Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 47/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 47/A/2009
Ședința publică din 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
Grefier - -
- Serviciul Teritorial Alba reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea apelurilor declarate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Hunedoara și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 113/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat și apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care apărătorul ales al inculpatului, avocat, depune la dosar memoriu cu motivele de apel și practică judiciară.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat, solicită instanței să ia act de încetarea mandatului apărătorului din oficiu prin prezentarea apărătorului ales și să acorde onorariului apărătorului din oficiu.
Instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosar.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul arată că prin sentința penală nr. 113/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 (trafic ilegal de droguri de risc), reținându-se forma continuată. Arată că inculpatul a mai fost condamnat în anul 2007 la 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel că s-a făcut aplicarea art. 83 Cod penal și instanța a revenit asupra suspendării condiționate a pedepsei de 1 an pe care a alăturat-o pedepsei de 2 ani, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.
Precizează că singurul motiv de apel formulat împotriva acestei sentințe este acela al temeiului greșit reținut de instanță cu privire la confiscarea cantității de 161 grame rezină de cannabis. Arată că instanța a dispus confiscarea cantității de droguri în temeiul art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b Cod penal și apreciază că instanța în mod inutil a făcut raportarea la Codul penal, măsura confiscării regăsindu-se în textul Legii nr. 143/2000, care este legea specială. Apreciază că nu este greșită raportarea la Codul penal, ci este greșită indicarea literei baa rt. 118 Cod penal, raportarea trebuind să se facă la lit. faa rt. 118.
Pentru aceste motive solicită admiterea apelului formulat, desființarea parțială a sentinței penale atacate și dispunerea confiscării cantității de droguri în temeiul art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 sau modificarea hotărârii în sensul reținerii lit. f și nu a literei baa rt. 118 Cod penal, cum instanța de fond a apreciat.
Apărătorul ales al inculpatului apelant, avocat, solicită, în temeiul art. 379 pct. 2 Cod procedură penală, în principal, admiterea apelului și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală pentru infracțiunea prevăzută la art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000. În subsidiar solicită admiterea apelului și reducerea cuantumului pedepsei de 2 ani.
Arată că, concluziile de achitare sunt legate de legalitatea probelor administrate de organele de cercetare penală, învederând instanței că lipsește autorizația pentru agentul sub acoperire. Precizează că autorizația existentă la fila 5 din dosar nu își mai putea produce efectele juridice pentru următoarele considerente: perioada de valabilitate de 60 de zile expirase; numele de cod al investigatorului sub acoperire și al colaboratorului acestuia este altul, iar persoana pentru care au fost autorizați investigatorul și colaboratorul nu a fost persoana inculpatului. Pentru aceste motive apreciază că ordonanța de autorizare încalcă prevederile art. 2242alin.2, 3 și 4 Cod procedură penală.
Invocă nulitatea absolută a procesului verbal de constare a flagrantului, în temeiul art. 197 al. 2 Cod procedură penală motivat de faptul că fragrantul a fost organizat și constatat de către organele de poliție, în condițiile în care conform Legii nr. 508/2004 procurorii efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile privind traficul de droguri.
Învederează instanței faptul că atât investigatorul sub acoperire, cât și colaboratorul acestuia au depășit limitele legale prevăzute de art. 2241al. 3 Cod procedură penală, prin provocarea vânzării, din speță nerezultând intenția inculpatului de a pune în vânzare cantitatea de drog pe care o deținea.
Pentru aceste motive, apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art. 64 al. 2 Cod procedură penală, potrivit cărora mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei de 2 ani închisoare, bazată pe practica judiciară pe care a depus-o la dosar.
Pe lângă circumstanțele atenuante reținute de instanța de fond, solicită instanței de apel să rețină că inculpatul a deținut și oferit spre vânzare droguri de risc și nu de mare risc și să aibă în vedere sinceritatea inculpatului, precum și contribuția acestuia la săvârșirea infracțiunii.
Procurorul solicită respingerea apelului declarat de inculpat, atât în ceea ce privește achitarea inculpatului pentru inexistența faptei, precum și în ceea ce privește redozarea pedepsei având în vedere poziția inculpatului și cooperarea sa.
