Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 113/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.113/A/2009
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Săndel Macavei
JUDECĂTORI: - -
GREFIER: - --
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj - reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare apelurile declarat de Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.288/03.07.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, inculpatul fiind trimis în judecată prin rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prev.și ped.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.16 din Legea 143/2000.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul asistat de apărător ales, din cadrul Baroului H, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpatul, întrebat fiind, arată că își menține declarația dată la Tribunalul Cluj și nu are completări de făcut.
Apărătorul inculpatului raportat la motivele de apel ale DIICOT C care critică netemeinicia hotărârii apelate cu privire la greșita individualizare a pedepsei, respectiv s-a susținut că inculpatul nu ar fi fost destul de sincer cu instanța de fond, precum și raportat la motivele de apel ale inculpatului prin care solicită achitarea întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, solicită efectuarea unei adrese la Postul de Poliție pentru a ne comunica o caracterizare a inculpatului privind comportamentul acestuia în societate și familie, după punerea sa în libertate și înainte de comiterea faptei, cerere pe care Curtea o pune în discuție.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea cererii, apreciind că aceasta se înscrie în cazul abuzului de drept având în vedere că proba putea fi solicită până la această dată.
Apărătorul inculpatului arată că a solicitat direct această caracterizare, însă i s-a comunicat că se va elibera doar prin intermediul instanței.
Instanța respinge cererea formulată de apărătorul inculpatului având în vedere că în măsura în care inculpatul ar fi avut o conduită necorespunzătoare ar fi fost sesizată instanța. De asemenea, apreciază că este relevant referatul de evaluare psihosocială efectuat în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Parchetului solicită în temeiul art. 379 pct.2 lit.a Cod pr.pen. admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr.288/03.07.2009 a Tribunalului Cluj și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului, apreciind că hotărârea atactă este netemeinică deoarece pedeapsa de 8 luni închisoare este inadecvată, neținându-se seama de gravitatea și amploarea faptei și circumstanțele personale ale inculpatului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței penale nr.288/2009 a Tribunalului Cluj și rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.d Cod pr.pen. întrucât faptei îi lipsește vinovăția, respectiv latura subiectivă. Intenția infracțională nu s-a născut în mintea inculpatului benevol, ci la intervenția colaboratorului sub acoperire. La fila 3 din dosarul de urmărire penală este procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 28.11.2008, la fila 6 din același dosar este Ordonanța prin care s-a autorizat colaboratorul sub acoperire emisă la data de 28 noiembrie 2009, iar la filele 153-156 din dosarul instanței de fond este declarația colaboratorului sub acoperire rezultă data la care a intrat în contact cu inculpatul, respectiv cu 2-3 săptămâni înainte de autorizarea acestuia și în mod nelegal a acționat și determinat pe inculpat să comită infracțiunea. Instanța de fond a motivat legalitatea activității desfășurate de colaboratorul sub acoperire în sensul că din procesul-verbal rezultă că inculpatul a fost implicat în repetate rânduri în comiterea infracțiunii de trafic de droguri. În procesul-verbal s-a consemnat că inculpatul ar fi fost implicat în mai multe activități infracționale, însă acest aspect nu a fost dovedit cu nicio probă. Susținerea colaboratorului sub acoperire a rămas fără sprijin probator și nu se coroborează cu alte probe. Conform legii colaboratorul poate efectua actele specifice după ce a fost autorizat pentru așa ceva, ori în această speță colaboratorul înainte cu 2-3 săptămâni l-a contactat pe inculpat pentru procurarea și vinderea de droguri și a implementat în mintea inculpatului intenția infracțională. În acest sens face trimitere la practica judiciară, respectiv la cele două hotărâri pe care le-a invocat la instanța de fond.
În concluzie arată că intenția infracțională s-a născut ca urmare a intervenției colaboratorului sub acoperire și în consecință să se constate că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
Apelul declarat de DIICOT este total nefondat și neîntemeiat, însă dacă se va reține vinovăția inculpatului raportat la conduita inculpatului și persoana acestuia, precum și la faptul că substanțele interzise nu au intrat în circuit, solicită să se constate că pedeapsa de 8 luni închisoare cu suspendare condiționată este o soluție temeinică și legală atât în ce privește cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare. Fapta inculpatului a constat în efectuarea unei activități de curierat, respectiv a preluat coletul și l-a predat colaboratorului sub acoperire.
