Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 20/2010. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR.20/

Ședința publică de la 11 februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase

JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-a luat în examinare apelul penal declarat de revizuientul - domiciliat C,-, -.A,.7, împotriva sentinței penale nr.460 din data de 17 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect revizuire.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru apelantul revizuient, care a lipsit, avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2010, emisă de Baroul Constanța - Societate civilă de avocați.

Se constată lipsa intimaților condamnați --, și.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.

Instanța, având în vedere că unul dintre membrii completului de judecată, respectiv doamna judecător - - a participat la soluționarea cauzei în apel, pune în vedere apărătorului apelantului revizuient să precizeze dacă are obiecțiuni în ceea ce privește compunerea completului de judecată.

Având cuvântul, avocat pentru apelantul revizuient arată că nu are obiecțiuni cu privire la compunerea completului de judecată, nu înțelege să formuleze cerere de recuzare împotriva doamnei judecător - -

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.375-376 Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.377 Cod procedură penală.

Având cuvântul, avocat pentru apelantul revizuient solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se pronunța asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire. Învederează instanței că la instanța de fond s-a acordat cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii revizuire, totodată s-a pus în vedere să se formuleze și concluzii pe fondul acesteia și solicită a se observa că, oral, în ședință publică a declarat apel împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea de admitere în principiu a cererii de revizuire. Cu toate acestea judecata s-a realizat și pe fondul cauzei.

Apreciază că sunt previzibile două soluții din această perspectivă fie să se ia act că apelul revizuientului vizează doar o pronunțare asupra cererii de revizuire în legătură cu admiterea în principiu, ori respingerea acestei cereri pe calea respingerii apelului, sau admiterea apelului și trimiterea cauzei la Tribunalul Constanța în vederea rejudecării cauzei, iar cea de a doua soluție ar fi de trimitere a cauzei la Tribunalul Constanța pentru a discuta din nou asupra cererii de revizuire.

Solicită a se constata că din dispozitivul hotărârii rezultă că se respinge cererea ca fiind neîntemeiată pe fondul cererii de revizuire, nu cuprinde nicio mențiune în legătură cu admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii de revizuire. Deși în ședință publică, judecătorul fondului în mod explicit declară că respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, respinge pe fond, cererea de revizuire potrivit dispozitivului hotărârii atacate, ceea ce înseamnă că în mod contrar a admis în principiu cererea de revizuire atâta vreme cât s-a trecut la judecarea fondului cererii de revizuire.

Apreciază că există o contradicție vădită între dispozitivul hotărârii și ceea ce judecătorul a dispus în cursul judecării acestei cauze în ședință publică, dispoziție pe care nu o regăsește nici în dispozitivul hotărârii și nici în minută, dar în legătură cu care se face vorbire în considerentele hotărârii.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a apelului formulat de revizuientul și de menținere a sentinței de fond, ca temeinică și legală. Învederează instanței că în cuprinsul sentinței se regăsesc precizări în sensul că susținerea revizuientului nu se încadrează în dispozițiile prevăzute de art.394 lit.a) Cod procedură penală și a respins cererea de admitere în principiu a cererii de revizuire. Apreciază că instanța de fond s-a conformat dispozițiilor prevăzute de art.406 alin.(4) Cod procedură penală și solicită respingerea apelului declarat de revizuientul, ca nefondat.

Având cuvântul, în replică, avocat pentru apelantul revizuient arată că temeiul de revizuire îl constituie dispozițiilor art.394 lit.a) Cod procedură penală și apreciază că în prezent cauza se află în al doilea ciclu procesual.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, susține că în cauză nu este vorba despre autoritate de lucru judecat.

- CURTEA -

Asupra apelului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 460/17.12.2009, Tribunalul Constanțaa hotărât:

"În temeiul art. 406 al 4 cod procedura penala,

Respinge ca neântemeiata cererea de revizuire formulata de condamnatul ."

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea de revizuire formulată, revizuientul condamnat criticat soluția pronunțată apreciind că la momentul solutionarii cauzei instanta nu a cunoscut imprejurarea ca Laboratorul Central de Analiza si Profil al Drogurilor, din cadrul IGPR nu este acreditat,astfel incat raportul care a stat la baza stabiliri vinovatiei condamnatului era eliberat de un organism neacreditat, fiind deci un act nul.

Au fost invocate disp. art.394 lit.a Cod pr.penală, motivând că s-au descoperit fapte și împrejurări care nu au fost avute în vedere de către instanța de fond.