Referitor la competența procurorului în cazul acestui gen de infracțiuni, arată că, potrivit Legii nr. 508/2004 nu se poate face abstracție de dispozițiile referitoare la constatarea infracțiunii flagrante prevăzute de Codul d e procedură penală, respectiv art. 465 al. 3 Cod procedură penală și art. 467 Cod procedură penală, potrivit cărora orice persoană are dreptul să prindă pe făptuitor și să-l conducă înaintea autorității, iar organul de urmărire penală întocmește un proces verbal în care consemnează cele constatate cu privire la fapta săvârșită. Pentru aceste considerente învederează instanței faptul că neparticiparea procurorului la flagrant nu atrage nulitatea actului.
Referitor la faptul că investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia și-ar fi depășit limitele legale, arată că inculpatul este cel care oferea spre vânzare cantitatea respectivă de droguri. Arată că autorizarea lor este în sensul de a cumpăra cantități de droguri oferite de inculpat, apreciind astfel că aceștia nu și-au depășit atribuțiile ce le-au fost delegate de procuror.
Referitor la valabilitatea autorizației investigatorului sub acoperire, apreciază că nu ar trebui să existe probleme din acest punct de vedere, chiar dacă se apreciază că proba nu îndeplinește condițiile pentru a putea constitui motiv de examinare, trebuind apreciată săvârșirea faptei în contextul celorlalte probe de la dosar.
Pentru aceste motive consideră că nu se impune achitarea inculpatului pentru motivul că fapta nu există.
Referitor la subsidiarul formulat de apărătorul inculpatului privind reducerea pedepselor, consideră că instanța a dat dovadă de suficientă clemență, reținând circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal, privind atitudinea cooperantă a inculpatului pe parcursul procesului penal. Precizează că pedeapsa de 3 ani se compune și din acel an de închisoare pentru care inculpatul a beneficiat de suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Pentru motivele învederate solicită respingerea apelului formulat de inculpat ca nefondat.
Apărătorul ales al inculpatului apelant, avocat, cu privire la apelul formulat de arată că lasă soluția la aprecierea instanței.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de declarat.
CURTEA DE APEL
Asupra apelurilor penale de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 113/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr- în baza art. 334 Cod procedură penală s-a admis cererea formulată de - Biroul Teritorial Hunedoara, dispunându-se schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 cu art. 41 al. 2 Cod procedură penală.
A fost condamnat inculpatul la:
- 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) pen. pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 pen. art.37 lit.a) pen. art.74 lit.c) pen. și art.76 al.1 lit.c) pen.
- 4 (patru) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de droguri de risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prev. și ped. de art.4 al.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37 lit.a) pen. art.74 lit.c) pen. și art.76 al.1 lit.e) teza I pen.
În baza art.33 lit.a) pen. art.34 lit.b) pen. și art.35 al.3 pen. au fost contopite pedepsele stabilite și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) pen.
În baza art.83 pen. s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.146/21.02.2007 a Judecătoriei Petroșani, a cărei executare s-a dispus alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) pen.
A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit.a) teza a II-a și lit.b) pen. în condițiile prev. de art.71 pen.
În baza art.350 al.1 pr.pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului, iar în temeiul art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive, de la 12 ianuarie 2009 până la 1 aprilie 2009.
În baza art.17 al.1 din Legea nr.143/2000 rap. la art.118 lit.b) pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul, în scopul distrugerii, a cantității de 161 grame rezină de cannabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte, și din cadrul B, conform dovezii seria H nr.-.
În baza art.118 lit.b) pen. s-a dispus confiscarea cântarului de precizie marca Senta și a unei cutii cu foițe marca, pentru confecționat țigarete, înregistrate în Registrul corpurilor delicte al Tribunalului Hunedoara, la numărul 32/2009.
În baza art.191 al.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei - cheltuieli judiciare către stat.
vinovăția inculpatului, în limitele infracțiunii expuse, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
În cursul anului 2008, inculpatul a devenit consumator de droguri, pe care le procura de la persoanele aflate în anturajul său, în mare parte consumatoare de rezină de cannabis și care efectuau deplasări în străinătate.
Anterior Revelionului 2009, inculpatul a fost contactat telefonic de numitul - aflat pe teritoriul Marii Britanii și pe care inculpatul îl cunoștea de 3-4 ani, conform propriilor declarații. În cursul acelei convorbiri telefonice, i-a propus inculpatului să preia, în numele său, de la, aflat în acel moment în, dar care urma să revină în țară, cantitatea de 100 grame hașiș, pe care să o vândă, iar din prețul obținut să îi remită suma de 3.000 lei, eventuala diferență până la suma cu care ar fi izbutit să vândă drogurile urmând să rămână în beneficiul inculpatului.