Solicită să se aibă în vedere conduita inculpatului anterior comiterii faptei și după punerea în libertate, referatul de evaluare psihosocială efectuat în cauză din care rezultă că inculpatul provine dintr-o familie organizată, nu posedă antecedente penale, precum și faptul că în perioada arestului preventiv inculpatul a avut posibilitatea analizării conduitei sale și conștientizării activității desfășurate și consecințelor faptei.
Reprezentantul parchetului solicită în temeiul art. 379 pct.1 lit.d Cod pr.pen. respingerea apelului declarat de inculpat, arătând că instanța de fond în mod corect a reținut vinovăția inculpatului raportat la probele administrate în cauză. Inculpatul a fost prins în flagrant, intenția infracțională a fost dovedită cu probele administrate în cauză și inculpatul a recunoscut comiterea faptei.
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că instanța trebuie să analizeze când s-a născut intenția infracțională și ce a determinat nașterea acestei intenții.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului pe care l-a formulat și respingerea apelului declarat de DIICOT
CURTEA
Prin sentința penală nr.288 din 3 iulie 21009 a Tribunalului Cluj, a fost condamnat inculpatul:
, fiul lui și, la data de 10.02.1980 în orașul, jud. H,. în orașul, str. -, bloc 4, scara 2,. II,. 17, jud. H, CNP -, fără antecedente penale, în prezent aflat în stare de arest preventiv,
În temeiul art. 2 al.1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art.16 din 143/2000 și cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a și art.76 al.1 lit.d Cod Penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.
În temeiul art. 861Cod Penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare prev. de art. 862Cod Penal, stabilit de instanță la 2 ani și 8 luni.
În baza art. 863Cod Penal, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie sa se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara la datele fixate de consilierul de probațiune, dar nu mai puțin de odată pe trimestru;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuință si orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de munca;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
În temeiul art. 359 Cod Procedură Penală s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864Cod Penal.
În baza art. 71 al.1 Cod Penal s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit.a teza a II-a Cod Penal.
În temeiul art. 71 al.5 Cod Penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi.
În temeiul art. 88 Cod Penal s-a scăzut din durata pedepsei pronunțate, timpul reținerii și arestului preventiv începând cu data de 30.11.2008 și până la zi.
În baza art. 350 al.3 lit.b Cod Procedură Penală s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 17 al.1 din Legea nr.143/2000 s-a dispus confiscarea cantităților de droguri de 425,0 grame cannabis, 43,5 grame cannabis și 4,5 grame cannabis rămase în urma analizelor de laborator, și aflate în prezent în custodia IGPR, Direcția Generală de Combatere a Organizate, C-
În temeiul art. 191 al.1 Cod Procedură Penală inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 3000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj înregistrat la Tribunalul Cluj la data de 23.01.2009, sub nr-, a fost trimis în judecată inculpatul, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.16 din 143/2000.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în principiu, că în cursul lunii noiembrie 2008, inculpatul a deținut, transportat și oferit spre vânzare droguri de risc, respectiv rezină de cannabis, în cantitate de aproximativ 500 grame, în baza unei înțelegeri cu o persoană care până în prezent a rămas neidentificată.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numitului G, apreciindu-se că acesta l-a transportat pe inculpatul de la B la B, fără să cunoască faptul că inculpatul transportă de fapt droguri.
Inculpatul, audiat în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată (69-70, 72-75 și 77 și respectiv 19) a recunoscut activitățile specifice infracțiunii de trafic de droguri de risc, susținând însă că a desfășurat această activitate la inițiativa numitului, care s-a dovedit în cele din urmă a fi colaborator sub acoperire, și care s-a recomandat ca fiind o cunoștință de a lui, fostul șef al inculpatului de pe vremea când lucra în Spania, și de la care proveneau drogurile.
Din probele administrate în cauză instanța a reținut următoarele:
Din declarațiile inculpatului, aflate la filele mai sus indicate, la începutul anului 2005, inculpatul a plecat din România în Spania, pentru a găsi, un loc de muncă. După sosirea sa în Spania, inculpatul a întâlnit o persoană de cetățenie română, cunoscută sub numele de "". Această persoană i-a oferit inculpatului un loc de muncă în construcții, ca zidar. În timp ce era angajatul respectivei persoane, inculpatul a bănuit că acesta se ocupă și cu traficul de droguri, deoarece avea un nivel de trai nesusținut de activitățile licite pe care le desfășura.
