerea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpatul, având în vedere faptul că pedepsele aplicate acestuia sunt orientate către minimul textului de lege pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, sunt corect individualizate în condițiile în care s-a apreciat asupra circumstanțelor reale în care a săvârșit infracțiunea, prin pătrundere fără drept în locuința părții vătămate, despre care știa că este singură și pensionară, prin agresare violentă a acesteia în sensul lovirii cu pumnii în zona capului până în momentul ce a determinat căderea și aducerea în starea de inconștiență și, ulterior, prin sustragerea de bunuri, respectiv suma de bani pe care a găsit-o asupra acesteia și cheile de la casa respectivă.
Consideră că pedepsele au fost individualizate și raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, întrucât acesta prezintă antecedente penale atât pentru infracțiuni contra patrimoniului cât și pentru infracțiuni violente.
Referitor la măsura arestării preventive, Reprezentantul Ministerului Public solicită menținerea acesteia întrucât apreciază că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, temeiul prevăzut de art.148 Cod procedură penală nesuferind niciun fel de modificare în condițiile în care ne raportăm la circumstanțele concrete în care inculpatul a comis infracțiunile reținute în sarcina sa.
Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, lasă la aprecierea instanței recursul formulat.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- inculpatul a formulat recurs împotriva deciziei penale nr.231/20.11.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr-.
Prin decizia penală nr.231/20.11.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr-, a fost respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1637 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Brăila, în dosarul nr-.
A fost menținută hotărârea atacată.
În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului și, potrivit art. 381 Cod procedură penală, a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventivă cuprinsă între: 22 martie - 20 noiembrie 2009.
În baza art. 192 al.2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul la 400 lei ron, cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei ron reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu (avocat ), care se va avansa Baroului B din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, Tribunalul Brăila, a avut în vedere că, prin sentința penală apelată, înregistrată la această instanță sub nr. 585/9-11-2009 și care formează obiectul dosarului penal nr-, Judecătoria Brăilaa dispus condamnarea inculpatului, în baza art. 211 al. 1 Cod penal la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată.
În baza art. 192 al.1 Cod penal l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu, parte vătămată.
În baza art. 33 lit.a, 34 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni, astfel că va executa în total 5 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 350 Cod procedură penală, s-a menținut arestul preventiv al inculpatului și, potrivit art. 88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa principală astfel rezultată reținerea și arestul preventiv al inculpatului, începând cu 22 martie 2009 la zi.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale, respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă pentru suma de 62 lei sustrasă de către inculpat.
S-a constatat că partea civilă Spitalul Județean de Urgență B nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. e Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 62 lei ca lucru dobândit în mod vădit prin comiterea faptei și care nu a servit la despăgubirea părții vătămate.
În baza art. 189-191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la 1300 lei cheltuieli judiciare către stat din care 400 lei onorariu avocat oficiu la urmărirea penală a fost suportat din fondurile Ministerului Justiției către avocat, 100 lei onorariu avocat oficiu menținere a fost suportat din fondurile Ministerului Justiției către avocat și 200 lei onorariu avocat oficiu, a fost suportat din fondurile Ministerului Justiției către avocat G.
Pentru ca să pronunțe această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul este consătean cu partea vătămată, domiciliat în comuna județul B, și, la data de 21 martie 2009, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, în jurul orelor 15,30 într-un cafe bar, s-a deplasat inițial la o rudă de-a sa pentru aoa juta la treburile gospodărești.
Văzându-l în stare de ebrietate, aceasta l-a refuzat și inculpatul, părăsind locuința respectivă s-a îndreptat spre centru localității.
În momentul în care trecea pe lângă imobilul proprietatea părții vătămate, acesta a luat hotărârea infracțională de a intra în locuința părții vătămate, cunoscând că acesta este pensionar și locuiește singur și e posibil să aibă bani.
În acest scop infracțional, inculpatul a escaladat gardul împrejmuitor al imobilului părții vătămate, mergând pe cărarea din spatele casei și până la ușa de acces în bucătărie.
A întâlnit-o pe partea vătămată, care tocmai ieșea din casă și care l-a întrebat ce caută, iar inculpatul a ripostat violent lovind-o pe partea vătămată cu pumnii în zona feței, consecința loviturii fiind aceea că victima a căzut pe din beton din fața ușii de acces în stare de inconștiență.
Văzând-o în această stare, inculpatul i-a sustras victimei din buzunarul pantalonilor suma de 62 ron și cheile imobilului, după care a părăsit locul faptei în același mod, de escaladare a grajdului împrejmuitor.
Pe stradă a fost văzut de către martora oculară.
În continuare, inculpatul a aruncat pe stradă în zona bisericii cheile imobilului astfel sustrase prin violență iar suma de bani a ascuns-o pentru a nu fi găsită de concubina sa. A oprit doar 2 bancnote a 1 leu fiecare, sumă pe care a cheltuit-o la cafe-barul din comună, aspect confirmat și de martora.
Ajungând la domiciliu, inculpatul a povestit concubinei sale faptele astfel comise.