Nu solicitat in cadrul admiterii in principiu audierea unor martori sau administrarea unor noi probe.

Examinând cererea de revizuire în faza admiterii în principiu, instanța de fond a constatat că susținerile revizuientului nu se încadrează în disp.art.394 lit.a cod pr.penală și în nici unul din cazurile de revizuire prevăzute în mod expres de legiuitor.

Astfel, potrivit disp. art. 112 al. 2 cod proc. penală, constatarea tehnico-științifică se efectuează de regulă de către specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul ori pe lângă instituția de care aparține organul de urmărire penală, ea poate fi efectuată și de specialiști sau tehnicieni sare funcționează în cadrul altor organe.

În același sens sunt și disp. art.10 al. 4 din Legea nr.508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Publica DIICOT - constatările tehnico-științifice și expertizele pot fi efectuate și de alți specialiști sau experți din instituții publice sau private române sau străine, organizate potrivit legii române sau recunoscute potrivit legii române, precum și de specialiști sau experți autorizați sau recunoscuți potrivit legii române.

Pe fondul cauzei constatând că motivele invocate de petent in cererea de revizuire nu constituie imprejurari sau fapte noi si nu pot fi încadrate în nici unul dintre cazurile de revizuire prevăzute strict și limitativ de disp. art.394 Cod pr.penală, cererea de revizuire formulata de condamnat apare ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuentul condamnat.

În dezvoltarea motivelor de apel ale revizuentului condamnat s-a solicitat desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru a se pronunța asupra admisibilității în principiu a cererii de revizuire, învederându-se instanței că la instanța de fond s-a acordat cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii revizuire, totodată s-a pus în vedere să se formuleze și concluzii pe fondul acesteia și solicită a se observa că, oral, în ședință publică a declarat apel împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea de admitere în principiu a cererii de revizuire și cu toate acestea judecata s-a realizat și pe fondul cauzei.

S-a solicitat a se constata că din dispozitivul hotărârii rezultă că se respinge cererea ca fiind neîntemeiată pe fondul cererii de revizuire, nu cuprinde nici o mențiune în legătură cu admisibilitatea sau inadmisibilitatea cererii de revizuire; deși în ședință publică, judecătorul fondului în mod explicit a declarat că respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire, prin hotărârea apelată s-a respins cererea de revizuire pe fond, ceea ce înseamnă că în mod contrar a admis în principiu cererea de revizuire atâta vreme cât s-a trecut la judecarea fondului cererii de revizuire.

Apreciază că există o contradicție vădită între dispozitivul hotărârii și ceea ce judecătorul a dispus în cursul judecării acestei cauze în ședință publică, dispoziție pe care nu o regăsește nici în dispozitivul hotărârii și nici în minută, dar în legătură cu care se face vorbire în considerentele hotărârii.

În apel nu s-au administrat mijloace de probă.

Examinând hotărârea apelată în raport de motivele de apel și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că apelul formulat de către apelantul revizuent nu este fondat, pentru următoarele:

Prin sentința penală nr. 64/07.02.2007 a Tribunalului Constanțas -a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1.000 lei amendă penală și revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată acestui inculpat prin sentința penală nr. 722/2003 a Tribunalului Constanța, dispunându-se executarea în întregime a acestei pedepse de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție, separat de pedeapsa amenzii.

Sentința penală nr. 64/07.02.2007 a Tribunalului Constanțaa rămas definitivă prin decizia penală nr. 1136/27.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care au fost menținute dispozițiile sentinței pronunțate de către Tribunalul Constanța în ceea ce-l privește pe inculpatul.

Examinând motivele invocate de revizuent în cererea sa, instanța constată că acestea nu se găsesc în dispozițiile art. 394.proc.pen. astfel că revizuirea sentinței menționate nu este posibilă.

Vinovăția revizuentului a fost deja supusă aprecierii instanțelor cu ocazia judecării cauzei în fond precum și în căile de atac iar în prezenta cauză nu s-a dovedit existența unor fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de instanțe cu ocazia soluționării dosarelor.

Susținerea revizuentului, în sensul că Laboratorul Central de Analiză si Profil al Drogurilor, din cadrul IGPR nu este acreditat, astfel încât raportul care a stat la baza stabiliri vinovăției condamnatului era eliberat de un organism neacreditat, fiind deci un act nul, nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală.