În luna mai 2008, inculpatul a hotărât să se întoarcă definitiv în România. În țară și-a găsit un loc de muncă în construcții, și anume la B, unde muncea la renovarea unei vile, inculpatul și locuind efectiv în clădirea respectivă,împreună cu martorul G (60-63 și respectiv 61).
La Ja lunii noiembrie 2008, conform declarațiilor inculpatului, a fost contactat pe ID-ul său de "messenger", de către numitul, care i-a spus că inculpatul ar urma să primească un colet de la fostul său șef din Spania, și că apoi inculpatul ar urma să predea coletul respectiv numitului, acesta lăsându-i inculpatului,pe aceeași cale și numărulsău de telefon mobil pentru a fi contactat de inculpat în în care ar sosi coletul. La câteva ore după ce inculpatul a fost contactat de acest, a intrat online pemessengerși numitul, care i-a comunicat inculpatului același lucru, respectiv că va primi de la el un pachet, pe care apoi va trebui să i-l dea numitului. Totodată i-a mai spus inculpatului că nu are încredere în acest și de aceea urma să-i trimită coletul prin el, iar banii ce urma să-i dea pentru acel pachet, inculpatul i-i va trimite lui în Spania.
În virtutea acestei înțelegeri, inculpatul a ridicat de la autogara din municipiul B, un colet expediat din Spania de către "", sub numele de (43 din dosarul de urmărire penală), prin intermediul societății de transport și curierat "". În acest colet, pe lângă alte obiecte, se aflau și două recipiente cu gel de duș. Cele două recipiente conțineau, disimulate în gelul de duș, un număr de 99 pachețele ambalate în folie de plastic, pachețele care conțineau cantitatea totală de circa 500 grame hașiș (rezină de cannabis), așa cum rezultă din procesul verbal de prindere în flagrant și din planșele fotografice anexate ( 13-16 din dosarul de urmărire penală ).
În data de 30 noiembrie 2008, inculpatul, împreună cu martorul G și martora, prietena inculpatului (39-41 și respectiv 82) s-au deplasat din municipiul B în municipiul B, urmând ca inculpatul să predea coletul primit din Spania, în schimbul sumei de 3800 euro. Cu această ocazie, inculpatul a fost prins în flagrant de către lucrătorii de poliție din cadrul - - C, în timp ce preda coletul conținând drogurile numitului, care ulterior s-a dovedit a fi colaborator sub acoperire, autorizat pentru descoperirea activităților infracționale desfășurate de către inculpat ( 6-9 din dosarul de urmărire penală).
În cauză se ridică în primul rând problema de a ști dacă inculpatul cunoștea conținutul pachetului primit din Spania. Cu toate că poziția sa procesuală este destul de controversată sub acest aspect, apreciem totuși că acesta cunoștea că transportă droguri, aspect ce rezultă din declarația martorului G, care arată, că la un moment dat, în timp ce se aflau în gara din B,inculpatul i-a mărturisit că are în geanta de voiaj pe care o avea asupra sa droguri, pe care a venit să le vândă. Același lucru este dovedit și de faptul că în momentul percheziției corporale la care a fost supus inculpatul, în portofelul său s-a găsit un calup de substanța stupefiantă, în genul celei predate colaboratorului sub acoperire.
O altă problemă care se ridică în cauză, este aceea a legalității activității desfășurate de către colaboratorul sub acoperire, deoarece declarațiile acestuia nu trebuie să fundamenteze într-un mod exclusiv și determinant stabilirea vinovăției inculpatului, iar pe de altă parte, activitatea lui nu trebuie să aibă un caracter provocator. Astfel, onform jurisprudenței CEDO (cazul Ludi c/Elveției), trebuie să existe unele rațiuni pentru care acuzatul să fie bănuit că ar fi un traficant de droguri (cazier, deschiderea unei anchete preliminare, găsirea unor droguri asupra sa sau la domiciliul său, procurarea de droguri direct sau prin intermediari, cercetarea activității infracționale a acestuia sau instigarea la comiterea unei astfel de infracțiuni). În contextul concret al cauzei de față, se ridică problema de a ști dacă probele au fost corect obținute sau cu încălcarea prevederilor art. 64 alin. 2 și art. 68.pr.pen. (ca urmare a provocării din partea agenților infiltrați - a colaboratorului sub acoperire). Ori este necesară, în cauză, verificarea împrejurării dacă inculpatul, în condițiile în care anterior nu a mai săvârșit astfel de fapte, nu ar fi comis niciodată infracțiunea dacă agenții provocatori nu ar fi intervenit și acționat din proprie inițiativă (cauza Teixeira de Castro c/ Portugaliei).