Inculpatul a acceptat propunerea avansată de, astfel că, în preajma datei de 05.01.2009, l-a întâlnit în P pe, de la care a cumpărat cantitatea de 175 grame hașiș - 100 grame fiind cumpărate în numele lui -, convenind asupra prețului de 900 lei și o sticlă de whisky marca,s, înmânat pe loc. În urma vânzării drogurilor, inculpatul urma să remită lui suma de 3.000 lei, conform înțelegerii inițiale.
În data de 12.01.2009, la recomandarea telefonică prealabilă a lui, inculpatul s-a întâlnit în fața Oficiului Poștal din cartierul Aeroport al municipiului P, cu numitul, căruia urma să îi vândă drogurile cumpărate în numele celui dintâi. Persoana poreclită - și care era colaboratorul investigatorului sub acoperire - era însoțită de o altă persoană - investigatorul sub acoperire, autorizat în cauză. Inculpatul a oferit investigatorului sub acoperire, spre vânzare, cantitatea de 150 grame hașiș, contra prețului de 1.500 euro, iar pentru a demonstra calitatea drogurilor, i-a înmânat 0,3 grame din acestea, stabilind, peste o oră, o altă întâlnire.
Având la dispoziție acest interval de timp, inculpatul a luat drogurile aflate la domiciliul său și le-a ascuns sub o piatră, în preajma stației de carburanți din P, la ora stabilită s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire, pe care l-a condus în preajma zonei unde ascunsese drogurile. În timp derulării operațiunii de vânzare efectivă a drogurilor, materializate sub formă de tablete ambalate în folie de plastic, au intervenit organele de poliție, care au identificat asupra inculpatului și un cântar electronic de precizie marca Senta, destinat cântăririi drogurilor, precum și o cutie cu foițe marca, întrebuințate de inculpat pentru confecționat țigaretele destinate consumului propriu.
Concluziile celor două Rapoarte de constatare tehnico-științifică, întocmite de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul C N, menționate mai sus, atestă că drogurile puse în vânzare de inculpat, în cantitate totală de 166,01 grame, au fost rezină de cannabis, inclusă în Tabelul-Anexă nr.III din Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în probele analizate evidențiindu-se substanța psihotropă (), biosintetizată de planta.
Starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în baza ansamblului materialului probator administrat în cauză: ordonanța nr.2/A/05.01.2009 de autorizare a investigatorului sub acoperire și a colaboratorului (8-10 ), procesele verbale de investigații (11-18 ), concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/13.01.2009, întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul CN( 22-23 ), concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/14.01.2009, întocmit de același laborator (29-30 ), procesele verbal de predare-primire a probei (24, 31, 32 ), dovada seria H nr.-, privind depunerea cantității de 161 grame rezină de cannabis la Camera de Corpuri Delicte, și din cadrul B (35 ), declarația martorului (24 dosar fond), referatul de evaluare cu privire la inculpat, întocmit în cauză de serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara (20-23 dosar fond), declarațiile inculpatului (14 dosar fond, 49-52 ).
Faptele inculpatului comise în condițiile sus arătate au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 cu art. 41 al. 2 Cod penal și art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000, ambele în condițiile art. 37 lit. a Cod penal.
Cu ocazia individualizării pedepsei Tribunalul a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante facultative prevăzute de art. 74 lit. c Cod penal.
Împotriva hotărârii a declarat apel, în termenul legal impus de art. 363 Cod procedură penală, - Biroul Teritorial Hunedoara și inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
- Biroul Teritorial Hunedoara (f 6-9 dosar apel):
- reținerea unui temei legal greșit privind confiscarea cantității de 161 grame rezină de cannabis (art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b Cod penal).
II. Inculpatul (f 15-16 dosar apel):
1. hotărârea se întemeiază pe un probatoriu obținut în mod ilegal, întrucât de la dosarul de urmărire penală lipsește autorizarea motivată a procurorului care a efectuat urmărirea penală pentru investigatorul sub acoperire și a colaboratorului acestuia, astfel cum o impun prevederile art. 2242al. 1 Cod procedură penală.
