Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 62/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 62/

Ședința publică de la 07 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 2: Constantin Costea

Grefier - -

Pe rol se află judecarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.21 din 21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: pentru inculpatul lipsă, avocat ales

Procedura legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul ales al inculpatului depune la dosare delegație de reprezentare și motivele de apel, arătând că nu mai are alte cereri de formulat.

Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Procurorul pune concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței penale atacate și în rejudecare condamnarea inculpatului pentru cele două fapte cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu. De solicită înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea pedepselor aplicate.

Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea apelului așa cum a fost el formulat în scris, și în rejudecare, să se dispună achitarea inculpatului pentru ambele infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, în baza art.10 lit.a C.P.P. motivarea sentinței de condamnare de către Tribunalul Arad, a pornit de la o stare de fapt care nu este susținută de nici o probă, din procesul verbal privind convorbirile telefonice nu rezultă motivul pentru care s-au întâlnit cei doi, respectiv inculpatul și colaboratorul sub acoperire, toate probele din dosar sunt contradictorii, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei din data de 29.03.2007.

De asemenea, solicită respingerea apelului formulat de către parchet, ca nefondat.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelului formulat de inculpat, ca nefondat, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a săvârșit cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.

CURTEA,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin SP nr. 21 din 21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, n baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a,c, alin. 2 Cod penal și art. 76 alin.1 lit. a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 9.08.1969 în A, cetățean român, studii 10 clase și scoală profesională, agent vânzări, necăsătorit, 1 copil minor, domiciliat în A,- --6, Sc.A,. 2 jud. A, fără antecedente penale, CNP -, la:

- 4 (patru) ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art.10 lit. Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000.

În baza art. 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art. 64 lit.a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani.

Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.

În baza art. 86/1 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad și în baza art. 86/2 Cod penal s-a fixat un termen de încercare de 7 ani.

În conformitate cu dispozițiile art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se suspună următoarelor măsuri de supraveghere:

-să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad;

-să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

În baza art. 86/3 alin. 3 Cod penal, instanța a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații:

- să nu schimbe domiciliul sau reședința avută ori să nu depășească limita teritorială stabilită, decât în condițiile fixate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad.

- să urmeze un program de informare și intervenție cu privire la sfera consumului de droguri și a consecințelor acestuia.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86/4 Cod penal.

În baza art.17 alin.1 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat, în vederea distrugerii cantitatea de 0,5124 gr., depusă la IGPR- cu dovada Seria D nr. -/24.04.2007.

În baza art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000 s-a confiscat de la inculpat suma de 160 Euro sau contravaloarea în lei la data executării.

A dost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1100 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Arad nr.60 D/P/2006 înregistrat la Tribunalul Arad la data de 1 octombrie 2006 fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic ilicit de droguri de mare risc prevăzute de art.art.2 alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000. S-a reținut în sarcina acestuia că în 13.02.2007 a vândut colaboratorului acoperit cu nume de cod " " 3 bucăți pastile tip"" cu suma de 100 lei și în 29.02.2007 a vândut aceleiași persoane cantitatea de 0,7754 grame cu suma de 160 Euro.

În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut vânzarea doar a cantității de 2 grame cocaină dar nu și pe cea cu privire la vânzarea pastilelor "ecstasy".

În faza cercetării judecătorești s-a procedat la ascultarea inculpatului cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.322 și 323 Cod procedură penală, ocazie cu care inculpatul a recunoscut fapta descrisă la punctul 2 din rechizitoriu și nu a recunoscut vânzarea pastilelor "ecstasy".

Din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză respectiv:proces verbal de sesizare din oficiu, autorizații de folosire a investigatorului acoperit, a colaboratorului acoperit și de procurare de droguri, raport investigator acoperit, proces verbal de audiere colaborator acoperit, proces verbal de percheziție corporală colaborator acoperit, planșe foto, raport de constatare tehnico-științifică, proces verbal de cântărire, dovadă de predare, autorizație de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice, proces verbal de redare integrală în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, declarațiile colaboratorului sub acoperire și investigatorului acoperit coroborate cu declarațiile inculpatului, tribunalul a reținut următoarele:

Conform art.1 din Codul d e procedură penală, scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor precum și la educarea cetățenilor în spiritul legii. Pentru aceasta, procesul penal se desfășoară atât în faza de urmărire penală cât și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. În desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului.

Legea obligă organele de urmărire penală și instanțele de judecată să aibă rol activ și pe întreg cursul procesului penal să respecte dreptul la apărare garantat de stat învinuitului, inculpatului și celorlalte părți în procesul penal.

Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă. Învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția. Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării acestora revenind organului de urmărire penală și instanței judecătorești. Probele trebuie să fie concludente și utile, ceea ce presupune necesitatea de a fi credibile, apte să creeze măcar presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.

Inculpatului i s-a asigurat dreptul la apărare și la un proces echitabil prin respectarea principiului egalității de arme, promovat de CEDO. Astfel, cu privire la acest principiu, CEDO precizează că"exigența egalității armelor, în sensul unui echilibru just între părți, implică obligația de a oferi fiecărei părți o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza, inclusiv probele în condiții care să nu o plaseze într-o situație de dezavantaj net în comparație cu adversarul său. Obligația de a veghea în fiecare caz la respectarea condițiilor unui proces echitabil revine autorităților naționale."( a se vedea hot. nr.27/oct.1993- Bv versus Olanda).

Mai mult, aceeași Cas tatuat obligativitatea comunicării pieselor dosarului "în măsura în care presupune un proces echitabil și în contradictorialitate."(hot. din 24.02.1994 Bendenoun versus Franța). De asemenea, respectarea dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul de a avea acces la toate dovezile strânse de procuror( a se vedea hot. CEDO Edwards versus Britanie din 16 dec.1992).

Prin ascultarea colaboratorului sub acoperire și a investigatorului acoperit, în fața instanței, în conformitate cu dispozițiile art.86/1 alin.7 Cod procedură penală raportat la art.86 /2 alin.1 Cod procedură penală, garanțiile cu privire la un proces echitabil au fost respectate, atât din perspectiva dreptului intern cât și al dispozițiilor art.5 și 6 din CEDO. În conformitate cu dispozițiile art.86/1 alin.6 Cod procedură penală declarațiile martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Potrivit art.22 alin.2 din Legea nr.143/2000 actele încheiate de polițiștii și colaboratorii acestora, prevăzuți la art.22 alin.1 din aceeași lege pot constitui mijloace de probă.

În urma unor informații primite din care rezulta că inculpatul se ocupă cu deținerea și comercializarea de droguri, s-a procedat la autorizarea folosirii investigatorului acoperit cu nume de cod " " și a colaboratorului acoperit cu nume de cod " ", conform autorizațiilor nr.1 și 2 din 14.01.2007, pe o perioadă de 60 zile (14.01.2007-15.03.2007), în vederea descoperirii faptelor, identificării autorilor și obținerea mijloacelor de probă. Ulterior, autorizarea a fost prelungită succesiv pe câte 30 zile.

Prin încheierea din 12.02.2007 dată în dosarul nr.7/I/2007 al Tribunalului Arads -a autorizat interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de către inculpat, fiind emisă autorizația nr.12/12.03.2007, pe o perioadă de 30 zile.

Conform convorbirilor telefonice, care au fost redate în proces verbal în baza dispozițiilor art.91/3 Cod procedură penală, inculpatul a stabilit să se întâlnească cu colaboratorul sub acoperire pentru a-i vinde droguri. În aceste condiții în seara zilei de 29 martie 2007, în jurul orelor 19,30, cei doi s-au întâlnit în fața blocului Z 26 situat pe Calea din A, unde locuiește inculpatul. Cu această ocazie inculpatul a vândut colaboratorului sub acoperire cantitatea de 0,7754 grame cocaină cu suma de 160 Euro. Imediat după preluarea drogurilor colaboratorul sub acoperire le-a predat organelor de poliție, conform procesului verbal aflat la fila 37 dosar urmărire penală.

Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 5 aprilie 2007 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor, precursori C-N rezultă că, probele înaintate sunt constituite din:- proba 1: 0,3734 grame substanță care conține cocaină în amestec cu cofeină și proba 2: 0.4020 grame substanță care conține cocaină în amestec cu fenacetină.

Fapta inculpatului astfel cum a fost descrisă mai sus constituie infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.

În privința faptei din 13.02.2007 reținute în sarcina inculpatului tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit art.86/1 alin.6 Cod procedură penală, declarațiile martorilor cărora li s-a atribuit o altă identitate, redate în procesul verbal al procurorului, precum și declarația martorului, consemnată în cursul judecații și semnată de procurorul care a fost prezent la ascultarea martorului și de președintele completului de judecată pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Această dispoziție legală nu satisface exigențele dreptului la un proces echitabil impuse în jurisprudența Curții Europene, instanța nu și-a putut întemeia, în mod exclusiv sau determinat, o hotărâre de condamnare pe declarațiile martorilor protejați, astfel că a fost necesar ca acestea să se coroboreze cu o parte importantă a celorlalte probe administrate în cauză.