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că, în special în lupta împotriva traficului de stupefiante, este esențial să nu se creeze o "intenție criminală" din partea polițiștilor, ci aceștia să folosească "intenția criminală deja existentă" iar în cursul procedurii inculpatul să fi avut posibilitatea să îi interogheze pe polițiști. Utilizarea metodelor specifice de investigație este admisă în cea mai mare parte a țărilor membre ale Consiliului Europei, mai ales în cazul infracțiunilor de crimă organizată, însă investigatori sub acoperire,ca și colaboratorii lor nu au voie să facă pași concreți pentru luarea hotărârii infracționale de către cel vizat.
În literatura de specialitate, română și străină, s-a pus problema de a ști ce înseamnă "provocare polițienească". Curtea de casație belgiană a definit provocarea polițienească de o manieră precisă, văzând în ea un mijloc consistent fie de a da naștere rezoluției infracționale celui care urmează să execute infracțiunea, fie de aoî ntări. În orice caz, credem că putem vorbi de provocare în sensul menționat mai sus doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții, și anume: să fieanterioarăcomiterii infracțiunii; să existe olegătură directăsau olegătură cauzală imediatăîntre incitarea funcționarului de poliție (investigatorului), sau a colaboratorului ca și în cazul nostru, a cărui activitate este supervizată de investigatorul sub acoperire și infracțiunea comisă. În privința sarcinii probei, s-a subliniat că, în conformitate cu regulile generale referitoare la probe în materie penală, sarcina probei incumbă părții urmăritoare. Ca atare, din momentul în care apărarea invocă, în mod plauzibil, existența unei provocări polițienești, Ministerului Public îi revine sarcina de a dovedi că procedura a fost regulată. S-a remarcat că apărarea s-ar putea găsi în dificultatea de a stabili această verosimilitate a provocării, dacă ținem seama de existența unui dosar confidențial în mâinile procurorului, care conține informațiile asupra diferitelor faze de punere în aplicare a acestor metode de investigație (sub acoperire), la care apărarea nu are succes.
În speța de față, apărarea susține tocmai acest lucru, și anume că nașterea ideii infracționale s-a realizat prin inducerea acesteia de către colaboratorul sub acoperire. Acesta fiind audiat în condițiile art.861Cod Procedură Penală, a declarat că, având date că inculpatul se ocupă cu traficul de droguri, l-a contactat pe acesta, însă inculpatul i-a spus că nu mai are deoarece le-a vândut, dar că în viitor va putea procura altele. În același sens este și procesul verbal de sesizare din oficiu ( 3 din dosarul de urmărire penală) din care rezultă că organele de urmărire penală dețineau date în sensul că inculpatul se ocupă cu traficul de droguri. că în baza acestor date organele de urmărire penală au afirmat în cuprinsul actului de sesizare că după sosirea sa în țară, inculpatul a fost contactat de mai multe ori prin intermediul internetului de către numitul "", care i-a propus să-1 ajute să vândă în România diferite cantități de droguri. Mai concret, inculpatul urma să primească drogurile prin curier sau alte modalități, să le predea unor persoane indicate de către numitul "", iar după ce încasa contravaloarea drogurilor, să trimită acestuia banii obținuți. Oricum aceste date se leagă cu faptul că inculpatul, cel puțin bănuia, dacă nu chiar știa în mod concret că numitul se ocupă cu traficul de droguri. Mai mult, la puțin timp după ce a fost contactat de, inculpatul este contactat și de, care îi spune că nu are încredere în acel, de aceea îi transmite pachetul prin intermediul său, banii pe care îi va remite pentru urmând să ajungă la acesta din urmă tot prin intermediul inculpatului. Prin urmare inculpatul avea toate datele necesare că ar urma să fie implicat în activități vizând traficul de droguri, activități care se pare că nu îi erau străine, și cu toate acestea nu a ezitat să participe la activități de acest gen.
În sensul celor de mai sus este și declarația colaboratorului sub acoperire din care rezultă că inculpatul a încercat să adauge la prețul drogurilor, prestabilit cu numitul la 3800 euro, pretinzând să i se remită suma de 4500 euro, apoi 4000 euro.