- ordonanța de autorizare existentă la fila 5 dosar urmărire penală nu mai era valabilă la momentul constatării săvârșirii infracțiunii, întrucât expirase la o dată anterioară (22.11.2008);
- numele atribuit investigatorului sub acoperire și al colaboratorului acestuia este de "" și "", nicidecum "", cum se reține în actul de sesizare și de către instanța de fond;
- persoana vizată în ordonanța de autorizare și care a justificat eliberarea acesteia este numitul, nicidecum inculpatul.
2. urmărirea penală este nulă absolut în sensul art. 197 al. 2 Cod procedură penală, raportat la lipsa competenței autorității judiciare care a constatat flagrantul, în condițiile în care, conform art. 12 al. 2 și 3 din Legea nr. 508/2004 procurorii efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală;
3. depășirea limitelor legale permise de către investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, în sensul determinării săvârșirii infracțiunii de către inculpat;
4. netemeinicia hotărârii sub aspectul cuantumului sancțiunii penale aplicate și care este unul inadecvat, sever, raportat la circumstanțele reale ale cauzei: natura drogului, implicarea concretă a inculpatului, conduita procesuală adecvată, etc.
Inculpatul a fost ascultat în fața Curții, acesta prezentând motivele pentru care a promovat apel și care țin, în opinia sa, exclusiv de netemeinicia hotărârii (f 25 dosar apel).
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 371 al. 2 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Instanța fondului a stabilit o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe actele și probele din dosar: proces verbal de sesizare din oficiu (f 1 dup), rezoluție delegare (f 2 dup), ordonanțe privind numirea investigatorilor sub acoperire (f 5-10), procese verbale ale ofițerului de legătură (f 11, 16 dup), proces verbal de identificare al inculpatului (f 15), rezoluții și rapoarte de constatare tehnico-științifică (f 19-33), dovada de predare a drogurilor la camera de corpuri delicte (f 34-36), declarațiile inculpatului (f 49-52 dup, f 14 dosar fond), dovada de restituire a lucrurilor.
2. Curtea, va reține la rândul său, sub aspectul stării de fapt, că inculpatul, în preajma zilei de 5.01.2009, precum și în data de 12.01.2009, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a cumpărat, a deținut, a oferit și a spus în vânzare rezină de cannabis în cantitate totală de 161 grame, iar în cursul anului 2008 - începutul anului 2009, a procurat și deținut droguri de risc, pe care le-a consumat.
3. Tribunalul a realizat o evaluare judicioasă a probelor expuse mai sus, reținând în mod clar și neechivoc vinovăția inculpatului în limitele infracțiunilor prevăzute de art. 2 al. 1 cu art. 41 al. 2 și art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000.
4. Referitor la aspectele de nelegalitate invocate de Parchet, Curtea reține că acestea sunt justificate prin prisma temeiului juridic al confiscării reținut de către tribunalul d e primă instanță.
Astfel, Tribunalul a dispus confiscarea rezinei de cannabis în considerarea dispozițiilor prevăzute în legea specială, art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000, raportat la textul de lege ce reglementează confiscarea în Codul penal, art. 118 lit.
Curtea arată că textul sus arătat reglementează o măsură de siguranță aplicabilă în cu totul alte cazuri și care vizează bunuri care au fost folosite, în orice mod, la săvârșirea unei infracțiuni.
În cazul de față, rezina de cannabis supusă confiscării nu poate fi socotit bun folosit la săvârșirea infracțiunii în accepția textului de lege prevăzut de art. 118 lit. b Cod penal, ci ea se impune a fi calificată ca bun a cărui deținere este interzisă de lege, în sensul art. 118 lit. f Cod penal.
În aceste circumstanțe, Curtea constată că temeiul corect al confiscării este art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. f Cod penal.
5. Vizând primul motiv de apel invocat de către inculpat, și anume, obținerea nelegală a probelor, Curtea apreciază că este infirmat de actele dosarului.
6. Curtea sesizează că în cauză au fost respectate cu strictețe exigențele art. 2242al. 1 și urm. Cod procedură penală, susținerile inculpatului fiind neconforme cu realitatea în cauză.
7. Astfel, Curtea constată că în cauză există o ordonanță de autorizare a investigatorului sub acoperire și a colaboratorului valabilă, emisă la 5 ianuarie 2009 (filele 8-10 dup), act care vizează atât persoana numitului, cât și persoanele care au orice fel de legătură cu eventualele activități ilicite de trafic și consum de droguri.
8. În aceste circumstanțe, Curtea apreciază că ordonanța de autorizare cuprinde expres activitățile ce urmau a fi investigate, natura informațiilor solicitate, precum și persoanele vizate, în cauză fiind inoperabilă sancțiunea prevăzută de art. 64 al. 22Cod procedură penală.