Între timp, victima acțiunii de lovire s-a trezit din starea de inconștiență după cca.30 de minute și a intrat în casă unde dormea fiul său, martorul și căruia i-a relatat cele întâmplate.
S-a menționat și faptul că, așa cum rezultă din spusele inculpatului, în urma acțiunii de lovire acesta și-a provocat accidental o leziune la mâna și, conform Raportului de constatare medico-legală nr. 219/2009, se constată că partea vătămată, a suferit în urma loviturii primite leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Totodată, si din Raportul de constatare medico-legală nr.225/2009 al Serviciului de Medicină Legală B se constată că inculpatul a prezentat la fața dorsală a mâinii drepte o plagă superficială confuză, ce s-a putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure, la data de 21.03.2009.
Conform adresei de răspuns existentă la dosar, partea civilă Spitalul Județean Bap recizat că nu se constituie parte civilă în cauza, iar potrivit declarației părții vătămate luată în ședință publică, rezultă că acesta nu se constituie parte civilă pentru suma de 62 lei sustrasă de către inculpat, motiv pentru care a intervenit confiscarea acestei sume în condițiile art. 118 lit. e de la autorul infracțiunii de tâlhărie.
La interogatoriul luat, inculpatul a avut o poziție sinceră recunoscând fapta astfel comisă.
acestuia s-au coroborat și cu sesizarea și declarația părții vătămate, procesul verbal de consemnare a plângerii acesteia, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele foto anexă, procesul verbal de examinare a victimei agresiunii și planșa foto anexă, Rapoartele de constatare medico-legale nr. 219/2009 respectiv 225/2009 ale Serviciului de Medicină Legală Județean B, procesul verbal de reconstituire a drumului infracțional-iterr criminis- și planșele foto anexă, cazierul judiciar al inculpatului, procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală și depozițiile martorilor, și care confirmă situația de fapt reținută.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului de a sustrage prin violență bani și bunuri în data de 21.03.2009 de la partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 al.1 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat de a intra fără drept, în data de 21.03.2009 în curtea părții vătămate pentru a-l tâlhări realizează conținutul juridic al infracțiunii de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 al.1 Cod penal.
Întrucât faptele au fost comise înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, s-a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 33 lit.a, 34 Cod penal privind forma pluralității infracționale a concursului de infracțiuni, cauza de agravare a răspunderii penale și implicit a pedepsei.
Cum săvârșirea infracțiunilor și vinovăția autorului au fost dovedite, prima instanță a dispus condamnarea acestuia proporțional gradului de pericol social al faptei comise și periculozității sale.
La individualizarea judiciară a pedepselor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social generic și concret al faptelor comise, cât și persoana autorului, care deși a recunoscut faptele astfel comise și este nerecidivist, are antecedente penale fiind condamnat anterior în anul 1999 pentru fapte de aceeași gravitate, este necăsătorit, în concubinaj, fără loc de muncă, fără ocupație, studii 2 clase, mediul rural din care provine, dar și persistența infracțională a acestuia în comiterea aceluiași gen de infracțiuni deosebit de grave prin ele însele, precum și existența formei pluralității infracționale a concursului de infracțiuni, cauză de agravare a pedepsei și implicit a răspunderii penale.
Față de cele sus menționate, prima instanță și-a format convingerea că scopul legal al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, reeducarea infractorului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, se va realiza în persona acestui subiect infracțional numai prin condamnarea sa la o pedeapsă cu privare de libertate și totodată s-a dat eficiență regulilor privind concursul de infracțiuni prin aplicarea unui spor mai substanțial.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut arestul preventiv al inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal s-a computat din pedeapsa principală reținerea și arestul preventiv începând cu 22 martie 2009 la zi.
În baza art. 71 Cod penal s-au interzis din oficiu inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza II, lit. b Cod penal pe toată durata executării pedepsei principale, cu mențiunea că dreptul de a alege este un drept universal, pe deplin valabil pentru toți cetățenii țării și care nu poate fi îngrădit decât în cazuri expres prevăzute de legea penală materială.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a constatat că partea vătămată nu se constituie parte civilă în cauză, motiv pentru care în mod legal și implicit în baza art. 118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 62 ron astfel sustrase prin violență.
S-a mai constatat că partea civilă Spitalul Județean B nu are pretenții civile în cauză, nefiind prejudiciată.
În baza art. 189-191 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la 1300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva aceste sentințe a declarat apel în termen legal apelantul - inculpat, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepsei pe care îl consideră prea mare în raport cu faptele comise și solicită a i se aplica o pedeapsă orientată către minimul prevăzut de lege. Chiar dacă anterior a fost condamnat pentru același gen de infracțiuni, a intervenit reabilitarea.
Totodată, a solicitat a se ține cont și de circumstanțele sale personale: a recunoscut fapta și are patru copiii minori.
Examinând sentința prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 371 al.2 Cod procedură penală, s-a constatat că prima instanță a reținut corect situația de fapt, pe baza analizei probelor administrate în cauză și a dat infracțiunilor comise de către inculpatul, încadrarea juridică corespunzătoare.
