Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 146/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 146
Ședința publică de la 09 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
S-a luat spre examinare apelul formulat de PARCHETUL DE PE TRIBUNALUL I împotriva sentinței penale nr. 341 din data de 05 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.
Procedura completa.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 02.12.2008, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta a prezentei decizii, cand din lipsa de timp pentru deliberari, instanta a amanat pronuntarea pentru azi, 09.12.2008.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr. 341/5.06.2008 a Tribunalului Iași, s-au dispus următoarele:
A fost respinsă cererea procurorului privind schimbarea încadrării juridice în sensul ca pe aceeași situație de fapt să se adauge și infracțiunea prevăzută de art.215 al.1, 2, 3 Cod penal alături de cele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la 10.08.1978 în I, domiciliat în I,-, CNP: -, cetățean român, necăsătorit, fără ocupație, studii 8 clase, recidivist, la următoarele pedepse:
-4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație de monedă străină falsă, prev. de art.282 al.2, raportat la art.284 Cod penal;
-10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art.2 al.2 din Legea 143/2000 (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art.2 al.1 din Legea 143/2000) cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, infracțiuni săvârșite în condițiile art.33 lit. a și art.37 lit. b Cod penal.
În temeiul art.34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea, astfel încât inculpatul va execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.
Pe perioada prev. de art.71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a, b Cod penal.
În temeiul art.191 al.1 Cod penal a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1500 lei cheltuieli judiciare din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu avansat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași întocmit la data de 24.04.2007, în dosarul nr. 169 D/P/2006 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 282 al. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 284 Cod penal și a infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal și 33 lit. a Cod penal.
În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul, în perioada 2004 - 2005, s-a ocupat cu traficul de droguri și plasarea de bancnote false pe raza municipiului
Din ansamblul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești instanța a reținut următoarele:
Inculpatul s-a ocupat de vânzarea de droguri în perioada 2004-205, perioadă stabilită pe baza probelor administrate în cauză.
De regulă, acesta a vândut rezină de cannabis ( hașiș) cu prețuri cuprinse între 30 lei și 50 lei pentru un gram.
Probele administrate în cauză au relevat că era contactat telefonic de către clienți, stabilind în această modalitate prețul, cantitatea de drog ce forma obiectul vânzării și locul de întâlnire în vederea realizării tranzacției.
În cuprinsul convorbirilor telefonice inculpatul și consumatorii de hașiș foloseau un limbaj codificat atribuind drogurilor denumiri diverse - sticle cu apă minerală, bomboane, făină.
În perioada 2004- ianuarie 2005 inculpatul fost posesorul postului telefonic mobil cu nr. - pe care în luna februarie 2005 și l-a schimbat având nr. -.
Ulterior, în lunile martie și aprilie, a fost titularul postului telefonic mobil cu nr. -.
La data de 12.11.2004, în baza ordonanței S 223/I/12.11.2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și a autorizației S 224/I/12.11.2004 investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia au cumpărat de la inculpatul, pentru suma de 150 lei, cantitatea de 1,62 grame de rezină de cannabis.
Conf. raportului de constatare tehnico - științifică nr. 28874/22.11.2004 în produsul vândut de inculpatul - substanța solidă, de culoare oliv - s- pus în evidență substanța.
Vânzarea a avut loc în apropierea locuinței din Iai nculpatului, de pe-.
La data de 26.12.2004, inculpatul i-a vândut investigatorului sub acoperire prin intermediul colaboratorului acestuia cantitatea de 3,64 grame rezină de cannabis (raportul de constatare tehnico - științifică -/29.11.2004).
Inculpatul a fost contactat telefonic de către colaboratorul, în prezența investigatorului acoperit, la nr. de telefon -, stabilind cu acesta să se întâlnească în jurul orie 18,00.
La ora stabilită, colaboratorul acoperit s-a întâlnit cu în apropierea pieții din municipiul I unde i-a vândut acestuia hașișul.
Cumpărarea a fost autorizată prin ordonanța S 228/I/8/26.11.2004 și autorizația S 231 /I/8/26.11.2004 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.
În jurul datei de 11.01.2005 (proces - verbal din 27.01.2005) inculpatul și-a schimbat nr. de telefon utilizând în continuare cartela pre- cu nr. -.
În data de 14.01.2005 inculpatul a vândut colaboratorului cantitatea de 0,63 grame de rezină de cannabis (în acest sens procesul - verbal al investigatorului acoperit coroborat cu raportul de constatare tehnico - științifică nr. -/20.01.2005).