9. Referitor la critica adusă identității protejate a colaboratorului investigatorului sub acoperire, Curtea sesizează că aceasta nu este suficientă și pertinentă pentru a înlătura o situație de fapt existentă și probată pe deplin în cauză.
10. În ce privește depășirea limitelor legale de către investigatorul sub acoperire și a colaboratorului acestuia, prin provocarea vânzării drogului, Curtea reține următoarele:
- intenția investigatorului sub acoperire și a colaboratorului său s-a plasat în cadrul unei operațiuni împotriva traficului de stupefiante ordonate de către o autoritate judiciară competentă (procuror);
- investigatorul sub acoperire și colaboratorul său nu au creat prin propria intervenție "intenția criminală" a inculpatului, ci au folosit "intenția criminală deja existentă la inculpat", iar tribunalul d e primă instanță și-a întemeiat hotărârea nu numai pe această intervenție, ci și pe alte mijloace de probă, cum ar fi declarațiile constante de recunoaștere ale inculpatului (f 14 dosar fond);
- probele existente la dosarul cauzei indică faptul că și fără intervenția investigatorului sub acoperire și a colaboratorului său, infracțiunile ar fi fost săvârșite (în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000, aceasta a fost comisă la o dată anterioară, neprecizată cu claritate, sfârșitul anului 2008 - începutul anului 2009).
11. Vizând nulitatea absolută a procesului verbal de constatare a flagrantului, motivat de împrejurarea că acesta a fost organizat și constatat de organele de poliție necompetente în atari situații, Curtea reține că această critică decurge dintr-o interpretare eronată și restrictivă a dispozițiilor art. 12 al. 2 și 3 din Legea nr. 508/2004.
12. Curtea constată că urmărirea penală a fost efectuată de o autoritate judiciară competentă (procurorul), însă textele de lege permit ca acesta să delege lucrătorilor de poliție judiciară din cadrul efectuarea anumitor acte preliminare ce se impun în cauză (art. 9 al. 2 din Legea nr. 508/2004).
13. Curtea arată că, potrivit dispozițiilor speciale care reglementează procedura urmăririi și judecării infracțiunii flagrante, art. 465 al. 3 și art. 467 al. 1 Cod procedură penală, organul de cercetare penală avea posibilitatea să constate săvârșirea infracțiunii de către inculpat.
14. Vizând aspectele de netemeinicie invocate, Curtea constată că pedeapsa stabilită de instanța fondului corespunde pe deplin exigențelor instituite de art. 72 Cod penal.
Astfel, aspectele de conduită procesuală, precum și cele ce țin de natura drogului traficat au fost luate în considerare de către instanța fondului la stabilirea sancțiunii aplicate și care a fost redusă sub minimul special prevăzut de lege prin aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal.
O atenuare mai accentuată a răspunderii penale a inculpatului nu este justificată în cauză de rațiuni plauzibile și nu ar oferi o garanție reală asupra atingerii scopului preventiv și educativ prevăzut de art. 52 Cod penal.
Curtea reține, de asemenea, că inculpatul a beneficiat anterior de clemența legii, el având în acest moment calitatea de recidivist, aspecte ce conving asupra posibilităților destul de reduse de reeducare.
15. Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul DIICOT Biroul Teritorial Hunedoara, desființând sentința penală atacată numai sub aspectul temeiului juridic al confiscării drogului (rezină de cannabis), pe care-l stabilește ca fiind art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. f Cod penal.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.
Se va face aplicarea art. 350 Cod procedură penală și art. 88 Cod penal, privind menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului și a computării duratei executate, începând cu 12 ianuarie 2009, la zi.
Conform art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul formulat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Hunedoara împotriva sentinței penale nr. 113/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
Desființează sentința penală atacată numai în ceea ce privește temeiul juridic al confiscării drogurilor de risc și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
În baza art. 17 al. 1 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. f Cod procedură penală dispune confiscarea cantității de 161 rezină de cannabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte, și din cadrul B, conform dovezii seria H nr. -, în vederea distrugerii.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale.
În baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 12.01.2009 până la zi.
În baza art. 350 al. 1 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 90 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate, din care suma de 50 lei, reprezentând cotă parte din onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 28.05.2009.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
3 ex./ 09.06.2009
jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Monica Farcaș