Instanța de judecată a solicitat datele reale ale colaboratorului sub acoperire, conf. art.861al.4 Cod Procedură Penală, accesul la acestea reprezentând, și în jurisprudența, o unitate de măsură a credibilității martorului, iar față de cele constatate, instanța a apreciat că poate avea încredere în informațiile furnizate cauzei prin declarația colaboratorului sub acoperire, audiat ca și martor cu identitate protejată, și că procedura s-a desfășurat în condiții de deplină legalitate.
Prin urmare credem că intervenția organelor de poliție care au acționat sub acoperire s-a realizat pe un teren preexistent de activitate ilicită de trafic de droguri.
În drept, aptele inculpatului, care în baza unei înțelegeri prealabile cu o persoană pe nume, a deținut, transportat și oferit spre vânzare droguri de risc pe teritoriul României, așa cum au fost descrise în starea de fapt, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, în cursul urmăririi penale, inculpatul a denunțat persoana care i-a furnizat drogurile și a pus la dispoziția organelor de urmărire penală date care pot facilita identificarea și tragerea la răspundere a acesteia. La data întocmirii rechizitoriului, persoanele și faptele denunțate de către inculpat făceau obiectul dosarului penal nr. 2D/P/2009, aflat în curs de soluționare la. - Serviciul Teritorial Cluj.
La individualizarea pedepsei aplicabile inculpatului, instanța a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite de legea specială,și anume închisoare de la 3 la 15 ani, reduse la J, conform dispozițiilor art.16 din același act normativ, prin urmare închisoare de la 1 an și 6 luni la 7 ani și 6 luni, gradul de pericol social al faptei pentru care inculpatul este cercetat, concretizat în modalitatea de executare, de împrejurările cauzei, de felul drogurilor traficate, de cantitatea de droguri traficate, de urmările produse, numai de pericol, în această situație, întrucât drogurile nu au ajuns pe piață, deși acest aspect nu a fost cunoscut de către inculpatul, fiind asumat și efectual contrar, toate acestea conducând la concluzia că inculpatul și-a desfășurat activitatea într-un context lipsit de amploare și cuprindere. În plus, inculpatul este la prima confruntare cu legea penală (79 din dosarul de urmărire penală), a avut o atitudine relativ sinceră și, așa cum rezultă din referatul de evaluare psiho-socială, are șanse reale de evoluție comportamentală înafara unor activități contrare legii (146-149).
Lipsa antecedentelor penale, coroborate cu faptul că inculpatul a avut o atitudine bună în societate, anterior comiterii faptei, constituie o circumstanță atenuantă în sensul dispozițiilor art.74 al.1 lit.a Cod Penal. Așadar, instanța a coborît pedeapsa sub minimul de 1 an și 6 luni închisoare, până la pedeapsa de 8 luni închisoare. S-a apreciat că această sancțiune este aptă să realizeze atât scopul aflicitv, moralizator al pedepsei cât și pe cel de reeducare.
Legat de modalitatea de executare a pedepsei, instanța văzând că inculpatul nu a mai fost anterior condamnat, că pedeapsa aplicată este închisoare sub 4 ani, și ținând seama de datele ce caracterizează persoana sa, de comportamentul manifestat de acesta după comiterea faptei, s-a apreciat că pronunțarea condamnării va reprezenta, în sine, un avertisment pentru inculpat, și chiar fără executarea pedepsei acesta nu va mai săvârși alte infracțiuni, a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 8 luni închisoare pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, stabilit de instanță, care a apreciat că intervalul fix de 2 ani, adăugat la pedeapsa aplicată este suficient pentru verificarea inculpatului.
Împotriva hotărârii în termen legal s-a exercitat calea de atac a apelului de către Parchetul de pe lângă - DIICOT Serviciul Teritorial Cluj, apreciindu-se sentința ca fiind netemeinică, iar aspectul ce concret a fost criticat a vizat exclusiv greșita individualizarea judiciară a pedepsei aplicate.
Pe de altă parte, în cauză, s-a exercitat calea de atac a apelului și de către inculpat.