Astfel, în mod temeinic instanța de fond a reținut că potrivit disp. art. 112 al. 2 cod proc. penală, constatarea tehnico-științifică se efectuează de regulă de către specialiști sau tehnicieni care funcționează în cadrul ori pe lângă instituția de care aparține organul de urmărire penală,ea poate fi efectuată și de specialiști sau tehnicieni sare funcționează în cadrul altor organe.

Curtea reține că aceste dispoziții legale se coroborează și cu dispozițiileart.10 al.4 din Legea nr.508/2004privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Publica DIICOT care prevăd că,constatările tehnico-științifice și expertizele pot fi efectuate și de alți specialiști sau experți din instituții publice sau private române sau străine, organizate potrivit legii române sau recunoscute potrivit legii române, precum și de specialiști sau experți autorizați sau recunoscuți potrivit legii române.

Dinadresa nr.1299/20.03.2007 a Național de, "a este voluntară, un laborator poate funcționa în condiții de legalitate fără a fi acreditat",și prin urmare,Curtea constată că raportul de constatare tehnico-științifică nu trebuie să fie efectuat de o instituție acreditată și în aceste condiții poate fi folosit ca mijloc de probă în procesul penal.

Curtea mai reține că prin Decizia în interesul legii nr. LX/24.09.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că "cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 din Codul d e procedură penală este inadmisibilă", dezlegarea dată problemelor de drept prin soluționarea recursurilor în interesul legii fiind obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 414/2 alin. 3.proc.pen.

Curtea reține că într-adevăr instanța de fond a respins cererea de admitere în principiu a cererii de revizuire la termenul din data de 17.12.2009.

Deși în dispozitivul hotărârii apelate se menționează că instanța "respinge ca neântemeiată cererea de revizuire", Curtea constată că motivarea instanței de fond este în sensul că cererea de revizuire nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 394 din Codul d e procedură penală, ceea ce impunea respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire, potrivit Deciziei în interesul legii nr. LX/24.09.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum de altfel instanța de fond a dispus la termenul din 17.12.2009, respectiv fond a respins cererea de admitere în principiu a cererii de revizuire.

Curtea constată că nu este temeinică solicitarea apărătorului apelantului revizuent de desființare a sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere că potrivit art. 379 pct. 2 lit. b proc.pen. instanța de apel poate dispune admiterea apelului formulat, desființarea sentinței apelate și rejudecarea de către instanța de fond doar în anumite cazuri expres și limitativ prevăzute de lege:

- judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate;

- judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți legal citate dar care a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate;

- când există vreunul dintre cazurile de nulitate prevăzute de art. 197 alin. 2.proc.pen. respectiv judecarea cauzei cu încălcarea dispozițiilor relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea instanței, publicitatea ședinței de judecată, la participarea procurorului, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, și la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.

Curtea constată că în cauză nu se poate reține existența nici unuia dintre aceste cazuri expres și limitativ prevăzute de lege pentru care s-ar putea dispune admiterea apelului formulat, desființarea sentinței apelate și rejudecarea de către instanța de fond.

Față de considerentele expuse, Curtea constată că soluția care se impunea în cauză ar fi fost respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulată de către revizuentul condamnat, însă în cauză nu se poate modifica soluția instanței de fond în acest sens, deoarece acest lucru ar reprezenta o agravare a situației în propriul apel, soluție interzisă potrivit art. 372 alin. 1.proc.pen. în cauză declarând apel doar revizuentul condamnat.

Curtea mai constată că nici celelalte motive prev. de art. 394.proc.pen. nu sunt relevate de actele aflate la dosar.

Față de motivele prezentate, în baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantul condamnat împotriva sentinței penale nr. 460 din data de 17.12.2009 a Tribunalului Constanța, în dosarul nr-, pe care o va menține.

Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, apelantul condamnat va fi obligat la 100 lei cheltuielile judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de către apelantul condamnat domiciliat C,-, -.A,.7, împotriva sentinței penale nr. 460 din data de 17.12.2009 a Tribunalului Constanța, în dosarul nr-, pe care o menține.

Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă pe apelantul condamnat la 100 lei cheltuielile judiciare către stat.

Conform art. 309 alin. ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11 februarie 2010.

Președinte, Judecător,

- - - - -

Grefier,

- -

Jud. fond:

Tehnored.dec.jud.: -

3 ex./23.02.2010

Președinte:Dan Iulian Năstase
Judecători:Dan Iulian Năstase, Adriana Ispas

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 20/2010. Curtea de Apel Constanta