Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 15/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(Număr în format vechi 2967/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 15

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 14 ianuarie 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran

JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror .

Pe rol, se află soluționarea declarat de revizuienta - condamnată împotriva sentinței penale nr. 1014/ 07 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta - revizuientă - condamnată, personal, aflată în stare de arest la Penitenciarul, asistată juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul din oficiu al apelantului - condamnat - revizuient solicită admiterea în principiu a cererii de revizuire, în temeiul art. 403 rap. la art. 394 Cod procedură penală.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de condamnata - revizuientă ca fiind nefondat, apreciind că, în mod corect instanța de fond a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, motivul invocat de condamnată nu se circumscrie cazurilor expres prevăzute de lege.

Apelanta - condamnată - revizuientă, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost; totodată, solicită instanței să aibă în vedere atitudinea sa de recunoaștere a faptei, precum și împrejurarea ca pedeapsa ce i-a fost aplicată este mult prea mare în raport cu fapta comisă.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.1014 din 7 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.403 alin.3 Cod procedură penală, a fost respinsă - ca inadmisibilă - cererea de revizuire formulată de petenta condamnată, împotriva sentinței penale nr.430 din 22 martie 2007, pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală (dosar nr-), cu obligarea acesteia la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin cererea sa, condamnata a solicitat revizuirea sentinței penale nr.430 din 22 martie 2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală, arătând că sunt aspecte și împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanța de fond.

Din examinarea actelor de la dosar, prima instanță a reținut că, prin referatul întocmit de procuror s-a solicitat, în baza art.403 alin.3 Cod procedură penală, respingerea cererii, ca inadmisibilă, întrucât motivele invocate de condamnată nu se încadrează în niciunul dintre motivele strict prevăzute de lege, în fapt petenta solicitând redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată.

A reținut prima instanță că, prin sentința penală nr. 430/22.03.2007 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală, pronunțată în dosarul nr-, s-a dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr.143/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a Cod penal, iar în temeiul art. 864Cod penal, s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni aplicate inculpatei prin sentința penală nr.1959/2001 a Judecătoriei Sectorului 3 B, pe care a cumulat-o, urmând ca - în final - petenta să execute o pedeapsă de 14 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 - 64 lit.a, b, d, e pen.

Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 5789/04.12.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost respins ca nefondat recursul inculpatei.

Conform art.394 Cod procedură penală, se poate cerere revizuirea când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la data judecării cauzei;

b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere;

e) două sau mai multe hotărâri judecătorești nu se pot concilia.

A concluzionat instanța fondului că, având în vedere cazurile în care se cere revizuirea unei hotărâri, care sunt expres și limitativ prevăzute de lege, susținerile petentei - potrivit cărora instanța de fond nu a reținut în mod corect situația sa și, astfel, pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport cu fapta săvârșită, solicitând reducerea pedepsei, nu pot fi primite, neîncadrându-se în nici unul din cazurile de revizuire prevăzute de art.394 din Cod procedură penală.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, condamnata revizuientă care - cu prilejul dezbaterilor orale ce au avut loc în ședința publică din data de 14 ianuarie 2010, reiterat aspectele invocate în fața instanței de fond pentru susținerea cererii de revizuire (respectiv greșita stabilire a pedepsei închisorii), solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pe fond admiterea în principiu a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a din Codul d e procedură penală.

Examinând actele și lucrările dosarului și sentința apelată în raport cu motivele invocate de condamnata revizuientă, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că apelul acesteia este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:

Instanța de fond, respingând cererea de revizuire cu care a fost sesizată, a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, întrucât motivele invocate în susținerea acesteia - referitoare la greșita individualizare a pedepsei - nu se încadrează în vreunul dintre cazurile prevăzute în mod expres și limitativ de art.394 din Codul d e procedură penală, pentru care se poate cere revizuirea unei hotărâri penale definitive.

Astfel, din interpretarea dispozițiilor art.394 alin.1 și 2 din Codul d e procedură penală, rezultă că solicitarea de revizuire a unei hotărâri definitive de condamnare nu se poate întemeia pe critici aduse probatoriului administrat în cursul procesului penal, modului de interpretare a acestuia, conținutului situației de fapt stabilită pe baza materialului probator existent în cauză, ori modalității de individualizare a pedepsei și nici pe solicitarea administrării unor probe noi sau a readministrării celor deja administrate în timpul procesului penal, deoarece aceasta ar conduce la o prelungire ori, după caz, la o reapreciere a probatoriului după pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, ci trebuie să se fundamenteze pe relevarea fie a descoperirii unor fapte sau împrejurări noi (ce nu au fost cunoscute de instanță la momentul judecării fondului cauzei), fie a săvârșirii unor fapte penale în legătură cu cauza respectivă, fie a existenței mai multor hotărâri judecătorești definitive care nu se pot concilia.

Or, din analiza motivelor pe care se întemeiază cererile de revizuire promovată de condamnata revizuientă, se poate lesne observa că, în speța de față, aceasta nu au învederat nicio astfel de împrejurare care să facă admisibilă solicitarea de revizuire a sentinței penale nr.430 din 22 martie 2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală, prin care petenta din speță a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârșirea în forma continuată a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, ci a făcut referire doar la aspecte ce au fost deja examinate de către instanța care a pronunțat pe fond hotărârea de condamnare și respectiv de către instanțele de control judiciar (în cauză fiind exercitate ambele căi ordinare de atac - apel și recurs), care au confirmat legalitatea și temeinicia hotărârii date asupra fondului cauzei, sub aspectul stabilirii situației de fapt ce a rezultat din probatoriul administrat pe baza căruia a fost infirmată prezumția de nevinovăție ce a operat în favoarea fiecăruia dintre inculpații din acea cauză, a încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina condamnaților în raport de situația de fapt reținută și respectiv a individualizării pedepselor aplicate acestora.

Drept urmare, întrucât cererea de revizuire dedusă judecății nu este făcută în condițiile prevăzute de lege, în sensul că motivele invocate în susținerea acestei nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prevăzute limitativ în art.394 alin.1 lit.a) - e) din Codul d e procedură penală, Curtea constată că exercitarea acestei căi extraordinare de atac nu este posibilă, fiind ca atare justificată respingerea cererii respective conform dispozițiilor art.403 alin.1 și 3 din Codul d e procedură penală.

Față de aceste considerente, constatând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Curtea, în temeiul art.379 pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuienta condamnată.

Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Conform art.379, pct.1, lit.b Cod procedură penală;

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuienta împotriva sentinței penale nr.1014 din 7 decembrie 2009 Tribunalului București Secția a II-a Penală.

Obligă apelanta la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care se avansează onorariul avocatului din oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

--- --- - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact.

Ex.2

Red.--II.

Președinte:Corneliu Bogdan Ion Tudoran
Judecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Lavinia Lefterache

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 15/2010. Curtea de Apel Bucuresti