Se solicită admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței penale nr.288/2009 a Tribunalului Cluj și rejudecând cauza să se dispună achitarea în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.d Cod pr.pen. întrucât faptei îi lipsește vinovăția, respectiv latura subiectivă. Intenția infracțională nu s-a născut în mintea inculpatului benevol, ci la intervenția colaboratorului sub acoperire. La fila 3 din dosarul de urmărire penală este procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 28.11.2008, la fila 6 din același dosar este Ordonanța prin care s-a autorizat colaboratorul sub acoperire emisă la data de 28 noiembrie 2009, iar la filele 153-156 din dosarul instanței de fond este declarația colaboratorului sub acoperire rezultă data la care a intrat în contact cu inculpatul, respectiv cu 2-3 săptămâni înainte de autorizarea acestuia și în mod nelegal a acționat și determinat pe inculpat să comită infracțiunea. Instanța de fond a motivat legalitatea activității desfășurate de colaboratorul sub acoperire în sensul că din procesul-verbal rezultă că inculpatul a fost implicat în repetate rânduri în comiterea infracțiunii de trafic de droguri. În procesul-verbal s-a consemnat că inculpatul ar fi fost implicat în mai multe activități infracționale, însă acest aspect nu a fost dovedit cu nicio probă. Susținerea colaboratorului sub acoperire a rămas fără sprijin probator și nu se coroborează cu alte probe. Conform legii colaboratorul poate efectua actele specifice după ce a fost autorizat pentru așa ceva, ori în această speță colaboratorul înainte cu 2-3 săptămâni l-a contactat pe inculpat pentru procurarea și vinderea de droguri și a implementat în mintea inculpatului intenția infracțională.
Se solicită să se aibă în vedere și conduita inculpatului anterior comiterii faptei și după punerea în libertate, referatul de evaluare psihosocială efectuat în cauză din care rezultă că inculpatul provine dintr-o familie organizată, nu posedă antecedente penale, precum și faptul că în perioada arestului preventiv inculpatul a avut posibilitatea analizării conduitei sale și conștientizării activității desfășurate și consecințelor faptei.
Instanța de apel analizând apelurile declarate, persoanele apelante, procurorul și inculpatul, motivele invocate în sprijinul cererii, prin prisma disp.art.371 pr.pen. vizând caracterul devolutiv al acestei căi de atac ordinare, reține următoarele:
Prin rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj înregistrat la Tribunalul Cluj la data de 23.01.2009, sub nr-, a fost trimis în judecată inculpatul, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.16 din 143/2000.
Inculpatul, audiat în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată (69-70, 72-75 și 77 și respectiv 19) a recunoscut activitățile specifice infracțiunii de trafic de droguri de risc, susținând însă că a desfășurat această activitate la inițiativa numitului, care s-a dovedit în cele din urmă a fi colaborator sub acoperire, și care s-a recomandat ca fiind o cunoștință de a lui, fostul șef al inculpatului de pe vremea când lucra în Spania, și de la care proveneau drogurile.
În fața instanței de apel nu s-a prezentat.
Din probele administrate în cauză sunt de reținut următoarele:
Din declarațiile inculpatului, aflate la filele mai sus indicate, la începutul anului 2005, inculpatul a plecat din România în Spania, pentru a găsi, un loc de muncă. După sosirea sa în Spania, inculpatul a întâlnit o persoană de cetățenie română, cunoscută sub numele de "". Această persoană i-a oferit inculpatului un loc de muncă în construcții, ca zidar. În timp ce era angajatul respectivei persoane, inculpatul a bănuit că acesta se ocupă și cu traficul de droguri, deoarece avea un nivel de trai nesusținut de activitățile licite pe care le desfășura. În luna mai 2008, inculpatul a hotărât să se întoarcă definitiv în România. În țară și-a găsit un loc de muncă în construcții, și anume la B, unde muncea la renovarea unei vile, inculpatul și locuind efectiv în clădirea respectivă,împreună cu martorul G (60-63 și respectiv 61). La Ja lunii noiembrie 2008, conform declarațiilor inculpatului, a fost contactat pe ID-ul său de"messenger", de către numitul, care i-a spus că inculpatul ar urma să primească un colet de la fostul său șef din Spania, și că apoi inculpatul ar urma să predea coletul respectiv numitului, acesta lăsându-i inculpatului,pe aceeași cale și numărulsău de telefon mobil pentru a fi contactat de inculpat în în care ar sosi coletul. La câteva ore după ce inculpatul a fost contactat de acest, a intratonlinepe messenger și numitul, care i-a comunicat inculpatului același lucru, respectiv că va primi de la el un pachet, pe care apoi va trebui să i-l dea numitului. Totodată i-a mai spus inculpatului că nu are încredere în acest și de aceea urma să-i trimită coletul prin el, iar banii ce urma să-i dea pentru acel pachet, inculpatul i-i va trimite lui în Spania. În virtutea acestei înțelegeri, inculpatul a ridicat de la autogara din municipiul B, un colet expediat din Spania de către "", sub numele de (43 din dosarul de urmărire penală), prin intermediul societății de transport și curierat "". În acest colet, pe lângă alte obiecte, se aflau și două recipiente cu gel de duș. Cele două recipiente conțineau, disimulate în gelul de duș, un număr de 99 pachețele ambalate în folie de plastic, pachețele care conțineau cantitatea totală de circa 500 grame hașiș (rezină de cannabis), așa cum rezultă din procesul verbal de prindere în flagrant și din planșele fotografice anexate ( 13-16 din dosarul de urmărire penală ).
