Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 40/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 40/

Ședința publică din 30 martie 2009

PREȘEDINTE: G -

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Bugarsky

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul

Pe rol se află judecarea apelului formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 70/PI/23.01.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant personal și asistat de avocat ales din cadrul Baroului T, cu împuternicire avocațială la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, apoi s-a luat o declarație inculpatului apelant, consemnată în scris și depusă la dosar și constatându-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părților prezente la dezbateri.

Avocat solicită admiterea apelului formulat de inculpat, desființarea sentinței și în rejudecare să se dispună modificarea pedepsei în partea suspendării sub supraveghere a acesteia, impunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei, avându-se în vedere modul în care a fost săvârșită infracțiunea, respectiv cu ajutorul autorităților, inculpatul fiind provocat în săvârșirea infracțiunii, solicitându-se în mod expres de către colaboratorii sub acoperire vinderea cantităților de droguri, știind că el este consumator, precum și faptul că inculpatul nu a obținut nici un profit.

Procurorul pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de inculpat, hotărârea primei instanțe fiind legală și temeinică.

Inculpatul apelant solicită admiterea apelului conform motivelor invocate de apărătorul său ales în fața instanței.

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 70/PI/23.01.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-, îÎn temeiul art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2.p și cu referire la art.16 din Legea nr.143/2000, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 27.08.1987 în Târnăveni, jud. M, domiciliat în T, str. -, - 24,. 14, jud. T, la 1 an și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

Potrivit art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a, teza a II-a, și b Cod penal.

În temeiul art. 86¹Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o perioada de 5 ani, termen stabilit în condițiile art. 86²Cod penal.

În temeiul art. 86³Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție;

- să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare de domiciliu;

- să comunice orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În temeiul art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86⁴Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin 5 Cod penal, pe perioada suspendării executării pedepsei principale, s-a dispus suspendarea și a executării pedepsei accesorii.

În temeiul art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată cantitatea de 14,42 gr rezină de canabis care, potrivit art. 18 din aceeași lege, va fi distrusă cu păstrarea de contraprobe.

În temeiul art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, a fost confiscată de la inculpat suma de 1100 lei.

În temeiul art. 191.C.P.P. inculpatul a fost obligat la 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 86/D/P/2007, înregistrat la Tribunalul Timiș sub nr- din data de 08.05.2008, a fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, faptă prev. și ped. de art. 2 al. 1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal și art.16 din Legea nr.143/2000.

În considerentele rechizitoriului s-a reținut, în esență că, la datele de 18.05.2007, 14.06.2007 și 24.07.2007, inculpatul ar fi vândut colaboratorilor sub acoperire, mai multe cantități de droguri de risc.

Instanța a admis și administrat următoarele probe: declarația inculpatului (fila 10), declarația martorului B (fila 36), declarația martorului (fila 37) și declarația martorului (fila 38).

La dosarul cauzei a fost atașat dosarul - Biroul Teritorial Timiș.

Din probele administrate în cele două faze ale procesului penal, instanța de fond a reținut că starea de fapt expusă în rechizitoriu se confirmă, aceasta fiind următoarea:

În cursul lunii mai 2007,colaboratorul sub acoperire s-a întâlnit cu inculpatul, pe care îl cunoștea de mai mult timp, și știind despre acesta că obișnuiește să consume ocazional hașiș. În urma discuțiilor purtate, inculpatul s-a oferit să-i pună în vânzare hașiș contra sumei de 60 lei/gram, astfel că în data de 18.05.2007, în urma unui apel telefonic, inculpatul i-a dat întâlnire colaboratorului sub acoperire în fața Parcului din În vederea efectuării acestei tranzacții, l-a contactat pe colaboratorul sub acoperire și pe investigatorul sub acoperire B, și împreună cu ei s-a deplasat în fața Parcului din T, unde și-a făcut apariția inculpatul în jurul orelor 15,00, iar după un schimb amical de discuții, i-a vândut lui, circa 4,23 gr. hașiș, pentru care acesta a achitat suma de 360 lei. Cei doi colaboratori i-au predat investigatorului sub acoperire cantitatea de hașiș cumpărată de la inculpatul, care apoi a fost predată ofițerilor.

În seara zilei de 18.05.2007, în jurul 22,00, inculpatul l-a apelat telefonic pe, stabilind o nouă întâlnire cu el în zona parcului din T, pentru a-i pune în vânzare o altă cantitate de hașiș. Cei doi colaboratori sub acoperire au luat legătura cu investigatorul B și împreună s-au deplasat în zona parcului din T, unde inculpatul a vândut celor doi colaboratori circa 7,83 gr., pentru care aceștia i-au achitat suma de 480 lei. Totodată, au stabilit că, în situația în care va mai dispune de marfă, inculpatul va lua legătura cu ei pentru o nouă tranzacționare. Cei doi colaboratori i-au predat investigatorului sub acoperire cantitatea de hașiș cumpărată de la inculpatul, care apoi a fost predată ofițerilor.