Referitor la pedepsele aplicate, s-a apreciat că acestea au fost corect individualizate, cu respectarea principiilor înscrise în art. 72 Cod penal și care reflectă atât dispozițiile părții generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate de legiuitor, respectiv: închisoarea de la 3 - 18 ani pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 al.1 Cod penal, și închisoarea de la 6 luni la 4 ani, pentru violare de domiciliu, cât și gradul de pericol social sporit al faptelor comise: a pătruns în curtea părții vătămate, în vârstă de 80 ani, prin escaladarea gardului împrejmuitor al imobilului, a lovit victima cu pumnii în zona feței, care a căzut pe de beton din fața ușii, rămânând în stare de inconștiență, după care i-a sustras tot ce a găsit asupra sa: banii și cheile imobilului. Apoi a lăsat victima în stare de inconștiență și a fugit, iar cu o parte din banii sustrași a mers la cafe-bar și a consumat - fără nici un regret - băuturi alcoolice. De asemenea s-au avut în vedere și criteriile referitoare la persoana infractorului: are patru copiii minori, însă nu muncește, chiar și banii sustrași i-a ascuns de concubina sa, pentru a-i cheltui pe băuturi alcoolice, deși are 27 ani, conform fișei de cazier aflat la fila 66 dosar urmărire penală, a mai fost condamnat la 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 4/13 ian.1998 pentru tâlhărie, iar în anul 2003 fost condamnat la 200 lei amendă penală pentru lovire sau alte violențe și 2 ani închisoare pentru violare de domiciliu, urmând să execute 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În prezent, a intervenit reabilitarea pentru faptele comise.
Așa fiind, nu s-a dispus redozarea pedepselor, întrucât nu s-ar mai asigura scopul educativ și preventiv al acestora, așa cum este prevăzut în art. 52 Cod penal.
În consecință, sentința Judecătoriei Brăilaa fost apreciată ca fiind temeinică și legală, iar apelul nefondat fiind respins în temeiul art. 379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, cu menținerea hotărârii atacate.
În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținută starea de arest a apelantului inculpat și potrivit art. 381Cod procedură penală a fost dedusă din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive cuprinsă între: 22 martie - 20 noiembrie 2009.
Împotriva deciziei penale nr.231/20.11.2009 a Tribunalului Brăila în termen legal a formulat recurs inculpatul.
A arătat inculpatul, prin apărător din oficiu, că solicită achitarea, conform prevederilor art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală, în referire la art.10 lit.a Cod procedură penală, deoarece declarațiile sale, prin care recunoaște săvârșirea faptei nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă, astfel încât fapta nu există, conform principiului "in dubio pro reo".
În subsidiar, a solicitat acordat acordarea de circumstanțe atenuante, având în vedere că lucrase pentru partea vătămată și acesta nu îl plătise corespunzător și că are în întreținere 4 copii minori, sub 10 ani și a săvârșit fapta pentru a procura cele necesare traiului pentru copiii săi.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este nefondat.
În cauză nu se impune achitarea, conform principiului "in dubio pro reo", deoarece declarația prin care inculpatul recunoaște săvârșirea faptei, se coroborează cu declarația părții vătămate, cu declarațiile martorilor audiați în cauză, cu concluziile certificatului medico-legal, cu procesul-verbal de cercetare a locului faptei, etc.
Inculpatul nu se afla la primul impact cu legea penală și a comis fapta pe fondul consumului de alcool, în stare de beție voluntară, ceea ce constituie o circumstanță agravantă și nu o circumstanță atenuantă.
De asemenea, Curtea are în vedere diferența mare de vârstă dintre inculpat și partea vătămată (85 ani), faptul că inculpatul a agresionat o persoană lipsită practic de apărare.
Banii obținuți din săvârșirea faptei inculpatul nu i-a folosit pentru a cumpăra cele necesare traiului pentru copii săi minori, ci pentru a consuma băuturi alcoolice și cafea, iar restul i-a pierdut.
Nici existența unei rezoluții contractuale între inculpat și partea vătămată nu este reală, deoarece nici victima, nici fiul acesteia, audiați fiind în cauză, nu au confirmat acest aspect.
Pedeapsa a fost corect individualizată, raportat la prevederile art.72 Cod penal.
Așa fiind și văzând prevederile art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.231/20.11.2009 a Tribunalului Brăila.
Conform prevederilor art.38517Cod procedură penală în referire la art.383 alin.2 Cod procedură penală, Curtea va menține starea de arest preventiv și va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 22.03.2009 la zi.
Conform prevederilor art.192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 04 mai 1981 în localitatea, județul B, cu domiciliul în comuna, județul B, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva deciziei penale nr.231/20.11.2009 Tribunalului Brăila pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr.1637/16.10.2009 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 23.03.2009 la zi.
Obligă pe recurentul-inculpat la plata către stat a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
a
Red. /11.01.2010
Tehnored. / 2 ex./18.01.2010
Fond: /Apel:,
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Ion Avram, Constantin Cârcotă