În data de 30 noiembrie 2008, inculpatul, împreună cu martorul G și martora, prietena inculpatului (39-41 și respectiv 82) s-au deplasat din municipiul B în municipiul B, urmând ca inculpatul să predea coletul primit din Spania, în schimbul sumei de 3800 euro. Cu această ocazie, inculpatul a fost prins în flagrant de către lucrătorii de poliție din cadrul - - C, în timp ce preda coletul conținând drogurile numitului, care ulterior s-a dovedit a fi colaborator sub acoperire, autorizat pentru descoperirea activităților infracționale desfășurate de către inculpat ( 6-9 din dosarul de urmărire penală).
Acesta cunoștea că transportă droguri, aspect ce rezultă din declarația martorului G, care arată, că la un moment dat, în timp ce se aflau în gara din B, inculpatul i-a mărturisit că are în geanta de voiaj pe care o avea asupra sa droguri. Același lucru este dovedit și de faptul că în momentul percheziției corporale la care a fost supus inculpatul, în portofelul său s-a găsit un calup de substanța stupefiantă, în genul celei predate colaboratorului sub acoperire.
O problemă care s-a ridicat în cauză - ca și motiv esențial de apel din partea inculpatului -, este aceea a legalității activității desfășurate de către colaboratorul sub acoperire, deoarece declarațiile acestuia nu trebuie să fundamenteze într-un mod exclusiv și determinant stabilirea vinovăției inculpatului, iar pe de altă parte, activitatea lui nu trebuie să aibă un caracter provocator.
Fără a relua aspectele de detaliu prezentate de instanța de fond, care astfel s-a preocupat îndeaproape de acest subiect, este de redat că, în speța de față, colaboratorul sub acoperire a fost audiat în condițiile art.861Cod Procedură Penală, a declarat că, având date că inculpatul se ocupă cu traficul de droguri, l-a contactat pe acesta, însă inculpatul i-a spus că nu mai are deoarece le-a vândut, dar că în viitor va putea procura altele. În același sens este și procesul verbal de sesizare din oficiu ( 3 din dosarul de urmărire penală) din care rezultă că organele de urmărire penală dețineau date în sensul că inculpatul se ocupă cu traficul de droguri. că în baza acestor date organele de urmărire penală au afirmat în cuprinsul actului de sesizare că după sosirea sa în țară, inculpatul a fost contactat de mai multe ori prin intermediul internetului de către numitul "", care i-a propus să-l ajute să vândă în România diferite cantități de droguri. Mai concret, inculpatul urma să primească drogurile prin curier sau alte modalități, să le predea unor persoane indicate de către numitul "", iar după ce încasa contravaloarea drogurilor, să trimită acestuia banii obținuți. Oricum aceste date se leagă cu faptul că inculpatul, cel puțin bănuia, dacă nu chiar știa în mod concret că numitul se ocupă cu traficul de droguri. Mai mult, la puțin timp după ce a fost contactat de, inculpatul este contactat și de, care îi spune că nu are încredere în acel, de aceea îi transmite pachetul prin intermediul său, banii pe care îi va remite pentru urmând să ajungă la acesta din urmă tot prin intermediul inculpatului. Prin urmare inculpatul avea toate datele necesare că ar urma să fie implicat în activități vizând traficul de droguri, activități care se pare că nu îi erau străine, și cu toate acestea nu a ezitat să participe la activități de acest gen.
Instanța de fond a solicitat datele reale ale colaboratorului sub acoperire, conf. art.861al.4 Cod Procedură Penală, accesul la acestea reprezentând, și în jurisprudența, o unitate de măsură a credibilității martorului, iar față de cele constatate, instanța a apreciat că poate avea încredere în informațiile furnizate cauzei prin declarația colaboratorului sub acoperire, audiat ca și martor cu identitate protejată, și că procedura s-a desfășurat în condiții de deplină legalitate.