Ori, în speță, declarațiile investigatorului sub acoperire și a colaboratorului sub acoperire nu se coroborează cu nici o altă probă din dosarul cauzei, în condițiile în care inculpatul nu a recunoscut comiterea acestei fapte, nu există înregistrarea vreunei convorbiri telefonice între cei doi cu privire la traficul de droguri, nu au fost găsite droguri asupra inculpatului sau la locuința acestuia sau orice altă probă.Ca atare, tribunalul în baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală raportat la art.10 lit. a Cod procedură penală l-a achitat pe inculpatul pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 (fapta din 13.02.2007).

Referitor la solicitarea apărătorului inculpatului privind anularea probelor de la filele 9,10 și 11 dosar urmărire penală tribunalul a reținut că principiul legalității presupune administrarea numai a mijloacelor de probă strict și limitativ prevăzute de lege și în condițiile prevăzute de Codul d e procedură penală, a legislației speciale și a jurisprudenței Curții Europene.

Principiul loialității în administrarea probelor interzice utilizarea oricărei strategii sau manopere ce are ca scop administrarea, cu rea credință, a unui mijloc de probă sau care are ca efect provocarea comiterii unei infracțiuni în vederea obținerii unui mijloc de probă, dacă prin aceste mijloace se aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil sau la viață privată.

Excluderea probelor este o sancțiune procesuală specifică, aplicabilă în materia probelor administrate cu încălcarea principiului legalității, loialității precum și în cazul în care au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale garantate de Convenția Europeană, prin aceasta garantându-se dreptul persoanei la un proces echitabil. În privința încălcării prevederilor Codului d e procedură penală român sau ale legislației speciale ce reglementează administrarea probelor, numai o încălcare esențială a acestor dispoziții legale, ce aduce atingere unui drept garantat de Convenția Europeană inculpatului, sau care poate ridica un dubiu serios cu privire la credibilitatea acestui mijloc de probă, este de natură a duce la excluderea mijlocului de probă nelegal administrat. Ori, în speță, împrejurarea că autorizațiile de prelungire a folosirii colaboratorului sub acoperire și ale investigatorului sub acoperire și a procurării de droguri au aceeași dată cu ale autorizațiilor inițiale reprezintă o eroare materială astfel că s-a apreciat legalitatea administrării acestora, nefiind nici un temei pentru excluderea lor.

La individualizarea pedepsei ce s-au aplicat inculpatului prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise precum și persoana inculpatului.În acest proces nu trebuie să se scape nici un moment din vedere inculpatul cu toate datele ce caracterizează persoana lui,orice supralicitare a elementelor obiective cu neglijarea celor subiective, punând în pericol corectitudinea adaptării tratamentului penal la cazul și persoanele în cauză. O anumită severitate ce trebuie să se manifeste față de infracțiunile grave, nu trebuie să așeze tratamentul penal în afara imperativelor definite de echilibru și rațiune. Într-un stat de drept caracterul echilibrat și rațional al represiunii penale trebuie să domine peisajul practicii judiciare.

Față de împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este încadrat în muncă și conform caracterizărilor de la dosar la locul de muncă a dat dovadă de seriozitate, hărnicie, fiind priceput în meseria sa, un bun coleg, are oportunitatea încheierii unui contract de muncă pe trei ani în Anglia, are o bună relație cu fiica sa, cu fosta soție, are sprijinul părinților cu care locuiește, a avut o comportare sinceră, prezentându-se în fața instanței și recunoscând comiterea uneia dintre fapte, tribunalul a apreciat că se justifică reținerea în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 alin. 1 lit. a și c Cod penal.

În limitele legale ale pedepselor prima instanța l-a condamnat pe inculpatul la 4 ani închisoare în baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.74 alin.1 lit. a,c Cod penal și art.76 alin.1 lit. Cod penal.

În baza art.65 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi respectiv cele prevăzute de art.64 lit. a,b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 ani.

Ca o consecință a condamnării, pe durata și în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a,b Cod penal, în afara dreptului de a alege care trebuie recunoscut acestuia în virtutea dispozițiilor art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pornind de la concluziile referatului de evaluare nr.3631/23.11.2007 întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, din care rezultă că inculpatul prezintă perspective mari de reintegrare socială și un risc mic de reiterare a comportamentului infracțional, instanța apreciază că scopul pedepsei astfel cum este definit de art.52 Cod penal, va putea fi atins în cazul acestuia și fără executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate. Așa fiind, tribunalul în baza art.86/1 Cod penal a suspendat executarea pedepsei aplicate inculpatului sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad și în baza art.86/2 Cod penal a fixat acestuia un termen de încercare de 7 ani.