Tranzacția a fost autorizată prin ordonanța S 31/I/8/D/14.01.2005 și autorizația S4/I/8/D/14.01.2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
Ulterior, așa cum rezultă din procesele - verbale din 08.03.2005 și 11.03.2005 încheiate de investigatorul acoperit, inculpatul și-a schimbat cartela telefonică folosind cartela cu nr. -, număr pe care i l-a comunicat colaboratorului cu ocazia unei întâlniri supravegheate a acestora.
de date de către investigatorul acoperit și colaboratorul acestuia a fost autorizată prin ordonanța S 27 /I/8/D/23.02.2005 A Parchetului Curții de APEL IAȘI.
În data de 10.02.2005, inculpatul s-a întâlnit cu partea civilă G, comerciant de telefoane mobile în zona Pieții 14 1989 din I, căruia i-a solicitat să-i vândă un telefon marca Motorola, cu cameră foto încorporată.
Deoarece G intermedia vânzarea de telefoane pentru martorul, în schimbul unui comision, inculpatul și G s-au deplasat la intersecția străzilor și.
În timp ce inculpatul a așteptat la distanță de circa 8-10, față de și, fiind lăsat intenționat la această distanță pentru a nu auzi prețul telefonului pe care îl cerea, Gad iscutat cu despre vânzarea telefonului.
Apoi a primit de la acesta din urmă telefonul mobil și i l-a vândut lui primind de la acesta suma de 150 euro, sumă alcătuită din trei bancnote în valoare de câte 50 euro.
G s-a întors la martorul și i-a predat banii, cu această ocazie a observat că bancnotele sunt false.
Conform raportului de constatare științifică nr. 16931 din 28.02.2007 bancnote cu seriile X - și placa de tipar din. (două bancnote) și respectiv cu seria - și nr. plac. de tipar (o bancnotă) sunt contrafăcute.
Fapta inculpatului de a pune în circulație un nr. de trei bancnote false de câte 50 euro fiecare realizează conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 282 Cod penal cu referire la art. 284 Cod penal.
Faptele inculpatului de a comercializa în perioada 2004- 2005 prin patru acțiuni repetate rezină de canabis realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 din Legea nr. 143/ 2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.
Privitor la încadrarea juridică a acestei fapte, inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/ 2000.
Dat fiind faptul că substanța tetrahidrocanabinol (C) pusă în evidență cu ocazia examinării substanțelor traficate de inculpat, se află în tabelul nr. I al Legii nr. 143/2000, tabel la care face referire art. 1 lit. c din aceeași lege, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a acestei fapte.
La termenul de judecată din data de 11.12.2007, procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice, în sensul că pe aceeași situație de fapt, să fie reținută în sarcina inculpatului și infracțiunea prev. de art. 215 al. 1,2,3, Cod penal. în dauna părții vătămate.
Cererea a fost respinsă întrucât pentru examinarea pe fond a acestei fapte era necesară conf. art. 336 al. 1 lit. a Cod procedură penală, punerea în mișcare acțiunii penale, acțiune la care nu s-a făcut nici o referire.
În termenul prevăzut de art. 363 al. 1 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași și criticată pentru următoarele motive.
Consideră că decizia penală, a cărei critică o aduce, este nelegală și netemeinică, pentru următoarele aspecte:
1) În mod greșit s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice solicitate de reprezentantul parchetului în cursul judecății, la termenul din 11.12.2007, în sensul de a se reține și infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1,2,3 Cod penal în concurs cu infracțiunile de punere în circulație de monedă falsă și trafic de droguri. Instanța de fond a invocat că pentru reținerea acestei infracțiuni era necesară o extindere a procesului penal potrivit art. 336 alin. 1 Cod procedură penală, cu punerea în mișcare a acțiunii penale, ceea ce nu se realizase în cauză.
Sentința este greșită sub acest aspect întrucât instanța era sesizată cu situația de fapt din rechizitoriu, iar infracțiunea de înșelăciune era descrisă cu amănunte în fila 5 rechizitoriului -fila 7 dosar fond -odată cu tranzacția prin care inculpatul pusese în circulație bancnotele euro false.