Prin urmare credem că intervenția organelor de poliție care au acționat sub acoperire s-a realizat pe un teren preexistent de activitate ilicită de trafic de droguri.
În consecință, s-a procedat la o corectă încadrare juridică în urma reținerii de vinovăție din partea inculpatului, faptele așa cum au fost descrise în starea de fapt, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, în cursul urmăririi penale, inculpatul a denunțat persoana care i-a furnizat drogurile și a pus la dispoziția organelor de urmărire penală date care pot facilita identificarea și tragerea la răspundere a acesteia. La data întocmirii rechizitoriului, persoanele și faptele denunțate de către inculpat făceau obiectul dosarului penal nr. 2D/P/2009, aflat în curs de soluționare la. - Serviciul Teritorial Cluj.
Raportat la procesul de individualizare a pedepsei, concretizat de către instanța de fond la 8 luni închisoare, prin prisma disp.art.72 pen. este de concluzionat că în raport cu împrejurările concrete a cauzei, sancțiunea reținută este una prea blândă.
Astfel, avându-se în vedere felul și cantitatea drogurilor traficate, urmările produse, împrejurarea independentă de ceea ce a urmărit inculpatul - și anume aspectul că drogurile nu au ajuns pe piață, inculpatul în schimb asumându-și și un efect contrar, atrag majorarea sancțiunii pedepsei principale aplicate.
Astfel, avându-se in vedere că inculpatul a încercat să valorifice o cantitate însemnată de hașiș care, după cum s-a arătat, nu au ajuns pe piața consumatorilor doar din motive independente de voința inculpatului, corelat cu împrejurarea că atitudinea procesuală a inculpatului nu a fost una total nesinceră, abordând o manifestare de recunoaștere a faptelor abia în momentul în care a fost pus în fața unei probe indubitabile, după îndelungi ezitări, toate acestea constituie împrejurări ce imprimă faptei o gravitate sporită ce trebuie să se reflecte în cuantumul pedepsei, care în consecință va fi majorat de la cel propus de 8 luni închisoare la unul ce corespunde în viziunea instanței de apel mult mai obiectiv întregului ansamblului infracțional derulat, respectiv pedeapsa închisorii de 1 an și 2 luni.
Împrejurările concretizate ca fiind circumstanțe atenuante, respectiv conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii, element extras din conținutul cazierului acestuia, se impune a subzista în continuare, în cauză fiind incident și beneficiul reducerii pedepselor înscris la art.16 din Legea nr.143/2000.
Concret, ca și modalitate de executare a sancțiunii, și de către instanța de apel se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executare efectivă, trimiterea la disp.art.86/1 pen. fiind total obiectivă și impunându-se a fi menținută în continuare, inclusiv cu toate măsurile de supraveghere adiacente.
Evident termenul de încercare va fi modificat stabilindu-se la 3 ani și 2 luni.
Se va opera aceeași deducere a timpului reținerii și arestării preventive din 30.11.20098 la 7 iulie 2009, în urma admiterii apelului procurorului, pe considerentele art. 379 pct. 2 lit. a proc.pen, tot pentru motivele arătate apelul inculpatului fiind implicit de respins ca nefondat, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței atacate.
Văzând și disp.art.192 al.3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen. admite apelul declarat de către DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinței penale nr.288 din 3.07.2009 a Tribunalului Cluj, pe care o desființează parțial, cu privire la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și la durata termenului de încercare.
Pronunțând o nouă hotărâre, în limitele de mai sus, majorează pedeapsa aplicată inculpatului, fiul lui și, născut la 10.02.1980 în,.în, str.-.4,.2,.II,.17 jud.H de la 8 luni închisoare, la 1 an și 2 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000 și art.74 lit.a, art.76 lit.d penal.
Menține suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare și măsurile de supraveghere stabilite de prima instanță, termenul de încercare fiind de 3 ani și 2 luni, stabilit conform art.86/2 penal.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive din 30.11.2008 și până în 3.07.2009.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Stabilește suma de 50 lei ca onorariu parțial pentru apărător din oficiu, av., sumă ce se va avansa din.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - --
RED.SM/MB
04.12.09/4 ex.
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Săndel Macavei