În data de 14.06.2007, inculpatul l-a contactat telefonic pe, cerându-i o întâlnire în zona Parcului din a luat legătura cu investigatorul sub acoperire B, și împreună s-au deplasat la locul de întâlnire, unde inculpatul i-a oferit lui circa 0,5 gr. hașiș, pentru care a primit suma de 60 lei. Cantitatea de hașiș cumpărată de la inculpat a fost predată investigatorului sub acoperire și supusă testelor de laborator.

În data de 24.07.2007, inculpatul l-a contactat din nou pe colaboratorul sub acoperire, și au stabilit o întâlnire pentru perfectarea unei noi tranzacții de hașiș, în zona Băncii BANK din După ce a luat legătura cu investigatorul sub acoperire B, de la care a primit suma de 200 lei, s-au deplasat în zona Băncii BANK din T, unde inculpatul i-a oferit spre vânzare cantitatea de 3,35 gr. rezină de canabis, primind în schimbul acesteia suma de 200 lei. Colaboratorul a predat investigatorului sub acoperire drogurile cumpărate.

Fiind supuse testelor de laborator, substanțele cumpărate de colaboratorul sub acoperire de la inculpat și predate investigatorului sub acoperire, au pus în evidență existența unor substanțe psihotrope. Astfel, potrivit rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. -/21.05.2007, -/10.07.2007 și -/26.07.2007, toate probele în litigiu înaintate spre analiză au evidențiat existența tetrahidrocannabinolul-ui, substanță psihotropă, biosintetizată de planta canabis, care face parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2002 infracțiunea de trafic ilicit de droguri de risc are, din punct de vedere obiectiv, un conținut alternativ, putându-se realiza prin oricare dintre acțiunile de cultivare, de producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deținere ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept.

Având în vedere probele administrate în cauză, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului, de a pune în vânzare în mod repetat droguri de risc către colaboratorii sub acoperire și, întrunește, sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.

Nu s-a putut poate reține apărarea acestuia, în sensul că ar fi fost provocat de colaboratorii sub acoperire, și că ar fi comis fapta fiind determinat de aceștia, deoarece, așa cum rezultă, fără nici un fel de dubiu, din declarațiile colaboratorilor și investigatorilor sub acoperire, audiați în calitate de martori, inițiativa încheierii tranzacțiilor a aparținut inculpatului.

Așa fiind, instanța de fond a înlăturat susținerile apărătorului inculpatului și nu a dat eficiență prevederilor art. 64 alin. 2.C.P.P. privind anularea și înlăturarea din proces a mijloacelor de probă obținute prin folosirea unui investigator sub acoperire în scopul surprinderii în flagrant delict de trafic de droguri a făptuitorului, prin încălcarea prevederilor art. 68 alin. (2) proc. pen.

Pentru a intra sub incidența art. 68.C.P.P. activitatea de "provocare" a unei infracțiuni trebuie să îmbrace forme concrete de instigare, care să inițieze în mintea unei persoane ideea de a săvârși o infracțiune; ea poate consta în rugăminți insistente, înșelăciune, insinuări, promisiuni false, amenințare, șantaj, hărțuire sau solicitări repetate, bazate pe simpatii personale create în acest sens.

În speța de față, olosirea unui investigator sub acoperire în scopul surprinderii în flagrant delict de trafic de droguri a făptuitorului, nu constituie o încălcare a prevederilor art. 68 alin. (2) proc. pen.

De vreme ce inculpatul a comis în mod repetat acțiuni specifice traficului ilicit de droguri, nu agentul sub acoperire este cel care l-a determinat să săvârșească sau să continue săvârșirea acestora, rezoluția în acest sens fiind luată anterior de făptuitor.

În acest caz, investigatorul sub acoperire a acționat în temeiul art. 224¹și art. 224². proc. pen. precum și a art. 21 și art. 22 din Legea nr. 143/2000, numai în vederea strângerii datelor privind existența infracțiunii și identificarea făptuitorului, între care și prin participarea sa la surprinderea acestora în flagrant delict.

La stabilirea vinovăției inculpatului, s-au avut în vedere și dispozițiile art. 1 lit. d din Legea nr. 143/2000, unde se arată că prin noțiunea de "droguri de risc" se înțeleg drogurile înscrise în tabelul nr. III din aceeași lege, unde se regăsește și canabisul.

În sfârșit, ținând seama de condițiile de existență ale infracțiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluție infracțională și pluralitatea de acte de executare, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului și dispozițiile art. 41 alin. 2.Cod Penal, constatând că în baza aceleiași rezoluții infracționale, care a fost suficient de determinată, în sensul că inculpatul a avut imaginea de ansamblu a activității sale viitoare pe care a realizat-o prin acte de executare separate, și care s-a menținut în linii generale pe parcursul desfășurării întregii activități infracționale, inculpatul a vândut și oferit spre consum, în mod repetat, rezină de canabis, fiecare dintre aceste acțiuni realizând conținutul legal al infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, el având reprezentarea faptului că desfășoară o activitate ilegală, aspect pe care l-a și recunoscut, dar nu a urmărit ca prin aceasta să dobândească foloase materiale ilicite.