O descriere separată a faptei nici nu era posibilă deoarece înșelăciunea comisă cu această ocazie, este în concurs ideal cu infracțiunea de punere în circulație de moneda falsă. Faptul că, în mod formal, incorect acestei acțiuni unice, i-a fost dată o încadrare omisivă, doar cea prevăzută de art. 282 alin. 2 Cod penal, poate fi corectat prin instituția art. 334 Cod procedură penală. În cauză nu se poate invoca necesitatea aplicării extinderii procesului penal deoarece art. 336 alin. 1 Cod procedură penală face mențiunea expresă că extinderea are ca premisă descoperirea unor fapte noi în cursul judecății. Or, acțiunea unică ce atrage respectivul concurs ideal de infracțiuni este descrisă în rechizitoriu, fiind stabilită din cursul urmăririi penale. Infracțiunea privind falsul de monedă este una de pericol, iar înșelăciunea una de rezultat, -în cazul de față, vânzătorul a înstrăinat telefonul contra unor hârtii fără valoare economică echivalenta a bunului, - situație care nu exclude un concurs ideal de infracțiuni.
Sub un alt aspect, chiar reținând greșit o singură infracțiune în fața unei acțiuni cu dublă valență penală, instanța trebuia totuși să dea semnificație și împrejurării faptei, anume că punerea în circulație a monedei false cu ocazia unei vânzări de bunuri a determinat nu numai insecuritate generică în privința încrederii publice față de moneda respectivă, dar și păgubirea concretă a unor terți, periculozitate ce nu este reflectată de pedeapsa aplicată - cea de 4 ani - adusă spre minimul special prevăzut de lege. Cuantumul pedepsei aplicate pentru art. 282 Cod penal era justificat doar dacă se admitea schimbarea încadrării juridice și se reținea infracțiunea de înșelăciune cu aplicarea unei pedepse distincte.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticii formulate, dar și din oficiu, în limitele procedurale, constată că apelul este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează.
Instanța de fond a procedat în cauză, la administrarea unui probatoriu complet, ce a fost just apreciat, potrivit art. 63 Cod procedură penală.
Legal citat, inculpatul nu s-a prezentat în instanță așa încât s-au avut în vedere declarațiile acestuia de la urmărirea penală.
Coroborând procesul -verbal de sesizare din oficiu, cele ale investigatorilor sub acoperire și colaboratorilor, transcrierea înregistrărilor convorbirilor telefonice ale inculpatului - convorbiri a căror interceptare a fost autorizată de instanță, declarațiile martorilor și ale inculpatului de la urmărirea penală, rezultă cu certitudine că, în perioada 2004 -2005 inculpatul a comercializat în mod repetat rezină de cannabis. Din aceleași probe rezultă că inculpatul a pus în circulație trei bancnote false de câte 50 euro.
Prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 282 al. 2 Cod penal cu referire la art. 284 Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal.
La termenul din 11.12.2007, procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii și a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 1,2,3 Cod penal în dauna numitului, fără a solicita punerea în mișcare a acțiunii penale.
În raport cu obiectul judecății, care este limitat la faptele și persoanele cuprinse în actul de sesizare al instanței, înșelăciunea este o faptă nouă, care are legătură cu fapta prevăzută de art. 282 al. 2 raportat la art. 284 Cod penal care se judecă, fiind în concurs cu conexitate etiologică, dar având în același timp autonomia sa infracțională.
Infracțiunea de înșelăciune fiind în concurs cu infracțiunea prev. de art. 282 cu referire la art. 284 Cod penal, se impunea extinderea procesului penal deoarece, astfel se putea asigura o bună soluționare a cauzei.
Instanța de judecată nu poate avea nici o inițiativă în această privință, întrucât cererea de extindere a procesului penal aparține exclusiv procurorului.
Or, în speță, procurorul nu a solicitat punerea în mișcare a acțiunii penale și pentru această infracțiune, așa încât soluția instanței de fond este legală, iar prima critică adusă hotărârii apelate, apare ca nefondată.
Nici cel de-al doilea motiv de apel, nu este întemeiat.
La stabilirea tratamentului sancționator aplicat inculpatului, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal, ținând cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală cât și cele care o atenuează. Pedepsele aplicate inculpatului pentru fiecare faptă sunt bine dozate, în măsură să conducă la realizarea scopului acestora, așa cum este prevăzut în art. 52 Cod penal.
Constatând că nu sunt motive de desființare a hotărârii apelate, potrivit art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, apelul Parchetului va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 192 al. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, împotriva sentinței penale nr.341/5.06.2008 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Cheltuielile judiciare în care este inclus si onorariul avocatului din oficiu rămân în sarcina statului.
Cu recurs in 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
30.12.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Maria CenușăJudecători:Maria Cenușă, Otilia Susanu