În conformitate cu dispozițiile art.86/3 alin.1 Cod penal pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: - să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad; - să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.86/3 alin.3 Cod penal instanța a impus inculpatului respectarea următoarelor obligații: - să nu schimbe domiciliul sau reședința avută ori să nu depășească limita teritorială stabilită, decât în condițiile fixate de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad; - să urmeze un program de informare și intervenție cu privire la sfera consumului de droguri și a consecințelor acestuia.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 Cod penal.

În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000 a confiscat, în vederea distrugerii cantitatea de 0,5124 grame cocaină depusă la IGPR - cu dovada Seria D nr.-/24.04.2007.

În baza art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000 a confiscat de la inculpat suma de 160 Euro sau contravaloarea în lei la data executării.

În baza art.191 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1100 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva SP nr. 21/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad, cu declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul.

Parchetul a criticat hotărârea în privința achitării, în baza art.11 pct.2, lit.a C.P.P. raportat la art.10 lit.a a C.P.P. inculpatului pentru infracțiunea prev.de art. 2 alin.1 și 2 din 143/2000 și pentru cuantumul pedepsei aplicate și a modalității de executare a pedepsei.

Pentru inculpat s-a solicitat achitarea acestuia, pentru ambele infracțiuni, deoarece nu sunt dovedite.

Apelurile sunt nefondate.

Analizând sentința penală apelată în raport cu cele solicitate de părțile apelante și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 alin.2 C.P.P. se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare cu probatoriul administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.

Se constată că, instanța a dispus achitarea inculpatului, în baza art.11, pct.2, lit.a C.P.P. raportat la art.10 lit.a C.P.P. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 și 2 din 143/2000, fapta din data de 13.02.2007.

În mod corect instanța a arătat că nu se poate dispune condamnarea inculpatului numai prin declarațiile investigatorului sub acoperire și a colaboratorului sub acoperire, dacă aceste probe nu se coroborează cu alte probe administrate.

În cauză s-a constatat că asupra inculpatului și la locuința acestuia nu au fost găsite droguri, de asemenea, nu există înregistrări telefonice între cei doi cu privire la traficul de droguri.

În aceste condiții, în mod corect, s-a apreciat că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, probatoriul fiind insuficient în acest sens.

În privința pedepsei, se constată că inculpatul a fost condamnat, cu reținerea dispozițiilor art.74 alin.1 lit.a,c și alin.2 Cod Penal, art.76 alin.1, lit.a Cod Penal, la 4 ani închisoare, iar în baza art.861Cod Penal, s-a dispus suspendarea pedepsei aplicate, sub supraveghere.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a avut în vedere, în mod corect, faptul că inculpatul este fără antecedente penale, este bine integrat în societate și familie, s-a prezentat la solicitarea organelor de poliție, recunoscând săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat, de asemenea are în întreținere un copil minor.

Față de această situație, se apreciază că pedeapsa aplicată și modalitatea de executare a acesteia este de natură a satisface cerințele art.52 Respectarea Cod Penal condițiilor impuse de instanță și termenul de încercare de 7 ani, va conduce la recuperarea inculpatului, existând date, că pe viitor nu va mai săvârși fapte de natură penală.

În privința apelului declarat de inculpat, privind achitarea acestuia și pentru fapta din data de 29.03.2007, această cerere nu poate fi reținută deoarece nu se bazează pe probatoriul administrat.

Astfel, în cauză există probe certe că inculpatul a săvârșit această faptă, în acest sens sunt declarațiile colaboratorului sub acoperire, înregistrările telefonice făcute și constatarea tehnico - științifică efectuată pentru relevarea drogurilor.

În aceste condiții, instanța a apreciat în mod corect, că există suficiente probe care să dovedească săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prev. de art.12 alin.1 și 2 din 143/2000.

Pentru considerentele arătate, se apreciază că apelurile declarate sunt nefondate, urmând a fi respinse potrivit art.379, pct.1, lit.b

C.P.P.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. art.379 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.21 din 21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, ca nefondate.

Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 150 lei, iar celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare cu inculpatul.

Pronunțată în ședință publică azi 07 aprilie 2008.

PREȘEDITE JUDECĂTOR

- - - -

GREFIER

- -

RED. VI/16.04.2008

Dact: 2 exempl/ 11 Aprilie 2008

Primă instanță: Tribunalul Arad

Jud:

Președinte:Victor Ionescu
Judecători:Victor Ionescu, Constantin Costea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 62/2008. Curtea de Apel Timisoara