La individualizarea judiciară a pedepsei, având în vedere că stabilirea răspunderii penale implică aplicarea unei pedepse, tribunalul a avut în vedere criteriile generale indicate în cuprinsul art. 72 Cod penal.

Astfel, instanța de fond a ținut cont de gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, dar și modalitatea de comitere a acestora, sinceritatea și consecvența de care a dat dovadă inculpatul, atât în timpul urmăririi penale, cât și în fața instanței, lipsa antecedentelor penale, circumstanța atenuantă legală prevăzută de art. 16 din Legea 143/2000, acesta contribuind în mod efectiv la denunțarea și identificarea altor persoane care desfășoară activități de trafic de droguri de risc, vârsta acestuia.

Apreciind că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi realizat și fără executarea acesteia și văzând că sunt întrunite și celelalte condiții cerute de art. 86¹Cod penal, prima instanță a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, iar pe durata termenului de încercare inculpatul urmează să se supună măsurilor menționate în dispozitivul sentinței arătat anterior.

Având în vedere că inculpatul a beneficiat în urma rezoluțiilor infracționale de anumite sume de bani, instanța de fond a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1100 lei.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, apelul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății, de către apărătorul ales al acestuia, care a solicitat modificarea modalității de executare a pedepsei din suspendarea supravegheată a executării pedepsei, conform dispozițiilor art. 86¹Cod penal în suspendarea condiționată a executării pedepsei, potrivit art. 81 Cod penal, având în vedere modul în care a fost săvârșită infracțiunea, respectiv cu ajutorul autorităților, fiind provocat în săvârșirea infracțiunii, solicitându-se în mod expres de către colaboratorii sub acoperire vinderea cantităților de droguri știind că el este consumator, nu a obținut nici un profit.

Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit dispozițiilor art. 371 alin.2 Cod procedură penală, instanța constată că apelul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea Tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.

Astfel, instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății dar și vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și cu referire la art. 16 din Legea nr. 143/2000, încadrarea juridică fiind cea legală, iar la dozarea pedepsei în cuantum de 1 an și 6 luni închisoare au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor prevăzute de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, modalitatea de comitere a acestora, în formă continuată, limitele de pedepse prevăzute de legea penală dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care este un element tânăr, fără antecedente penale, a dat dovadă de un comportament sincer în cursul procesului penal, beneficiind și de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, deoarece acesta a contribuit în mod efectiv la denunțarea și identificarea altor persoane care desfășoară activități de trafic de droguri de risc și este aptă de a realiza scopul preventiv, educativ, și punitiv al pedepsei așa cum este ea definită în art. 52 din Codul penal.

Unicul motiv de apel al inculpatul de fapt a fost schimbarea modalității de executare al pedepsei, din suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prevăzută de art. 86¹Cod penal și următoarele, modalitate care implică o serie de obligații impuse de către instanța de judecată, supraveghere care urmează a fi efectuată de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, care urmează să conceapă un plan de supraveghere, în modalitatea suspendării condiționate a executării pedepsei conform dispozițiilor art. 81 și următoarele din Codul penal, care reprezintă o modalitate mai ușoară de executare a pedepsei, singura obligație a inculpatului în termenul de încercare fiind doar să nu comită o altă infracțiune, în special cu intenție.

Văzând gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, modalitatea de comitere a acesteia, respectiv în formă continuată, neputându-se reține provocarea investigatorilor sau colaboratorilor sub acoperire așa cum s-a susținut de către inculpat, instanța apreciază că a fost în mod judicios aleasă modalitatea de executare a pedepsei, respectiv cu suspendarea sub supraveghere a executării acesteia conform dispozițiilor art. 86¹și următoarele din Codul penal, deoarece prin implementarea acestor măsuri de supraveghere stabilite se poate realiza scopul pedepsei și reeducarea inculpatului în mod cert, existând în acest fel o presiune în ceea ce privește conduita corectă în termenul de încercare de 5 ani a inculpatului, raportat la dispozițiile art. 86⁴din Codul penal care prevede că în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau în cazul neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere stabilite, se va revoca măsura suspendării sub supraveghere, pedeapsa urmând a fi executată în regim de detenție.

Pentru aceste considerente, văzând că nu există motive de desființare a hotărârii penale apelate, instanța urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiind menținută hotărârea Tribunalului Timiș ca temeinică și legală.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 379 pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 70/PI/23.01.2009 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.

În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Dispune plata din fondul a sumei de 50 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu parțial, către Baroul Timiș.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 30.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Constantin Costea

G - - -

GREFIER,

- -

Red. Gh./02.04.2009

Tehnored./2 ex./09.04.2009

Prima instanță: